Romania Sociala logo
Menu

Adrian Năstase despre Brexit, Marea Britanie și Germania

autor:   27 June 2016  

Sebastian Fitzek

Într-un interviu acordat la Realitatea.tv, fostul premier al României, Adrian Năstase,  a fost de părere că ieșirea Marii Britanii din UE va declanșa efectul “bulgărului de zăpadă”. În opinia sa, există riscul major ca alte state să-i urmeze exemplul.

Pe blogul său Adrian Năstase declara că pe fondul acestei rupturi domnia sa nu crede în dimensiunea emoțională a unui divorț. „Nu cred. Nu cred că a fost doar o dimensiune emotională. Marea Britanie purta trei pălării (există o lungă tradiție în domeniu): statutul de membru al Uniunii Europene, calitatea de partener special al Statelor Unite dar și  cea de membru al Commonwealth-ului – o asociere de două miliarde de locuitori. Marea Britanie a preferat să se retragă dintr-o asociere unde leadership-ul Germaniei, afluxul de migranți dar și relația sinuoasă cu Rusia o deranjau și să se replieze pe componența Commonwealth. Imigranții din India, Bangladesh, etc. nu au deranjat, deranjează „imigranții” din Europa?”. Să ne aducem aminte că discursul antimigrație a fost punctul forte al propagandei Brexit prin care Marea Britanie a optat pentru o nouă cale.

Fostul premier a atras atenția și asupra impactului economic care se va resimți în întreaga comunitate europeană.

„Va urma un efect de  bulgăre de zăpadă – în Olanda, Turcia, Franța. Vor fi urmări interne în Marea Britanie -relațiile Angliei cu Scoția, Țara Galilor. Vor urma cereri de referendum în Europa cu posibile efecte teritoriale. Vor fi efecte economice și valutare. Vor fi afectați, evident, și cei 300000 de români aflați în Marea Britanie. Unii dintre ei au fost folosiți, ca material pedagogic, pentru cei care au argumentat Brexitul. Mulți vor dori să-și consolideze statutul legal acolo, alții se vor reloca în țările UE, alții vor reveni acasă. Va fi pregătit guvernul să-i primească?  Problema valului de migranți, aflați în Turcia sau în Germania, va deveni și mai acută”, a mai declarat Adrian Năstase.

Europa va intra într-un regres acut de imagine. „Uniunea Europeană se restrânge teritorial, în loc de extindere („proces ireversibil”?), apărând un proces de marche-arrière, de fapt o întoarcere cu decenii în urmă.  De la ambiția de putere globală, UE va redeveni o putere regională, mai dependentă de umbrela de securitate americană și sub presiunea unor compromisuri și mai mari cu Rusia”, a adăugat fostul premier.

În urma acestui Brexit Adrian Năstase este convins că nimeni nu va avea de câștigat. „Cine castigă și cine pierde? Eu nu cred că va câștiga cineva din Marea Britanie (devalorizarea monedei, incidentă în ceea ce privește City-ul, sediile multinaționalelor, comerțul, etc) sau din Uniunea Europeană (politici de dezvoltare, finanțare, politici de apărare, politică externă, etc) . Nu cred insă nici că este „inceputul sfarsitului” dar este evident un semnal clar pentru o reformă structurală a Uniunii Europene. În mod categoric, visul unei Europe federale s-a sfârșit”.

Este Europa pregătită pentru reforme reale ca răspuns viu spre o nouă viziune sau efectul de domino prezis de fostul premier va înclina balanța către o nouă criză economică?

Fostul ministru de externe, Adrian Năstase, a declarat pe 25 iunie la Realitatea.tv că “Germania a câştigat după 70 de ani războiul cu Mare Britanie”. La prima vedere, declarația sa este cinică și tranșantă, dar deschide o nouă perspectivă cu privire la implicațiile Brexitului pe plan european și geopolitic.

“Sigur, sunt surprins de Brexit. Nu am urmărit atât de atent evoluţiile şi campania pentru referendum, dar raţional, erau mai curând aşteptări legate de un răspuns favorabil rămânerii în UE. Am învăţat, în anii aceştia de politică, că de fapt la un referendum populaţia nu răspunde la întrebarea pusă, ci unor frustrări legate de numeroase alte chestiuni, de politică internă. Practic, dacă facem comparaţie cu Urzeala Tronurilor, Marea Britanie e împărţită în două regate: cel de nord şi cel de sud, (…) aş titra, pentru emisiune, mai degrabă, Cod Portocaliu în UE. Pentru că este începutul unui efect de bulgăre de zăpadă şi este extrem de important să ne imaginăm toate efectele care vor urma. Această decizie britanică evidenţiază o mare frondă în UE şi revigorarea unui concept de suveranitate naţională. Uitaţi-vă ce se întâmplă în grupul Visegrad, se încearcă redefinirea unor relaţii cu Bruxelles-ul. Noi rămânem disciplinaţi.Vedem că, după 70 de ani, Germania a câştigat războiul cu Marea Britanie. E clar că Germania va controla zona europeană iar Marea Britanie se va îndrepta spre Commonwealth, pornind şi de la ideea că piaţa europeană a fost deja ocupată, mâna de lucru nu mai este aşa de ieftină. Sunt probleme: va continua limba engleză să fie limba oficială la Bruxelles? Poate, în numele Irlandei. Politica internă de uniformizare a Europei dusă de la Bruxelles a dus la o mare nemulţumire şi la un drum în marşarier.”

