Romania Sociala logo
Menu
Autor
Constantin Schifirneț

Constantin Schifirneţ este profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Cercetător la Centrul de cercetări pentru problemele tineretului (1968-1990, 1994-2004). Cofondator al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Creştină ,,Dimitrie Cantemir”, al cărei decan a fost în perioada 1999-2002. Director al Şcolii Doctorale ,,Ştiinţele comunicării” din cadrul S.N.S.P.A. (2008-2012).

Intelectualii, ataşaţi valorilor europene, neîmplicaţi în europenizarea societăţii

  23 May, 2016

Aderarea României la Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie pregătită de o amplă mişcare intelectuală, care să declanşeze acţiuni de evaluare a europenizării societăţii româneşti în contextul perioadei postcomuniste. Europenizarea societăţii româneşti se înscrie ca o direcţie fundamentală de dezvoltare din perioada postaderare, ceea ce reprezintă un consens naţional pentru toate grupurile sociale. Întrebarea este cum se construieşte acest proiect? Evoluţia evenimentelor interne de după 2007 evidenţiază lipsa unei viziuni proprii asupra europenizării şi, ca o consecinţă, politicile de dezvoltare au la bază recomandări şi principii ale instituţiilor internaţionale, acestea având foarte puţin de a face cu particularităţile istorice ale ...

Modernitatea tendenţială. Reflecții despre evoluția modernă a societății, Editura Tritonic, 2016

  21 June, 2016

În cartea de față încerc să explic că modernitatea există în orice societate, însă valorile și standardele sale nu ființează peste tot în integralitatea lor, ci doar ca procese tendențiale universale. Astăzi, este dificil de a cunoaște societăți neatinse deloc de modernitate. Fără îndoială, trebuie făcută distincția între folosirea unor produse ale modernității și organizarea societății după principii și norme ale modernității. Eu abordez modernitatea ca tip de evoluţie în societăţile și în zonele cu o economie insuficient funcţională. Din cauza decalajului dintre ritmul mai alert de înnoire instituţională şi progresul economic mai lent, modernizarea culturală, politică şi intelectuală devansează modernizarea ...

Românizare şi europenizare

  6 July, 2016

În studiile  despre europenizare se discută doar tangenţial despre interesele, motivaţiile şi aspiraţiile societăţii româneşti de a se europeniza, despre contextele economice, sociale şi istorice interne în care se produce şi se afirmă europenizarea în România. Prioritar, este abordată europenizarea politică, fără a se da atenţie altor tipuri de europenizare – socială, culturală, economică. Europenizarea înseamnă o construcţie instituţională şi nu doar politică, având în vedere particularităţile sale de evoluţie istorică. Procesul de europenizare cuprinde un evantai foarte larg de acţiuni:urbanizare, instruire, industrializare, mijloace de comunicare, democraţie, stabilitate, diferenţiere structurală, modele de dezvoltare, integrare europeană, înlăturarea decalajelor interne şi a discrepanţelor ...

Supremaţia intelectualilor în Europa de Est

  30 May, 2016

Despre rolul intelectualilor în europenizare nu trebuie discutat ca despre o forţă omnipotentă, aşa cum există tendinţa, în spaţiul est-european, de a-i supraîncărca cu misiuni şi roluri multiple. Încă de acum 75 de ani, C. Rădulescu-Motru sublinia că termenul ,,intelectual” în spaţiul românesc are un înţeles „destul de înalt”, iar în Rusia este şi mai înalt. În schimb, în Occident intelectualii sunt consideraţi muncitori calificaţi, fără a li se acorda un rang deosebit sau chiar un monopol al lor asupra opiniei publice. În societăţile unde ocupaţiile intelectuale „sunt relativ de dată recentă, ei sunt supraestimaţi”. [1] De ce se întâmplă această diferenţă în ...

Actualitatea lui Eminescu

  13 June, 2016

Eminescu este, în aceeaşi măsură, mare poet şi un gânditor profund. S-a   scris foarte mult despre opera lui, însă cu toate acestea, nu dispunem de o lucrare fundamentală despre gândirea sa, iar dificultatea vine, probabil, din faptul că poetul a  exprimat ideile sale în articolul de ziar, considerat efemer, şi nu într-o lucrare sistematică aplicată. Poetul s-a adaptat condiţiei de existenţă a intelectualului român în secolul al XIX-lea, aceea, de afirmare răspicată a unei poziţii proprii, ca ziarist. Fiecare epocă are priorităţile sale, dar este important să le identificam pe cele de astăzi şi în idei ale unor personalităţi din trecut. ...

Câţi intelectuali români îşi asumă identitatea europeană?

  7 June, 2016

O data cu aderarea României la Uniunea Europeană,  misiunea socială a intelectualilor se schimbă radical, ea fiind axată pe  europenizarea societăţii şi integrarea europeană. Consider  că intelectualitatea este îndrituită să se europenizeze mai repede decât alte categorii sociale dată fiind disponibilitatea ei pentru valorile europene. În acest context se profilează rolul intelectualilor români în europenizarea societăţii româneşti, în promovarea intereselor cetăţenilor români.[1] Se constată însă o anumită indiferenţă a intelectualilor români faţă de Uniunea Europeană - noul centru de putere pentru toate categoriile sociale interne. Intrarea României în structurile europene ar fi trebuit să declanşeze o amplă mişcare intelectuală de evaluare a ...

Nicio societate nu devine, instantaneu, modernă

  27 April, 2016

Modernitatea se produce şi se manifestă în toate societăţile actuale în temeiul unor principii, însă nu prin simpla lor reproducere din spaţiul modernităţii europene. De aici rezultă că este necesară identificarea principiilor şi normelor modernităţii, fără de care este foarte greu de operat cu acest concept.

Marginalizarea ţărănimii în societatea modernă

  11 May, 2016

Analiza situaţiei ţărănimii în societatea modernă evidenţiază subdezvoltarea generată de efectele modernizării asupra ţărănimii şi mediului rural. Este deja bine stabilit că modernizarea şi modernitatea au acţionat ca dizolvant în spaţiul rural şi agrar. Modernitatea occidentală a avut, printre alte consecinţe, distrugerea clasei ţărăneşti, locul ei fiind luat de fermierii agricoli, grup social exponent al agriculturii capitaliste industrializate: ,,Schimbarea cea mai dramatică în a doua jumătate a acestui secol, şi cea care ne rupe pentru totdeauna de lumea trecutului, este moartea ţărănimii […] care a constituit cea mai mare parte a rasei umane de-a lungul istoriei înregistrateˮ.[1] Aşadar, ţăranii ar fi fost exponenţii trecutului, ...

Elitele, între retorica și realitatea modernității

  18 April, 2016

Este deja un loc comun că modernizarea unei societăți nu este posibilă fără elitele amodernizatoare. Este necesar să evidenţiez, succint, grupurile societăţii care au promovat şi susţinut modernizarea și modernitatea. Dezvoltarea unei societăţi nu poate fi efectul unei competiţii care obligă la o evoluţie neorganică,1 ci ea este consecinţa unui proiect conturat din nevoile interne de modernizare. Modernitatea este relativizată în permanenţă la nevoile proprii, interne, specifice – şi nu neapărat la exteriorul ori ideile promovate numai de anumite grupuri. Importantă este referinţa la norme, criterii şi principii spre care o societate orientează dezvoltarea sa modernă. Modernitatea tendenţială este un ...