Romania Sociala logo
Menu

Bravos, Domnule Grindeanu

autor:   30 June 2017   

Ștefan Buzărnescu

Acum, când fesenismul politicianist V-a transformat, cinic, într-un fost… la o vârstă când alții… nici măcar nu au trecut de exercițiul suzetei ideologice, ca simplu  anonim din gradena noului capitalism românesc și fost profesor în aceeași instituție în care V-ați început si Dvs. cariera universitară, mi-am adus aminte de Marele poet  persan Omar   Khaiam care a nemurit, toate vulnerabilitățile omenești în catrene  antologice, precum :

Să nu ai mulți prieteni, din tine nu-ți ieși

Căci prea des falsitatea credința ți-o învinge;

Când și se -ntinde-o mână, `naite de-a i-o-ntinde

Gândește-te că, poate, te va lovi-ntr-o zi !

Personal, nu am crezut în încărcătura etică a acestor versuri, până într-o zi… când am fost nevoit să trec pragul de la inocența civică  la maturitatea  instituțională sub maculările de multe feluri ale vremurilor de Atunci …când eram ”mai tânăr și la trup curat”, ca să citez și un poet autohton. Pe cord deschis am trăit multe situații în care mi-am dat seama că între democrație și demagogie este o distanță insesizabilă…

După schimbarea de paradigmă  ideologică din Decembrie 1989 am rezistat ispitei partizane dintr-un motiv banal : născut în 1950, deci în plină ”dictatură a proletariatului” nu          m-am simțit pregătit și nici calificat să intru în echipa celor care pretindeau că știu ( numai ei !) cum se poate trece de la  socialismul  mediocrității existențiale, la capitalismul prosper, chiar dacă  cu numai cu câteva zile înainte  apreciau că acestă ispravă ar fi tocmai contrasensul Istoriei !

Acum, ca boboc pensionar  am rămas tot un marginal, dar fără a mai rezista ispitei de a încerca să demontez, piesă cu piesă, mecanismul malaxorului mediatic care Vă devorează imginea cu lăcomie. Din această poziție socială fac doar câteva aprecieri asupra recentului… ”Grindexit”  guvernamental. Nu Vă cer deci, nimic ; nici măcar atenția pe care ați acordat-o, permanent și cu  prea multă generozitate, activiștilor  din formațiunea care pretindea, prin prezidentul ei, că vă iubește (ca funia pe spânzurat ?!). Dorința mea este minoră : să mai ecranez mulțimea ”dezvăluirilor” focalizate pe rating,) dar cu scopul vădit de a Vă plasa, derizoriu, în aria unui management al imaginii total nefavorabil…).