În ceea ce ne privește pe noi românii, fostul premier atrage atenția asupra discriminării britanice: “premierul britanic cerea ca nivelul alocaţiilor pentru copiii români să fie la nivelul alocaţiilor din România, dar nu cerea ca taxele plătite de părinţi să fie la acelaşi nivel ca în România.” Există totuși un avantaj: “E clar că România primeşte o lecţie puternică…iată că fiecare dintre ţările europene îşi caută ţările de interes peste tot în lume, ori la noi este o situaţie destul de complicată, mai ales că un alt tip de război rece este pe frontiera estică şi în toată Marea Neagră. Germania tinde să respingă cât mai mult influenţa SUA, acest Brexit ajută la acest lucru, noi rămânem într-o relaţie de interdependenţă necesară cu SUA…(…)
Noi ar trebui să ne luăm înapoi politica externă şi să determinăm şi relaţia cu vecinii, s-a văzut deteriorarea şi în relaţia cu Bulgaria, şi cu Ungaria, relaţia cu Polonia nu mi s-a părut niciodată foarte bună iar Turcia ar dori să facă un referendum pentru a arunca în aer acel tratat din 1962, deci şi cu ei am putea avea o relaţie tensionată”, a mai precizat fostul premier și ministru al Afacerilor Externe, Adrian Năstase.

Din aceste motive, este limpede de ce în relațiile internaționale, “americanii, după Brexit, vor avea mai puţină influenţă în interiorul Uniunii Europene”.

 

Surse:

1. http://www.realitatea.net/adrian-nastase-dupa-70-de-ani-germania-a-castigat-razboiul-cu-marea-britanie_1951788.html

2. https://nastase.wordpress.com/2016/06/26/cod-portocaliu-in-uniunea-europeana/

 



Facebook

(Re)thinking Europe

O contribuție creștină pentru viitorul proiectului european Între 27 și 29 octombrie 2017 am avut onoarea să particip din partea României la o conferință istorică organizată de Vatican, prima la astfel de dimensiuni, ocazie în care Biserica prin mesajul Papei Francisc a redeschis dialogul cu lumea politică europeană. Evenimentul a ...

Demonocraţia – „dezvoltare creatoare” a liberalismului românesc

Ca simplu anonim trecut, de câtva timp, în gradena istoriei şi gratificat cu Înaltul titlu de… pensionar, am urmărit desfăşurarea celor două congrese ale asocierilor rivale politic, dar vizibil unite în aflarea în treabă, atunci când vine vorba de problemele reale ale ţării şi de agenda cetăţeanului tânăr dus cu… ...

Societatea supravegheată vs. Capitalism (românesc)

Trecerea în revistă, pe scurt Ca mulți alții, m-am întrebat și eu de-a lungul timpului „ce e de făcut” pentru a reporni România? Primul pas, este să aflu „unde sunt”. Care sunt etapele prin care am trecut? Iată o schiță a lor, cu mențiunea că acestea se subîntind una alteia, unde începe ...

Forumul Economic Mondial de la Davos, mesajul Papei Francisc și mesajul elitelor pentru viitor

Papa Francisc “A venit timpul să ne asumăm timpul și responsabilititatea pentru ca toată lumea să poată trăi în demnitate” Între 23 și 26 ianuarie a avut loc la Davos una dintre cele mai importante întâlniri ale anului 2018, ocazie în care elitele mondiale au discutat despre prezentul și viitorul economic ...

România deleuziană. Fragmentul XXIII, despre încredere.

Despre încredere se poate gândi în două planuri. Într-un prim plan, încrederea ar reprezenta subiect al unei cunoașteri bazate pe cunoștințe. În alt plan, încrederea ar ține de cunoaștere ca spiritualitate. Diferența dintre cele tipuri de cunoașteri stă în faptul că în cadrul cunoașterii ce se fundamentează pe spiritualitate ar fi ...

România deleuziană. Fragmentul XXII despre viața ca adult. Amintiri din secolul XX (I)

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Ulterior această abordare va ...

Spovedanie profană

Ca profesor  de carieră, care a fost şi obiect şi subiect al ofertelor educative în intervalul istoric dintre Marea Revoluţie socialistă din Octombrie 1917 şi Marea Păcăleală capitalistă din Decembrie 1989, am tresărit la auzul unui slogan din recuzita socialismului de tip bolşevic: „trebuie să schimbăm mentalitatea!”. Rostită cu aplomb prezidenţial, ...

Tranziția societății și oprirea căderii în viitor

În lucrările despre sociologia tranziției, s-a declarat de mai multe ori sfârșitul acesteia. În fapt, există mai multe tranziții dupa 1989, și anume: tranziția politică, de la regimul comunist la democrație, tranziția economică, de la economia de stat la economia de piață și în final tranziția socială, de la societatea ...