Romania Sociala logo
Menu

Coșul de consum în România

autor:   4 November 2017   

Cea mai mare parte a veniturilor populaţiei este utilizată pentru acoperirea trebuinţelor de bază.  Decalajul dintre veniturile românilor şi cele ale altor europeni este determinat de diferenţele privind nivelul şi structura ocupării, politicile salariale, dar și de diferenţele privind productivitatea muncii.

În cele ce urmează  prezentăm coșul de consum al unui cuplu de salariați din mediul urban, care locuiește cu chirie. Cheltuielile privesc luna august 2017.

1

Componenta alimentară.

Consumul mediu alimentar la principalele produse agroalimentare se prezintă în Tabelul 2, comparativ metoda Institutului Naţional de Statistică, din Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2015 și metoda normativă stabilită de nutriționiștii de la Institutul de Nutriție și Sănătate Publică.

2

Modelul statistic ne arată că, pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2015, consumul mediu zilnic era de 2314 la un salariat (INS, Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul 

populației, în anul 2015, p.79), faţă de 2700 de calorii calculat de nutriţionişti pentru o persoană adultă activă. Consumul de pâine calculat prin modelul ICCV, normat de nutriţionişti, prin comparaţie cu consumul real din modelul INS, este mai mic; consumul de carne, lapte, brânzeturi și smântână al populaţiei, la ora actuală, nu este acoperit aşa cum sunt prevăzute normele de hrană stabilite de nutriţionişti; în timp ce cartofii, legumele şi fructele sunt departe de un consum corect, aşa cum sunt prezentate în modelul INS.

În fapt avem în vedere veniturile – un salariu mediu şi un salariu minim pe economie, din România şi modul în care aceste venituri acoperă în mod real, necesităţile de consum ale populației în intervalul de timp 1989-2016. Se exprimă puterea de cumpărare a bunurilor şi serviciilor de pe piaţă, la un moment dat, având ca an de plecare 1989 (exemplificat în Graficele 1-3).

3

 

4

 

5

Coșul minim de consum lunar al unui pensionar calculat la nivelul lunii iulie 2017

La nivelul lunii iulie 2017 un pensionar singur din mediul urban cheltuia 756 lei, iar din mediul rural 772 lei la nivelul minim decent. Presupunând că pensionarul dispune de locuință proprietate personală atunci cheltuielile cu chiria prevăzute la familia de salariați sunt eliminate. Cheltuielile s-ar prezenta astfel:

6

Nici pensionarul care locuiește singur în urban nu și-a putut satisface trebuințele coșului minim decent cu veniturile dintr-o pensie medie netă de asigurări sociale de stat.

7

Pensionarii din rural. Sărăcia extremă apare mai frecvent la bătrânii singuri din rural, predominant femei, care nu mai pot munci pământul şi trăiesc din pensii minime sau pensii de urmaș extrem de mici.

8

Familia de vârstnici din rural, care a dispus de o singură pensie medie netă pentru agricultori, a parcurs o situaţie economică extrem de dură. Aceasta nu a reuşit, în toată perioada post-decembristă, să-și acopere minimul de supravieţuire, ca să nu mai vorbim de minimul decent, prin veniturile provenind din pensie.

Pensionarii agricultori se înregistrează frecvent între categoriile de vârstnici cele mai intens afectate de sărăcie și deprivare materială severă. Pe fondul general al destructurării masive a economiei naționale din anii 90, sistemul public de pensii a preluat și sarcina finanțării pensiilor pentru agricultori. Prin aceasta, sistemul a devenit tot mai slab performant, nereușind să asigure un nivel al bunăstării corespunzător trebuințelor minime ale asiguraților. În intervalul 1989-2016, vârstnicii din rural au luptat pentru supraviețuire. Din această cauză, mulţi au renunţat la facilităţile minime ale calităţii vieţii (încălzirea locuinței, consum decent de energie electrică, alimentaţie echilibrată ş.a.).

Iată, cât de importante pot fi veniturile provenind din asistența socială, dar mai ales din pensii, pentru persoanele vârstnice din România.

[1] Metodologia calculului pentru coșul minim decent și cel de subzistență se găsesc în referința bibliografică Mihăilescu Adina, “Coşul de consum al populaţiei României”, Ed. Expert, Bucureşti, 2012



Facebook

(Re)thinking Europe

O contribuție creștină pentru viitorul proiectului european Între 27 și 29 octombrie 2017 am avut onoarea să particip din partea României la o conferință istorică organizată de Vatican, prima la astfel de dimensiuni, ocazie în care Biserica prin mesajul Papei Francisc a redeschis dialogul cu lumea politică europeană. Evenimentul a ...

Demonocraţia – „dezvoltare creatoare” a liberalismului românesc

Ca simplu anonim trecut, de câtva timp, în gradena istoriei şi gratificat cu Înaltul titlu de… pensionar, am urmărit desfăşurarea celor două congrese ale asocierilor rivale politic, dar vizibil unite în aflarea în treabă, atunci când vine vorba de problemele reale ale ţării şi de agenda cetăţeanului tânăr dus cu… ...

Societatea supravegheată vs. Capitalism (românesc)

Trecerea în revistă, pe scurt Ca mulți alții, m-am întrebat și eu de-a lungul timpului „ce e de făcut” pentru a reporni România? Primul pas, este să aflu „unde sunt”. Care sunt etapele prin care am trecut? Iată o schiță a lor, cu mențiunea că acestea se subîntind una alteia, unde începe ...

Forumul Economic Mondial de la Davos, mesajul Papei Francisc și mesajul elitelor pentru viitor

Papa Francisc “A venit timpul să ne asumăm timpul și responsabilititatea pentru ca toată lumea să poată trăi în demnitate” Între 23 și 26 ianuarie a avut loc la Davos una dintre cele mai importante întâlniri ale anului 2018, ocazie în care elitele mondiale au discutat despre prezentul și viitorul economic ...

România deleuziană. Fragmentul XXIII, despre încredere.

Despre încredere se poate gândi în două planuri. Într-un prim plan, încrederea ar reprezenta subiect al unei cunoașteri bazate pe cunoștințe. În alt plan, încrederea ar ține de cunoaștere ca spiritualitate. Diferența dintre cele tipuri de cunoașteri stă în faptul că în cadrul cunoașterii ce se fundamentează pe spiritualitate ar fi ...

România deleuziană. Fragmentul XXII despre viața ca adult. Amintiri din secolul XX (I)

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Ulterior această abordare va ...

Spovedanie profană

Ca profesor  de carieră, care a fost şi obiect şi subiect al ofertelor educative în intervalul istoric dintre Marea Revoluţie socialistă din Octombrie 1917 şi Marea Păcăleală capitalistă din Decembrie 1989, am tresărit la auzul unui slogan din recuzita socialismului de tip bolşevic: „trebuie să schimbăm mentalitatea!”. Rostită cu aplomb prezidenţial, ...

Tranziția societății și oprirea căderii în viitor

În lucrările despre sociologia tranziției, s-a declarat de mai multe ori sfârșitul acesteia. În fapt, există mai multe tranziții dupa 1989, și anume: tranziția politică, de la regimul comunist la democrație, tranziția economică, de la economia de stat la economia de piață și în final tranziția socială, de la societatea ...