Romania Sociala logo
Menu

Cât de bun este învățământul universitar românesc ? Evident, foarte bun, dar mai e de făcut pe ici și pe colo

autor:   7 May 2016   

Cătălin Zamfir

Acesta este concluzia Raportului de audit al Curții de conturi a României asupra învățământului superior ? Dacă vreți să aflați, citiți Raportul. Cu siguranță veți avea o mare surpriză.  aici

Multe concluzii ne pun pe toți pe gânduri. Citez doar câteva dintre ele:

Nu sunt ”puţine cazurile în care România excelează în preluarea formelor fără fond, ducând o politică de imagine şi nu una de transformare profundă a unei realităţi deloc încurajatoare.”

”A intra în capcana formală a indicatorilor de monitorizare este o eroare fundamentală. Nu indicatorii sunt cei care dau substanţă procesului.”

 ”După semnarea Declaraţiei de la Bologna au început să fie „importate” politici europene, însă până în prezent, transpunerea în realităţile învăţământului superior românesc este mai mult formală.”

Și se dă un exemplu: ”Indicatorul statistic măsoară numărul de diplome şi nu de competenţe integrate în muncă capabile să genereze progres economic şi social.”

În acelaşi timp, în implementarea elementelor formale ale Procesului Bologna, România a înregistrat progrese aşa cum rezultă din tabelul de mai jos. Și se dă un Tabel impresionant.

Unii evaluatori europeni ai Stării calităţii învăţământului superior din România” remarcă progrese înregistrate de România pe plan European. Însă se pune o întrebare fundamentală: „În ce măsură însă asimilarea formală de către România a principiilor Bologna a generat o restructurare de substanţă a învăţământului superior?”

Răspunsul la aceste întrebări este mai degrabă unul negativ. (…). Un decalaj ridicat între gradul de asimilare formală a principiilor Bologna şi gradul scăzut de restructurare de substanţă a învăţământului superior. Altfel spus, percepţiile europene cu privire la capacitatea de schimbare a învăţământului superior românesc sunt mult prea optimiste”.

Sunt obișnuit cu rapoarte de evaluare. De regulă au o schema: în general, situația este bună, dar și unele lipsuri. De aceea nu sunt interesante datorită gradului scăzut de credibilitate: sunt evaluări superficiale, ele însele distorsionează relitatea după o schemă primitivă.

Excelent Raport. Ieșit din comun prin calitate și seriozitate. Anunță o deschidere revoluționară în practica administrației noastre.

Mertită să fie citit nu numai de cei care sunt interesați de situația sistemului universitar, dar și de cum poate fi analizat un sistem social.



Facebook

Cum ne imaginăm că va fi viitorul?

Este o întrebare pe care fiecare dintre noi ne-o punem. Cel mai simplu este să invoc propria mea experienţă. În anii ’60 eram tânăr. Viitorul mi se părea confuz. Pe de o parte, politic ni se oferea un model de viitor: o societate socialistă, care va evolua spre comunism. Problema era a credibilităţii. Imensa majoritate a românilor ...

Franţa, un avertisment pentru viitoarele crize ale Europei?

Ne preocupă tot mai mult viitorul. Încă îl populăm aproape exclusiv cu speranţe. Un salt l-am făcut. Disciplinăm speranţele cu date şi cunoştinţe despre cum putem evolua în sensul dorit. Suntem însă mereu surprinşi că realitatea care năvăleşte în prezent nu se prea potriveşte cu predicţiile noastre. Constatăm că avem o capacitate scăzută de a ...

File din „Jurnalul de cercetare” (Boldești, 1967)

Printre fişele mele de lectură am găsit câteva pagini de însemnări aşternute pe hârtie în urmă cu mai mult de o jumătate de secol: „Drumuri şi oameni. Boldeşti, 23.05.1967”. La Boldești, Institutul de Psihologie al Academiei RSR, prin secția de Psihologie socială, condusă de Traian Herseni, a realizat prima cercetare psihosociologică de teren, pe baza ...

România deleuziană: fragmentul XXVIII, despre păsări și animale (II)

Semnificația problemei: ,,Problema animalităţii” nu este, firește una oarecare. Dacă o consider decisivă, cum se spune, şi încă de multă vreme, în ea însăşi şi pentru valoarea ei strategică este pentru că, dificilă şi enigmatică în sine, ea reprezintă totodată şi limita pe care se întemeiază şi pornind de la ...

Istoria socială a României

Dragi cititori, avem plăcerea să vă semnalăm suplimentarea tirajului iniţial al cărţii Istoria socială a României, lucrare elaborată de profesorul Cătălin Zamfir şi un grup de cercetători ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV). Cartea a apărut la finele anului 2018 sub îngrijirea editurii Academiei Române şi face parte dintr-o colecţie mai largă ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 5. Problemele bugetelor locale

Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei ...

De ce este ignorată sociologia în România?

Iată o întrebare la care am încercat să găsesc răspuns şi înainte şi după schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989. Sociologia sub regimul comunist: ascultată din politeţe, dar ignorată În timpul guvernării comuniste, când aveam obligaţia de a integra în „câmpul muncii” absolvenţii care refuzau repartiţia primită după absolvirea şcolii profesionale, a liceului de specialitate şi chiar ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...