Așadar, există documente verificabile care demonstrează că ați ”venit  în politică” în perioada în care actualul PSD căzuse de la guvernare și mulți titulari ai acestei grupări tocmai migrau către alte  formațiuni politice aflate ”pe val” pe motivul că ”este bine să te afli totdeauna în tabăra câștigătoare”, unde au și făcut avere  asumându-și o nouă identitate :  aceea de oameni de afaceri !. În ceea ce Vă privește, nu afacerile, ci vârsta a fost singura care V-a recomandat ca pe o tânără speranță, statut pe care l-ați confirmat și reconfirmat în diverse conferințe internaționale la care ați reprezentat, cu demnitate națională și elocință oratorică,  componenta de stânga a tineretului din România. În acest context a început consolidarea încrederii cu care     V-au creditat  segmentele electorale din profil local și zonal. Cu convingerea  că  puteți optimiza transformările postdecembriste fără să cădeți pradă posibilelor ”nostalgii” din vechiul regim , autoritățile locale V-au oferit oportunități de job suficient de atractive pentru a trece, legal, din mediul universitar, în mediul public al administrației locale unde controverse manageriale foarte consistente  erau în toi. Nu știu ce motivații interne V-au  convins că un nou început de carieră este preferabil stereotipurilor profesionale ale gestionării ofertelor educative, dar nu numai copartizanii dvs. , ci și Seniorii din societatea civică exclamau :” Iată o probă de implicare a unor tineri care demonstrează că au și caracter ! Nu suntem pierduți…” Sunt convins că  acest  palmares V-a făcut să fiți primul  cîștigător al PSD-ului în Timiș, segmentul de Românie unde după 1989, cronic, a câștigat alegerile Dreapta politică. Din această poziție socială și cu anvergura Președintelui Consiliului Județean Timiș ați fost adus la București pentru a fi numit în funcția de Premier al Guvernului pesedist, la propunerea Presedintelui PSD, Liviu Dragnea care a mărturisit public că Vă este prieten… (”Ferește-mă Doamne de prieteni, că de dușmani știu să mă feresc singur !”, sună o zicală  strămoșească. ) În capitala ”Eternei și fascinantei Românii”, ați dat dovadă de obedianță totală față de forurile conducătoare ale PSD, fapt care a alimentat diverse suspiciuni pentru detractorii din exteriorul , dar și din interiorul partidului , obișnuiți să arboreze un comportament sado-masochist în timpul tulburărilor de stradă. Rezultatul : o înscenare mediocră  de eliminare rapidă din Guvern, dar și din partid !(dupa o activitate neântreruptă de 21 de ani în patid), o ispravă intens mediatizată de vuvuzelele propagandei antiromânești invitate la mici bârfe politicianiste cu pretenția de talk-show-uri . Iată încă o probă de lăutărie: nemulțimiți că  nici partidul și nici guvernul nu poate fi transformat în marionetă a liderilor, trebuia găsită (de catre aceștia) o formă mai credibilă pentru justificarea rocadei. S-a recurs la rețeta americană, dar fără să fie cunoscută și nici asumată integral . Conform teoriei etichetării (labeling) a lui Erving Goffman, procedurile sunt următoarele : în prima fază se lucrează asupra managementului imaginii, se lansează în spațiul public un neadevăr flagrant, apoi se creează un curent de opinie nefavorabil viitoarei victime, rețeaua mass-media preia  aserțiunea ca fiind obținută ”pe surse” pentru a se degreva de orice responsabilitate, iar după intoxicarea orizonturilor de așteptare a cât mai multor segmente de opinie  execuția persoanei apare nu doar inevitabilă, ci chiar și  ca un act de justiție socială perfecta, indubitabilă și legitimă. Dacă mai târziu se dovedește că lichidarea instituțională a persoanei respective a fost o simplă înscenare, nu mai are nici o importanță : etichetarea rămâne. În”cazul”Grindeanu, curentul de opinie a fost permanent favorabil în interiorul partidului, dar au  primat  frustrările celor care nu vedeau cu ochi buni intrarea în rol a membrilor     Guvernului , înclusiv a Premierului care a contribuit decisiv  și la includerea României în OECD, (adică a țărilor care pot conta în viitoarele decizii privind proiectele de dezvoltare transeuropene), dar fără neglijarea obligațiilor interne aferente respectării programului de  guvernare. ”Domnul Grindeanu a fost un premier slab” glăsuia inginerul ratat în meserie Petre Roman care, ca prim prim-ministru postdecembrist a pus baze trainice dezarticulării economice a României și a căderii libere a  tuturor parametrilor de evoluție a spațiului social național. Vorbetele cu pricina a glăsuit la o emisiune TV in care cu câteva zile se formulau concluzii, unanim-favorabile , privitoare la faptul că ” guvernul Grindeanu a marcat cea mai mare creștere economică a României din  ultimul sfert de secol”, iar moderatorul nu a corijat propriile aserțiuni anterioare (probabil, pentru a ne convinge că este echidistant!). În ”originalitatea” acestei democrații vedem cum omul are o singură idee, dar nu este de acord cu ea !

Dincolo de  controverse și speculații , guvernul Grindeanu a înregistrat o răsunătoare   performanță managerială (cea  mai mare creștere economică postdecembristă), care a polarizat invidii. Este de înțeles acest comportament din partea opoziției, dar când și cei din interiorul  formațiunii care elogia până mai ieri, acest maxim macromanagerial, intră în corul păguboșilor, noi, anonimii  ne simțim colpeșiți de dubitații, nu neapărat carteziene…Un om care peste două decenii din tineretea sa a activat efectiv in PSD este exclus cu complicitatea unor activiști pripășiți în pesedime, chiar în funcții de decizie, de  la alte partide ! Am înteles că neglijarea criteriului de vechie în partid a fost decisivă în a Vă ambiționa să nu părăsiți în mod ”european” Palatul Victoria…Chiar credeți că a înteles Cineva acest ”amănunt”? Noi, care nu putem fi cineva, ci niște oarecare cetățeni, am înteles (și) asta… Ca ”simplu trecător pe marginea vieții” îmi pot imagina rana deschisă din sufletul dvs. de provincial care nu suferă de nici un fel de complexe și animat de dorința de a Vă situa de partea bună a mersului societății. Nu cred că ar fi cazul să răspundeți provocărilor unor mercenari fie de presă , fie din sfera politicii… Priviți ce a fost ca pe o experiență, amară desigur!, dar o experiență și nimic mai mult.

