Romania Sociala logo
Menu

Coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României

autor:   20 November 2018   

Ștefan Guga (Syndex), Adina Mihăilescu (ICCV), Marcel Spătari (Syndex)

În perioada iulie-septembrie 2018, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Syndex România au derulat o cercetare la nivel național pentru fundamentarea unui coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României. Rezultatele acestei cercetări ar trebui să constituie o nouă etapă în discuția despre resursele necesare pentru traiul populației în România, nu atât datorită reînnoirii conceptului mai vechi de coș minim de consum, cât mai ales datorită sublinierii explicite a noțiunii de nivel de trai decent și a cheltuielilor care trebuie acoperite pentru ca populația României să își poată asigura un asemenea nivel de trai. Coșul minim de consum pentru un trai decent este estimat în valoare lunară pentru nevoile unei familii de doi adulți și doi copii. Am presupus că familia locuiește în mediul urban, că adulții sunt ambii salariați cu venituri sub medie și vârstele cuprinse între 35 și 45 de ani. De asemenea, am presupus că unul dintre copii are vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani și celălalt între 8 și 10 ani.[1]

Interviurile de grup

Pentru fundamentarea conținutului coșului minim de consum pentru un trai decent am realizat câte patru interviuri de grup în cinci orașe mari ale României: Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timișoara. Am ales orașele cele mai mari și cele mai dinamice din punct de vedere economic și demografic, cu excepția Bucureștiului unde prețurile și veniturile sunt semnificativ peste media națională. Aceste orașe concentrează din ce în ce mai multă activitate economică și din ce în ce mai mulți salariați, ducând în ultimii ani la creșterea accentuată a inegalităților interregionale. Scopul acestei selecții este de a defini un coș minim de consum pentru un trai decent așa cum este înțeles acesta în zonele dinamice, rezultatul putând servi drept etalon pentru reducerea inegalităților socioeconomice și convergența interregională.

La interviurile de grup au participat câte 8-12 salariați din mai multe sectoare de activitate: administrație publică, învățământ, servicii publice, comerț, industrie, IT, bănci. În fiecare oraș, am avut în vedere realizarea a 3 interviuri de grup cu salariați cu venituri sub medie și un interviu de control, cu salariați cu venituri peste medie. Temele de discuție au inclus definiția traiului decent, principalele categorii de cheltuieli pe care le au familiile participanților, nivelul necesar de acces la bunuri și servicii pentru atingerea unui nivel de trai decent, precum și calitatea necesară a acestor bunuri și servicii. Pe parcursul interviurilor participanții au fost rugați să completeze patru chestionare pentru estimarea valorilor cantitative pentru un consum decent la categoriile: produse alimentare, produse de uz casnic și igienă personală, haine și îmbrăcăminte, servicii. Chestionarele au propus liste de produse și servicii preliminare, bazate pe rezultatele cercetărilor anterioare ale ICCV și ale cabinetului Syndex, dar au oferit respondenților și posibilitatea de a introduce alte produse și servicii considerate necesare pentru asigurarea unui trai decent. Participanții au completat chestionarele în perechi, ca exercițiu în cadrul interviului de grup, conținutul și completarea acestora servind ca bază pentru discuțiile ulterioare.

Analiza rezultatelor cercetării de teren

Interviurile de grup au constituit o sursă primară de informații pentru estimarea conținutului și a valorii coșului minim de consum. Rezultatele obținute în urma acestora au fost verificate cu experți (în special la capitolele alimentație și sănătate), coroborate cu standarde internaționale (la capitolele alimentație, produse de uz casnic și igienă personală, sănătate), cu rezultatele unor cercetări recente din România (la capitolul educație și cultură) și, acolo unde a fost posibil, corelate cu nevoile obiective estimate de echipa de cercetare (la capitole precum locuința, dotarea locuinței, cheltuieli cu locuința).

Structura coșului minim de consum pentru un trai decent

Structura coșului minim de consum pentru un trai decent rezultată din cercetare cuprinde 11 capitole: (1) alimentație, (2) îmbrăcăminte și încălțăminte, (3) locuință, (4) dotarea locuinței, (5) cheltuieli cu locuința, (6) produse de uz casnic și igienă personală, (7) servicii, (8) educație și cultură, (9) sănătate, (10) recreere și vacanță, (11) fondul de economii al familiei. În total, aceste capitole conțin un număr de 226 de itemi. Modalitatea prin care s-a ajuns la cantitățile de produse și servicii din coșul definit de prezenta cercetare este detaliată pentru fiecare capitol de cheltuieli în raport.

Colectarea prețurilor pentru calculul valorii coșului minim de consum pentru un trai decent

La colectarea prețurilor pentru produsele de referință s-a ținut cont de interviurile de grup în ceea ce privește calitatea minim acceptabilă a produselor și serviciilor. S-au colectat cele mai mici prețuri pentru produsele și serviciile considerate suficient de calitative.

Pentru produsele alimentare, produsele de uz casnic și de igienă personală au fost colectate prețuri din cele cinci orașe în care au fost realizate interviurile: Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timișoara. În fiecare oraș au fost colectate câte două seturi de prețuri: unul din supermarket și unul de la piață. Pentru unele produse și servicii (locuință, transport, activități culturale etc.) s-a ținut de asemenea cont de prețurile din cele cinci orașe. Pentru alte produse și servicii s-au utilizat medii naționale, estimări ale participanților la interviurile de grup, recomandări reieșite din cercetări anterioare (în special în ceea ce privește capitolele forfetare cum sunt cheltuielile diverse din timpul vacanței, fondul de economii etc.). Metoda utilizată pentru identificarea prețurilor considerate la calculul coșului minim de consum pentru un trai decent este explicată pentru fiecare capitol de cheltuieli în Partea a 2-a a acestui raport.

