Romania Sociala logo
Menu

Când și cum va ajunge România ca America? America 1943/ România 2016

autor:   18 May 2016  

Catalin Basarab

Economic, românii ar vrea să trăiască mult mai bine, ”ca în America”.

Putem trage câteva concluzii semnificative din experiența SUA pentru România ? E greu să comparăm România cu USA de azi. Sunt stadii diferite de creștere economică. Dar puteam compara România de azi cu America în trecut, când și ea era, probabil, la un nivel comparabil cu România de azi.

Am în față o revistă americană. Situația Americii din 1943. America în război. Probabil că americanii strângeau și ei cureaua. Și noi suntem într-un fel de război sau de abia începem să ieșim din el. Dar o diferență istorică enormă, de 73 de ani. Trăiesc românii azi cum trăiau americanii acum 73 de ani ?

Calculele sunt șocante. Am calculat repede, dar cred că nu am greșit.

Am ales cele mai importante două bunuri: în cât timp putea americanul în 1943 și românul în 2016 să cumpere cu salariul mediu o casă nouă și o mașină, obiectivele mari ale visului de o viață.

Își puteau cumpăra cu salariul mediu[1]:

 Americanul 1943 Românul 2016
Casă nouă  18 luni=1,7 ani 112 luni = 9 ani
Mașină 2 mașini+2 roți/an Jumătate mașină+o roată/an

 

Diferența dintre România 2016 și SUA 1943 este șocantă. Nu știu care este diferența acum între România și SUA. Poate mai mare.

Cum se explică de ce românii trăiesc în 2016 mult mai prost decât americanii în 1943,  ce ar trebui să facă România să ajungă la standardul de viață din America și când s-ar putea întâmpla asta ?

Explicația standard este diferența posibilă de nivel al economiei. Economia americană în război era totuși mult mai dezvoltată decât economia românească de azi. E posibil, dar cu siguranță și alți factori.

Factorii sociali și politici sunt și ei foarte importanți.

Factorul social: Capacitatea de negociere în sfera muncii a salariaților este un factor important. În SUA, tradițional salariații, atât colectiv, cât și individual, au o forță de negociere foarte importantă. Salariații au fost și sunt în SUA un factor decisiv  în promovarea bunăstării lor. În România sindicatele sunt lipsite de putere, cu o prezență adesea redusă la gesturi simbolice; salariații înrobiți de riscul neocupării, cu putere de negociere individuală și colectivă redusă spre zero.

Factorul politic-statal: rolul statului în perioada tranziției a fost în sfera bunăstării mai degrabă negativ. Statul social român este mic, ca funcții sociale, dar mai degrabă agresiv față de angajați.

Doctrina statului social mic este exprimată în formularea repetată obsesiv ”nu sunt bani de la buget”. Toate sferele sociale sun grav subfinanțate. În spatele acestui slogan se ascunde o altă realitate: statul este suficient de mare pentru a oferi oportunități de a se fura masiv de la buget (corupția) și de a o tolera inexplicabil timp de 25 de ani. Statul român mic este de asemenea suficient de mare pentru a întreține o uluitoare birocrație distructivă, consumatoare de resurse și de timp productiv; și nu dă nici un semn că vrea să o reducă rapid printr-o abordare rațională publică. Este suficient de mare pentru a fi surdă la ineficiența programelor sociale care uneori sunt uimitor de risipitoare. Dar se justifică mereu prin politica salariului cât de mic posibil. Politica salariului mic ca factor de dezvoltare socială este o inovație a tranziției românești. În politica americană ideea unei politici a salariului mic ar stârni o reacție dură imediată. Nu cred că nici în 1943 ea ar fi avut vreun suport social.

Analizele istorice în profunzime ne-ar putea lămuri de ce suntem în starea în care suntem și mai ales de ce atât de greu ieșim din ea. Dacă ne vom lămuri și vom acționa cu fermitate și înțelepciune vom reuși să ne apropiem destul de repede istoric de standardul de viață al americanului. Ce putem face ? Clar, nu este productiv să așteptăm doar de la o posibilă creștere economică care vine de undeva din ceruri.

[1] Pentru verificare voi da datele:

* USA 1947: Salariul mediu anual – 2 014 $; O casă nouă = 3 600$; o mașină nouă = 900$

* România: Salariul mediu lunar –  2 000 Roni (24 000 anual); o casă= 50 000 EURO;  mașină = 9000 Euro



Facebook

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...

O zi specială

1 Decembrie 1918 pune pentru mine problema identităţii într-o altă perspectivă.  În fiecare zi îmi pun întrebarea ce sunt eu? Simplu: sunt Cătălin, sunt soţ, părinte, bunic; sunt prieten; sunt sociolog; sunt cetăţean al României, adică sunt român. Azi însă am un sentiment cu totul deosebit: e mult mai mult decât ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 2. Inflaţia şi investiţiile

Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi  lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul ...

O urare pentru noul ministru al cercetării

A fost un timp când era vehiculată formularea România – societate a cunoașterii. S-a dovedit însă că această formulare nu exprimă nici realitatea românească și nici programele politice. Semnificativ, ea a fost abandonată de mulți ani. Guvernările române constant au ignorat cercetarea românească[1]. Alocările bugetare pentru cercetare au variat în jur ...

România deleuziană: fragmentul XXVII, despre Brașov (I)

Eseurile despre Brașov sunt dedicate celor care îndrăgesc acest oraș. În spiritul lui Heidegger, a iubi sau a îndrăgi înseamnă a purta de grijă unui lucru sau unei persoane. Ca atare, cele scrise se cuvine a fi citite ca un apel la grijă. O formă de îndrăgire este să-ți pese ...

Coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României

Ștefan Guga (Syndex), Adina Mihăilescu (ICCV), Marcel Spătari (Syndex) În perioada iulie-septembrie 2018, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Syndex România au derulat o cercetare la nivel național pentru fundamentarea unui coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României. Rezultatele acestei cercetări ar trebui să constituie o ...