Domnule  Grindeanu, fiți mândru ! Nu pentru că sunteți bănățean și tradiționala făloșenie Vă obligă să rămâneți pe baricade . Ați fost linșat ideologic  pentru că nu ați vrut să fiți slugă. Ati arătat că sunteți dispus să Vă subordonați relațional în spirit  de echipă, dar nu acceptați să fiți slugă![1] După necesarele reflecții, și colegii dvs. vor pricepe că  echipa nu este o turmă de ființe supuse orbește  ”baciului”, și vor înțelege că a venit timpul să aruncăm la gunoiul  Istoriei sechelele bolșevice… Înlăturarea  ”deviaționiștilor” de la linia partidului s-au soldat cu lichidarea fizică a ”tovarășilor, (bloșevici) de drum” , după cum se exprima generația staliniștilor care împărțea societatea în oameni vinovați pedepsiți și  în vinovați nepedepsiți încă, atunci când generația mea era la vârsta dvs.

Socialismul de tip bolșevic a dispărut prin  implozie la Moscova; la București se cuvine să fie lichidate  (și) toate urmările acestei abordări. Iată noul obiectiv pentru care meritați să luptați pentru soarta celor mulți, dar cu mijloacele unui stat de drept, autentic. Să nu descurajați, chiar dacă diversiunile partidelor și ale rețelelor media, vor continua să facă rating cu nefericirea          dvs. ; oricum, și aceste instanțe vor ajunge, cât de curând, la concluzia că în istoria post decembristă este inevitabilă discuția despre  calitatea guvernării dinainte și după Grindeanu, dar în alți termeni  decât se discută acum.

Să Vă binecuvânteze Bunul Dumnezeu să operați c

[1] Autorii  diverselor  biografii romanțate ale motivării ”moțiunii”, demonstrează până unde pot coborî cei care nu au simțul ridicolului, dar care nu se vor putea curăți de antologica facere de râs a răsturnării prin moțiune de cenzură a propriului govern, niciodată ! Acest precedent la scară mondială conferă României o celebritate tristă și inutilă…



Facebook

Cum ne imaginăm că va fi viitorul?

Este o întrebare pe care fiecare dintre noi ne-o punem. Cel mai simplu este să invoc propria mea experienţă. În anii ’60 eram tânăr. Viitorul mi se părea confuz. Pe de o parte, politic ni se oferea un model de viitor: o societate socialistă, care va evolua spre comunism. Problema era a credibilităţii. Imensa majoritate a românilor ...

Franţa, un avertisment pentru viitoarele crize ale Europei?

Ne preocupă tot mai mult viitorul. Încă îl populăm aproape exclusiv cu speranţe. Un salt l-am făcut. Disciplinăm speranţele cu date şi cunoştinţe despre cum putem evolua în sensul dorit. Suntem însă mereu surprinşi că realitatea care năvăleşte în prezent nu se prea potriveşte cu predicţiile noastre. Constatăm că avem o capacitate scăzută de a ...

File din „Jurnalul de cercetare” (Boldești, 1967)

Printre fişele mele de lectură am găsit câteva pagini de însemnări aşternute pe hârtie în urmă cu mai mult de o jumătate de secol: „Drumuri şi oameni. Boldeşti, 23.05.1967”. La Boldești, Institutul de Psihologie al Academiei RSR, prin secția de Psihologie socială, condusă de Traian Herseni, a realizat prima cercetare psihosociologică de teren, pe baza ...

România deleuziană: fragmentul XXVIII, despre păsări și animale (II)

Semnificația problemei: ,,Problema animalităţii” nu este, firește una oarecare. Dacă o consider decisivă, cum se spune, şi încă de multă vreme, în ea însăşi şi pentru valoarea ei strategică este pentru că, dificilă şi enigmatică în sine, ea reprezintă totodată şi limita pe care se întemeiază şi pornind de la ...

Istoria socială a României

Dragi cititori, avem plăcerea să vă semnalăm suplimentarea tirajului iniţial al cărţii Istoria socială a României, lucrare elaborată de profesorul Cătălin Zamfir şi un grup de cercetători ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV). Cartea a apărut la finele anului 2018 sub îngrijirea editurii Academiei Române şi face parte dintr-o colecţie mai largă ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 5. Problemele bugetelor locale

Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei ...

De ce este ignorată sociologia în România?

Iată o întrebare la care am încercat să găsesc răspuns şi înainte şi după schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989. Sociologia sub regimul comunist: ascultată din politeţe, dar ignorată În timpul guvernării comuniste, când aveam obligaţia de a integra în „câmpul muncii” absolvenţii care refuzau repartiţia primită după absolvirea şcolii profesionale, a liceului de specialitate şi chiar ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...