Actualizarea periodică a coșului minim de consum pentru un trai decent

Actualizarea periodică a coșului minim de consum pentru un trai decent se va face utilizând indicii de prețuri calculați de Institutul Național de Statistică, acolo unde este posibil.

Ce înseamnă trai decent?

La un nivel general, am definit traiul minim decent ca situația în care nevoile biologice și sociale generale la un moment dat sunt acoperite. Traiul decent poate fi descris ca fiind o situație în care o familie:

  1. își poate permite o alimentație echilibrată, sănătoasă, fără a face compromisuri la calitatea produselor;
  2. își poate procura haine și încălțăminte noi din magazine de specialitate și își poate reînnoi garderoba ținând cont de uzură;
  3. dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță și care permite un anumit grad de intimitate și autonomie membrilor familiei, este mobilată și echipată cu aparate electrocasnice de calitate, în stare bună de funcționare;
  4. își poate plăti fără dificultăți facturile curente (întreținere, energie, apă, telefon etc.);
  5. poate întreține locuința și are suficiente mijloace pentru a-și procura produse de igienă personală suficiente pentru un trai sănătos, condiție necesară pentru confortul psihologic și pentru viața socială a individului;
  6. îi poate asigura fiecărui membru un nivel adecvat de îngrijire a sănătății, lucru care depinde de servicii medicale preventive care pot sau nu să fie acoperite de sistemele publice de asigurări sociale;
  7. poate oferi copiilor condiții bune pentru dezvoltarea cognitivă, emoțională, socială și fizică, acestea depinzând atât de calitatea educației formale, cât și de participarea la activități extra-școlare adecvate vârstei și așteptărilor acestora;
  8. poate oferi membrilor săi posibilitatea de a se recrea și de a-și petrece timpul liber împreună în afara casei (ieșire la cafenea, la cinema, la muzeu etc.), precum și posibilitatea de a merge în vacanță măcar o dată pe an;
  9. poate asigura membrilor săi mijloacele de mobilitate și comunicare necesare pentru o participare activă la viața comunității;
  10. poate permite adulților să beneficieze de formare pe tot parcursul vieții, de activități sociale, culturale, artistice sau sportive dedicate lor;
  11. își poate constitui un fond de economii pentru a putea procura bunuri scumpe de lungă folosință (de exemplu, avansul la procurarea locuinței) sau pentru a acoperi cheltuieli extraordinare ocazionale sau neprevăzute, inclusiv pentru a avea posibilitatea de a-și ajuta apropiații în caz de nevoie.

Calculul valorii coșului minim de consum pentru un trai decent

În urma cercetării realizate în perioada iulie–septembrie 2018, pe baza prețurilor colectate în perioada 10-14 septembrie 2018, s-a stabilit că valoarea coșului de consum pentru un trai decent pentru familia de referință este de 6762 lei pe lună.

În Tabelul A sunt prezentate valorile în lei ale celor 11 capitole de cheltuieli care constituie coșul minim de consum pentru un trai decent pentru familia de referință. În capitolele acestei părți va fi explicată detaliat structura fiecărui capitol de cheltuieli, metodologia utilizată pentru definirea cantităților de produse și servicii din coș, precum și metoda utilizată pentru colectarea prețurilor.

Tabelul A. Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent, septembrie 2018



Calculele pot fi realizate și pentru gospodării de alte dimensiuni decât familia de referință. Astfel, valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5755 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 4264 lei pe lună, iar coșul minim pentru un trai decent pentru o persoană adultă este de 2613 lei pe lună.

[1] Pentru unele categorii de cheltuieli, precum cele de igienă personală, s-a considerat că persoana de 12-14 ani este de sex masculin iar persoana de 8-10 ani este de sex feminin.



Facebook

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...

O zi specială

1 Decembrie 1918 pune pentru mine problema identităţii într-o altă perspectivă.  În fiecare zi îmi pun întrebarea ce sunt eu? Simplu: sunt Cătălin, sunt soţ, părinte, bunic; sunt prieten; sunt sociolog; sunt cetăţean al României, adică sunt român. Azi însă am un sentiment cu totul deosebit: e mult mai mult decât ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 2. Inflaţia şi investiţiile

Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi  lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul ...

O urare pentru noul ministru al cercetării

A fost un timp când era vehiculată formularea România – societate a cunoașterii. S-a dovedit însă că această formulare nu exprimă nici realitatea românească și nici programele politice. Semnificativ, ea a fost abandonată de mulți ani. Guvernările române constant au ignorat cercetarea românească[1]. Alocările bugetare pentru cercetare au variat în jur ...

România deleuziană: fragmentul XXVII, despre Brașov (I)

Eseurile despre Brașov sunt dedicate celor care îndrăgesc acest oraș. În spiritul lui Heidegger, a iubi sau a îndrăgi înseamnă a purta de grijă unui lucru sau unei persoane. Ca atare, cele scrise se cuvine a fi citite ca un apel la grijă. O formă de îndrăgire este să-ți pese ...

Calitatea vieții de la vis la realitate: 3 decade de cercetare și direcții pentru următorii ani

O revoluție formulează visuri și formulează un program de transformare a lor în realitate. Pe 2 ianuarie 1990, câteva zile după declanșarea Revoluției Române, visul Revoluției a luat forma, în știința, înființarea unui Institut de cercetare a Calității Vieții. Institutul urma să aibă 120 de cercetători, pornind deja cu 84 de ...