Romania Sociala logo
Menu

Coșul de consum în România

autor:   4 November 2017   

Cea mai mare parte a veniturilor populaţiei este utilizată pentru acoperirea trebuinţelor de bază.  Decalajul dintre veniturile românilor şi cele ale altor europeni este determinat de diferenţele privind nivelul şi structura ocupării, politicile salariale, dar și de diferenţele privind productivitatea muncii.

În cele ce urmează  prezentăm coșul de consum al unui cuplu de salariați din mediul urban, care locuiește cu chirie. Cheltuielile privesc luna august 2017.

1

Componenta alimentară.

Consumul mediu alimentar la principalele produse agroalimentare se prezintă în Tabelul 2, comparativ metoda Institutului Naţional de Statistică, din Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2015 și metoda normativă stabilită de nutriționiștii de la Institutul de Nutriție și Sănătate Publică.

2

Modelul statistic ne arată că, pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2015, consumul mediu zilnic era de 2314 la un salariat (INS, Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul 

populației, în anul 2015, p.79), faţă de 2700 de calorii calculat de nutriţionişti pentru o persoană adultă activă. Consumul de pâine calculat prin modelul ICCV, normat de nutriţionişti, prin comparaţie cu consumul real din modelul INS, este mai mic; consumul de carne, lapte, brânzeturi și smântână al populaţiei, la ora actuală, nu este acoperit aşa cum sunt prevăzute normele de hrană stabilite de nutriţionişti; în timp ce cartofii, legumele şi fructele sunt departe de un consum corect, aşa cum sunt prezentate în modelul INS.

În fapt avem în vedere veniturile – un salariu mediu şi un salariu minim pe economie, din România şi modul în care aceste venituri acoperă în mod real, necesităţile de consum ale populației în intervalul de timp 1989-2016. Se exprimă puterea de cumpărare a bunurilor şi serviciilor de pe piaţă, la un moment dat, având ca an de plecare 1989 (exemplificat în Graficele 1-3).

3

 

4

 

5

Coșul minim de consum lunar al unui pensionar calculat la nivelul lunii iulie 2017

La nivelul lunii iulie 2017 un pensionar singur din mediul urban cheltuia 756 lei, iar din mediul rural 772 lei la nivelul minim decent. Presupunând că pensionarul dispune de locuință proprietate personală atunci cheltuielile cu chiria prevăzute la familia de salariați sunt eliminate. Cheltuielile s-ar prezenta astfel:

6

Nici pensionarul care locuiește singur în urban nu și-a putut satisface trebuințele coșului minim decent cu veniturile dintr-o pensie medie netă de asigurări sociale de stat.

7

Pensionarii din rural. Sărăcia extremă apare mai frecvent la bătrânii singuri din rural, predominant femei, care nu mai pot munci pământul şi trăiesc din pensii minime sau pensii de urmaș extrem de mici.

8

Familia de vârstnici din rural, care a dispus de o singură pensie medie netă pentru agricultori, a parcurs o situaţie economică extrem de dură. Aceasta nu a reuşit, în toată perioada post-decembristă, să-și acopere minimul de supravieţuire, ca să nu mai vorbim de minimul decent, prin veniturile provenind din pensie.

Pensionarii agricultori se înregistrează frecvent între categoriile de vârstnici cele mai intens afectate de sărăcie și deprivare materială severă. Pe fondul general al destructurării masive a economiei naționale din anii 90, sistemul public de pensii a preluat și sarcina finanțării pensiilor pentru agricultori. Prin aceasta, sistemul a devenit tot mai slab performant, nereușind să asigure un nivel al bunăstării corespunzător trebuințelor minime ale asiguraților. În intervalul 1989-2016, vârstnicii din rural au luptat pentru supraviețuire. Din această cauză, mulţi au renunţat la facilităţile minime ale calităţii vieţii (încălzirea locuinței, consum decent de energie electrică, alimentaţie echilibrată ş.a.).

Iată, cât de importante pot fi veniturile provenind din asistența socială, dar mai ales din pensii, pentru persoanele vârstnice din România.

[1] Metodologia calculului pentru coșul minim decent și cel de subzistență se găsesc în referința bibliografică Mihăilescu Adina, “Coşul de consum al populaţiei României”, Ed. Expert, Bucureşti, 2012



Facebook

Cum ne imaginăm că va fi viitorul?

Este o întrebare pe care fiecare dintre noi ne-o punem. Cel mai simplu este să invoc propria mea experienţă. În anii ’60 eram tânăr. Viitorul mi se părea confuz. Pe de o parte, politic ni se oferea un model de viitor: o societate socialistă, care va evolua spre comunism. Problema era a credibilităţii. Imensa majoritate a românilor ...

Franţa, un avertisment pentru viitoarele crize ale Europei?

Ne preocupă tot mai mult viitorul. Încă îl populăm aproape exclusiv cu speranţe. Un salt l-am făcut. Disciplinăm speranţele cu date şi cunoştinţe despre cum putem evolua în sensul dorit. Suntem însă mereu surprinşi că realitatea care năvăleşte în prezent nu se prea potriveşte cu predicţiile noastre. Constatăm că avem o capacitate scăzută de a ...

File din „Jurnalul de cercetare” (Boldești, 1967)

Printre fişele mele de lectură am găsit câteva pagini de însemnări aşternute pe hârtie în urmă cu mai mult de o jumătate de secol: „Drumuri şi oameni. Boldeşti, 23.05.1967”. La Boldești, Institutul de Psihologie al Academiei RSR, prin secția de Psihologie socială, condusă de Traian Herseni, a realizat prima cercetare psihosociologică de teren, pe baza ...

România deleuziană: fragmentul XXVIII, despre păsări și animale (II)

Semnificația problemei: ,,Problema animalităţii” nu este, firește una oarecare. Dacă o consider decisivă, cum se spune, şi încă de multă vreme, în ea însăşi şi pentru valoarea ei strategică este pentru că, dificilă şi enigmatică în sine, ea reprezintă totodată şi limita pe care se întemeiază şi pornind de la ...

Istoria socială a României

Dragi cititori, avem plăcerea să vă semnalăm suplimentarea tirajului iniţial al cărţii Istoria socială a României, lucrare elaborată de profesorul Cătălin Zamfir şi un grup de cercetători ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV). Cartea a apărut la finele anului 2018 sub îngrijirea editurii Academiei Române şi face parte dintr-o colecţie mai largă ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 5. Problemele bugetelor locale

Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei ...

De ce este ignorată sociologia în România?

Iată o întrebare la care am încercat să găsesc răspuns şi înainte şi după schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989. Sociologia sub regimul comunist: ascultată din politeţe, dar ignorată În timpul guvernării comuniste, când aveam obligaţia de a integra în „câmpul muncii” absolvenţii care refuzau repartiţia primită după absolvirea şcolii profesionale, a liceului de specialitate şi chiar ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...