Romania Sociala logo
Menu

De ce acum România Socială ?

autor:   5 April 2016  

În întreaga istorie a tranziției românești, ni se părea evident în ce direcție mergem.  Acum, la finalizarea tranziției, realizăm că ceea ce credeam că este clar și plin de speranțe, a devenit confuz.

Strategia de schimbare profundă a societății românești s-a axat pe câteva direcții prioritare: restructurarea economiei prin privatizare și promovarea economiei de piață, reforma instituțională a statului și a fundamentului său, sistemul juridic. S-a considerat că rezultatul oarecum automat, neproiectat este o nouă societate românească care va fi, normal, mult mai bună.

Începem să realizăm că societatea rezultată al procesului schimbărilor sociale din ultimii 26 ani nu este ceea ce ne așteptam: un nivel scăzut al bunăstării colective, dublat de o sărăcie care amenință să cuprindă aproape jumătate din populație, o economie subdezvoltată  care oferă mult prea puține locuri de muncă, o valoare scăzută a munci, inegalitate socială excesivă, o birocrație în creștere amenințând alunecarea spre un nou tip de dictatură, corupția care a scăpat oricărui control, delincvență în creștere, un sistem educațional reformat de fiecare nou guvern, dar în stare de confuzie și, mai grav, în degradare,  o colectivitate demoralizată împinsă până la disperare.

Sunt multe probleme în legătură cu modul în care am conceput schimbarea României. Dar cel mai șocant este ignorarea a însăși societatea românească cu nevoile sale. A dominat o mondializare goală în care România cu interesele sale nu a contat. Constatăm că logica globală a societății românești și nici interesele colectivități nu au fost prezente în proiectarea schimbărilor economice și instituționale, și nici în evaluarea rezultatelor.

Unul dintre efectele vizibile: marginalizarea științelor sociale românești, orientate spre probleme minore, cu priorități fixate exterior, nu de nevoile reale ale societății românești.

Este momentul de a repune socialul în centrul preocupărilor politicii. Oamenii politici încep să fie preocupați de formularea unui proiect de țară. Dar în centru acestui proiect de țară nu mai poate fi reforme sectoriale și nici integrarea euro-atlantică cum s-a exprimat un politician, ci construirea unei societăți pe care o dorim. Pentru aceasta e  nevoie de o nouă concepție strategică globală, evident care să conțină relansarea economiei, reformele instituționale publice, dar cu socialul ca viziune integratoare.

Oricum, strategiile de schimbare socială care au dominat tranziția și-au epuizat resursele. Este momentul să medităm asupra a ce s-a întâmplat și mai ales ce viitor am vrea să-l construim. Avem nevoie de o nouă strategie care să răspundă la noile probleme acumulate și la noile oportunități. Un nou proiect de țară.

Deci, încotro România ?

Platforma România socială este concepută ca un spațiu de colaborare a tuturor specialiștilor pentru a cristaliza împreună o viziune a României viitoare.



Facebook

Cum ne imaginăm că va fi viitorul?

Este o întrebare pe care fiecare dintre noi ne-o punem. Cel mai simplu este să invoc propria mea experienţă. În anii ’60 eram tânăr. Viitorul mi se părea confuz. Pe de o parte, politic ni se oferea un model de viitor: o societate socialistă, care va evolua spre comunism. Problema era a credibilităţii. Imensa majoritate a românilor ...

Franţa, un avertisment pentru viitoarele crize ale Europei?

Ne preocupă tot mai mult viitorul. Încă îl populăm aproape exclusiv cu speranţe. Un salt l-am făcut. Disciplinăm speranţele cu date şi cunoştinţe despre cum putem evolua în sensul dorit. Suntem însă mereu surprinşi că realitatea care năvăleşte în prezent nu se prea potriveşte cu predicţiile noastre. Constatăm că avem o capacitate scăzută de a ...

File din „Jurnalul de cercetare” (Boldești, 1967)

Printre fişele mele de lectură am găsit câteva pagini de însemnări aşternute pe hârtie în urmă cu mai mult de o jumătate de secol: „Drumuri şi oameni. Boldeşti, 23.05.1967”. La Boldești, Institutul de Psihologie al Academiei RSR, prin secția de Psihologie socială, condusă de Traian Herseni, a realizat prima cercetare psihosociologică de teren, pe baza ...

România deleuziană: fragmentul XXVIII, despre păsări și animale (II)

Semnificația problemei: ,,Problema animalităţii” nu este, firește una oarecare. Dacă o consider decisivă, cum se spune, şi încă de multă vreme, în ea însăşi şi pentru valoarea ei strategică este pentru că, dificilă şi enigmatică în sine, ea reprezintă totodată şi limita pe care se întemeiază şi pornind de la ...

Istoria socială a României

Dragi cititori, avem plăcerea să vă semnalăm suplimentarea tirajului iniţial al cărţii Istoria socială a României, lucrare elaborată de profesorul Cătălin Zamfir şi un grup de cercetători ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV). Cartea a apărut la finele anului 2018 sub îngrijirea editurii Academiei Române şi face parte dintr-o colecţie mai largă ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 5. Problemele bugetelor locale

Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei ...

De ce este ignorată sociologia în România?

Iată o întrebare la care am încercat să găsesc răspuns şi înainte şi după schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989. Sociologia sub regimul comunist: ascultată din politeţe, dar ignorată În timpul guvernării comuniste, când aveam obligaţia de a integra în „câmpul muncii” absolvenţii care refuzau repartiţia primită după absolvirea şcolii profesionale, a liceului de specialitate şi chiar ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...