Romania Sociala logo
Menu

De ce Trump, nu Clinton? Partea a doua: campania

autor:   15 November 2016  

Iulian Stănescu

În comentariul precedent, afirmam că, atunci când rezultatul unor alegeri este strâns, candidatul şi campania fac diferenţa.

Cum au arătat campaniile lui Donald Trump şi Hillary Clinton, puse față-n față?

Cum au arătat campaniile lui Donald Trump şi Hillary Clinton, puse față-n față?

Organizare şi profilul persoanelor cheie

Aparent, ambele campanii au continuat modelul ultimelor alegeri, cu o conducere bicefală. Pe de o parte, o persoană care se ocupă de partea administrativă, logistică şi financiară, iar pe de altă parte, o altă persoană care coordonează elaborarea şi execuţia strategiei de campanie, conţinutul mesajelor şi narativelor. În România, o asemenea structură poate părea neobişnuită. Funcţionalitatea reiese tocmai din completarea firească între cele două roluri.

Campania lui Clinton a fost condusă de John Podesta (preşedinte) şi Robbie Mook (manager). Podesta este tipic pentru ceea ce americanii numesc „Washington insider”, adică un personaj cu experienţă în politică în partid, executiv şi zona de lobby. Un apropiat colaborator al managerului de campanie al lui Obama din 2008, Mook este un organizator, nu un strateg. În mod nebişnuit, Clinton a ales să nu aibă un strateg de campanie propriu-zis, respectiv pe cineva cu profil profesional din zona ştiinţelor sociale sau ştiinţelor comunicării. Serviciile de sondare şi, parţial, cele de elaborare a mesajelor au fost externalizate către Benenson Strategy, firmă folosită şi de preşedintele Obama în trecut pentru sondaje. Cel mai probabil, strategia şi mesajele candidatei au rămas la nivelul unui comitet ad-hoc format din consilieri apropiaţi, Bill Clinton şi consultantul extern campaniei. Într-o asemenea structură, unitatea de concepţie şi acţiune nu poate decât să lase de dorit. [1]

Donald Trump a trecut prin trei conduceri succesive ale campaniei sale. În ultima fază, după convenţia Partidului Republican din vară, campania a fost condusă de Stephen Bannon (CEO/director general), directorul saitului de ştiri Breitbart News şi de Kellyanne Conway (manager de campanie), politolog, care deţine propria firmă de sondaje. La polul opus lui Clinton, la conducerea campaniei lui Trump s-au aflat două persoane cu experienţă în strategie şi comunicare politică. Şi tot spre deosebire de Clinton, Trump a avut un strateg de campanie propriu-zis.

Fonduri de campanie

Postura lui Hillary Clinton de candidat al sistemului sau ceea ce americanii numesc „The Establishment” se întrevede şi din disparitatea masivă de fonduri dintre cele două campanii. Tradiţional, republicanii sunt sprijiniţi puternic de mediul de afaceri, mai ales de marile corporaţii şi organizaţii patronale, iar democraţii se confruntă cu serioase probleme ce reies din acest dezechilibru financiar.

Bugetele de campanie [2]

Hillary Clinton: 497 milioane USD propria campanie, 189 milioane USD alte grupuri de sprijin.

Donald Trump: 247 milioane USD propria campanie, 59 milioane USD alte grupuri de sprijin.

Publicitate TV

În America, mai mulţi bani înseamnă, în primul şi primul rând, mai multă propagandă electorală prin publicitate TV. Cum mai multă propagandă înseamnă, de regulă, mai multe voturi, rezultă că în 90% dintre cazuri candidatul cu mai mulţi bani câştigă, indiferent că este vorba de alegeri prezidenţiale sau pentru Congres (parlamentare). [3] În 2016, Clinton a cheltuit cam de 2,5 ori mai mult decât Trump pe reclame TV. [4]

Bugetele pentru publicitate TV

Clinton: 253 milioane USD

Trump: 93 milioane USD

Internet şi reţele de socializare

În SUA, televiziunea este un mediu în declin, iar internetul un mediu de comunicare în ascendenţă. Deşi mai dificil de măsurat prezenţa celor doi candidaţi pe Internet, numărul de utilizatori Facebook conectaţi la paginile oficiale şi numărul de abonaţi la contul oficial de Twitter oferă o imagine relevantă.

Facebook

Clinton: 9,4 milioane

Trump: 14,6 milioane

Twitter

Clinton: 11 milioane

Trump: 15 milioane

Mitinguri

În ultima săptămână de campanie [4]

Clinton: 19 mitinguri în 8 state

Trump: 26 mitinguri în 12 state

De notat că Trump a încheiat campania în forţă, cu un miting la 1 noaptea, chiar în ziua alegerilor, în statul Michigan.

Mitingul cu cea mai numeroasă asistenţă [4]

Clinton: 14-18.000 persoane

Trump: 28.000 persoane

Trăgând linie, configuraţia la vârf a echipei de campanie şi direcţiile de acţiune reflectă specificul candidaturilor.

Clinton a optat pentru o campanie în linia celor precedente: un buget de campanie cât mai mare, care să permită publicitate TV cât mai multă şi buget de aducere la vot a alegătorilor. În această lumină, capătă sens profilul de organizatori, nu de strategi, ai celor care i-au condus campania. Dezavantajele unei asemenea campanii constau în apropierea (pentru unii, dependenţa) candidatului de marii donatori, timpul petrecut pentru strângerea de fonduri în detrimentul campaniei şi serioase probleme în articularea unei strategii, narative şi mesaje de succes.

