Romania Sociala logo
Menu
Autor
Nicolae Taran

Nicolae Taran, inginer, economist si conferentiar la Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Economie si de Administrarea Afacerilor în perioada 1979-2013. Domenii de competenta: Managementul resurselor umane si Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare.

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 5. Problemele bugetelor locale

  18 December, 2018

Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei (9,1 % din PIB). Din aceste venituri, 45,512 miliarde lei au reprezentat defalcări de impozite de la bugetul de stat, 8,841 miliarde lei - subvenţii guvernamentale, 5,455 miliarde lei - impozite şi taxe locale, iar 18,046 miliarde lei - alte venituri. În aceste condiţii, 70 % din veniturile bugetare ale ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

  15 December, 2018

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital străin din România reprezintă, de asemenea, un factor determinant al creşterii economice din ultimii ani. Nota bene, în ultimul timp au fost mediatizate multe opinii, în cea mai mare măsură extrem de pesimiste sau chiar alarmiste, referitoare particularităţile şi fezabilitatea creşterii economice din România. Totuşi, marea majoritate a celor care ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

  10 December, 2018

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea creşterii economice nu este afectată de niciun risc iminent. Dacă, însă, deficitele fiscale depăşesc anumite praguri critice, fezabilitatea acestei politici fiscal-bugetare devine extrem de problematică. Spre exemplu, dacă analizăm fezabilitatea financiară a statului român, vom constata, conform datelor publicate de Ministrul de Finanțe, că ponderea dobânzilor în veniturile acestuia reprezintă aproximativ ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 2. Inflaţia şi investiţiile

  6 December, 2018

Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi  lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul meu. În schimb, îmi propun să evaluez, pe baza datelor empirice, validitatea nenumăratelor avertismente referitoare la efectele inevitabil devastatoare ale actualei politici financiare din România. Cei care contestă reducerea semnificativă a impozitelor şi a taxelor (relaxarea fiscală), dublată de creşterea pensiilor, a salariului minim şi a retribuţiilor din sectorul public, susţin ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

  30 November, 2018

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea impozitelor şi a contribuţiilor sociale (ICS) în produsul intern brut (PIB) a scăzut în perioada 2012-2017 de la 27,7% la 24,7%, cea a cheltuielilor din sectorul public (CST) - de la 37,2% la 32,2%, iar soldul datoriilor din sectorul public (DSP) - de la 36,9% la 35,1%. Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat, 2. http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=acasa. ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul VI: Marele joc global: Minotarurul, Dragonul şi Ursul

  9 November, 2018

În 1990, dolarul era singura valută cheie din SMI. Orice bancă de emisiune, cu excepţia Fed, nu putea emite atunci monedă naţională dacă această emisiune nu era acoperită în dolari americani. Doar Banca Angliei şi BJ reprezentau atunci excepţii nesemnificative. Mai mult, după ce preşedintele Nixon a suspendat în 1971 convertibilitatea în aur a dolarului american, moneda cheie din SMI a devenit bancnota dolar, o bancnotă-aur fără acoperire în aur, o bancnotă pusă în circulaţie doar de către Fed. Iar procurarea acestei monede într-o ţară din fostul CAER implica fie obţinerea de credite de la FMI, fie excedente comerciale cu ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul V: De la CAER la UE

  10 October, 2018

Refuzul sovieticilor de a accepta Acordul de la Bretton Woods reprezintă principala cauză care a determinat izbucnirea războiului rece în 1946. (17) Iar după aceea au apărut NATO, CAER şi Tratatului de la Varşovia. Această confruntare fără menajamente dintre capitalism şi socialism a durat până în 1990, atunci când CAER s-a autodizolvat. Miza acestui conflict a fost de tipul: „câştigătorul va lua totul”. Şi exact aşa s-a întâmplat. După implozia CAER, autorităţile postcomuniste din această fostă „piaţă comună” s-au confruntat cu mari dificultăţi, adeseori insurmontabile, în ceea ce priveşte reglementarea şi managementul procesului de tranziţie spre capitalism. În primul rând, în ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul IV: URSS şi Acordul de la Bretton Woods

  7 September, 2018

Apariţia URSS în 1922 a constituit o enormă provocare şi un enorm pericol pentru capitalism. Din următoarele motive: suprafaţa sa enormă (22,4 milioane de km2), resursele umane (260 de milioane de locuitori), imensele sale resurse naturale, uriaşul său potenţial economic, dar mai ales regimul său politic marxist-leninist. Pentru prima oară în istorie, deci, capitalismul se confrunta cu un adeversar real şi nu doar ideologic, care îşi propunea să crezee un om nou şi o lume nouă, o lume eradicată de capitalism şi de exploatare. Acest conflict a durat din 1922 şi până în 1991, atunci când URSS a dispărut. Politica economică ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul III: Marea Criză 1929-1933

  17 August, 2018

Pentru a putea finanţa cheltuielile din primul război mondial, statele beligerante, cu excepţia SUA care a intrat în război abia în 1917, şi-au multiplicat nesustenabil cantitatea de bani de hârtie. Cu toate acestea, guvernele acestor state, cu excepţia Rusiei, au menţinut şi după terminarea războiului parităţile în aur ale banilor de hârtie aşa cum erau  înainte de război. Implicaţiile acestei politici au fost catastrofale. Toate aceste ţări, cu excepţia SUA şi a Rusiei, au fost grav afectate de hiperinflaţie, de  şomaj şi de recesiune. În acest context, economia SUA a crescut cu 93% în perioada 1920-1929, iar Fed a devenit cea ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul II: Sistemul bancar global: de la Banca Angliei la Fed

  30 July, 2018

Este absolut evident că punctul slab al acelui capitalism arhetipal îl constituia sistemul bancar, care nu avea suficiente resurse pentru creditarea investiţiilor, a producţiei şi a consumului de bunuri. De regulă, patronii de manufacturi din acea perioadă îşi finanţau din resurse proprii achiziţionarea utilajelor, a materiilor prime şi plata salariilor. Apoi ei îşi comercializau singuri sau prin intermediari produsele finite. Este evident că în aceste manufacturi producţia putea fi reluată doar după încasarea creanţelor. La fel se întâmpla şi în cazul meşteşugarilor, al ţăranilor şi al negustorilor. Acest capitalism de tip intranzitiv nu era foarte diferit de modul în care ...

Next Page »