Trump a urmat calea unei campanii insurgente, anti-sistem. A căutat să compenseze dezavantajul financiar prin mai multă campanie de teren. Respins de marii donatori şi de marile corporaţii, nu a mai fost nevoit să consume atât de mult timp pentru curtarea donatorilor. Deficienţele de resurse financiare şi umane au fost compensate, în bună parte, prin buna cooperare cu Comitetul Naţional Republican, condus de Rience Priebus. Nu întâmplător, Priebus a fost invitat să ia cuvântul pe scenă în primul discurs al preşedintelui ales. Ulterior, Priebus a fost nominalizat drept şeful de cabinet al preşedintelui Trump.

Trecând la mediile de comunicare, Clinton a mizat în principal pe televiziune, Trump în primul rând pe Internet. Aşa cum campania lui Richard Nixon din 1968 a fost prima axată pe televiziunea ca principal mediu de comunicare, campania lui Trump va rămâne, probabil, drept prima campanie axată pe Internet ca principal mediu de comunicare.

Dacă Trump nu a putut balansa cantitatea de propagandă a adversarului, a căutat să o suplinească prin calitate, având colaboratori capabili să conceapă o strategie de campanie mai bună. În cele din urmă, o femeie a făcut istorie în campania din 2016. Kellyanne Conway, cea care a conceput strategia de campanie a lui Trump, este prima femeie strateg a unei campanii prezidenţiale câştigătoare. Subiectul strategiilor de campanie rămâne pentru o postare viitoare.

[1] Despre structura campaniei lui Hillary Clinton în

http://www.politico.com/magazine/story/2016/11/hillary-clinton-loses-2016-election-214439

[2] https://www.opensecrets.org/pres16/

[3] https://www.washingtonpost.com/news/the-fix/wp/2014/04/04/think-money-doesnt-matter-in-elections-this-chart-says-youre-wrong/ https://www.opensecrets.org/news/2008/11/money-wins-white-house-and/

[4] http://abcnews.go.com/Politics/hillary-clinton-donald-trumps-campaigns-numbers/story?id=43356783



Facebook

(Re)thinking Europe

O contribuție creștină pentru viitorul proiectului european Între 27 și 29 octombrie 2017 am avut onoarea să particip din partea României la o conferință istorică organizată de Vatican, prima la astfel de dimensiuni, ocazie în care Biserica prin mesajul Papei Francisc a redeschis dialogul cu lumea politică europeană. Evenimentul a ...

Demonocraţia – „dezvoltare creatoare” a liberalismului românesc

Ca simplu anonim trecut, de câtva timp, în gradena istoriei şi gratificat cu Înaltul titlu de… pensionar, am urmărit desfăşurarea celor două congrese ale asocierilor rivale politic, dar vizibil unite în aflarea în treabă, atunci când vine vorba de problemele reale ale ţării şi de agenda cetăţeanului tânăr dus cu… ...

Societatea supravegheată vs. Capitalism (românesc)

Trecerea în revistă, pe scurt Ca mulți alții, m-am întrebat și eu de-a lungul timpului „ce e de făcut” pentru a reporni România? Primul pas, este să aflu „unde sunt”. Care sunt etapele prin care am trecut? Iată o schiță a lor, cu mențiunea că acestea se subîntind una alteia, unde începe ...

Forumul Economic Mondial de la Davos, mesajul Papei Francisc și mesajul elitelor pentru viitor

Papa Francisc “A venit timpul să ne asumăm timpul și responsabilititatea pentru ca toată lumea să poată trăi în demnitate” Între 23 și 26 ianuarie a avut loc la Davos una dintre cele mai importante întâlniri ale anului 2018, ocazie în care elitele mondiale au discutat despre prezentul și viitorul economic ...

România deleuziană. Fragmentul XXIII, despre încredere.

Despre încredere se poate gândi în două planuri. Într-un prim plan, încrederea ar reprezenta subiect al unei cunoașteri bazate pe cunoștințe. În alt plan, încrederea ar ține de cunoaștere ca spiritualitate. Diferența dintre cele tipuri de cunoașteri stă în faptul că în cadrul cunoașterii ce se fundamentează pe spiritualitate ar fi ...

România deleuziană. Fragmentul XXII despre viața ca adult. Amintiri din secolul XX (I)

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Ulterior această abordare va ...

Spovedanie profană

Ca profesor  de carieră, care a fost şi obiect şi subiect al ofertelor educative în intervalul istoric dintre Marea Revoluţie socialistă din Octombrie 1917 şi Marea Păcăleală capitalistă din Decembrie 1989, am tresărit la auzul unui slogan din recuzita socialismului de tip bolşevic: „trebuie să schimbăm mentalitatea!”. Rostită cu aplomb prezidenţial, ...

Tranziția societății și oprirea căderii în viitor

În lucrările despre sociologia tranziției, s-a declarat de mai multe ori sfârșitul acesteia. În fapt, există mai multe tranziții dupa 1989, și anume: tranziția politică, de la regimul comunist la democrație, tranziția economică, de la economia de stat la economia de piață și în final tranziția socială, de la societatea ...