Romania Sociala logo
Menu

Este corect lingvistic și etic să etichetezi o persoană ca ”penală” ?

autor:   30 October 2016  

Cătălin Zamfir

De câteva zile se discută mult despre penal referitor la o persoană: Ionescu e penal; eu nu o să accept nici un penal pentru….

Mărturisesc că termenul de penal mi-a stârnit o reacție confuză. Prima reacție a fost că termenul mi s-a părut clar. Totodată însă am avut impresia că utilizarea lui este ciudată.

Am deschis DEXul și am avut o surpriză. ”Penal ” se referă la un comportament în contradicție cu legea și deci face obiectul unei acțiuni penale. Dar nu am găsit termenul de penal referit la o persoană. Este o omisiune a DEXului?

Faptul m-a pus pe gânduri. Există un context în care utilizarea lui ar fi legitimă ? Sunt două situații.

Un comportament suspectat a fi o încălcare a legii și, în consecință, supus unei investigații penale. Dar persoana în cauză ar putea fi etichetată ca penală ? Ar fi în contradicție cu o valoare fundamentală a moralei: până la decizia formală de încălcare a legii, persoana respectivă se bucură de presupoziția de nevinovăție. Deci până la sentință, ea nu poate fi etichetată ca penală. Comportamentul poate face obiectul investigației penale, dar persoană nu este penală.

Dar după ce o instanță juridică decide că a fost o infracțiune, putem spune că persoana respectivă este penală ? Oricât de ciudat pare, termenul nu poate fi utilizat nici în această situație. Termenul de persoană penală este o etichetare generală și definitivă inacceptabilă. Cine a făcut un act penal e o vină, dar ca persoană, omul  este altceva decât crima, minciuna, hoția. El este un om care trebuie respectat ca om, chiar dacă este trimis în închisoare. Persoana umană este mai presus de un act sau altul chiar dacă a săvârșit o infracțiune sau două sau trei…. Ea nu poate fi etichetată ca delincventă în general, fără referire la un act sau altul. Omul este o valoare în sine dincolo de un act sau altul. În fața fiecărei noi alegeri orice persoană se bucură de presupoziția nevinovăției și moralității.

Utilizarea termenului de persoană penală este în contradicție și cu morala creștină. Presupoziția potențială de nevinovăție este fundamentală în etica creștină. Orice criminal poate beneficia de iertarea divină care îl purifică. Nici moartea nu-i închide profilul moral. Judecata nu vine odată cu moartea, ci doar ”judecata de apoi” îl va eticheta definitiv. Nici Dumnezeu nu poate să-l eticheteze ca penal până la această judecată finală. Poate omul să o facă ?

Îmi vine în minte și un fapt istoric. Etichetarea globală și definitivă a unor largi categorii de persoane făcea parte din ideologia hitleristă. Evreul ca evreu a fost etichetat ca penal, ca neom, i s-a pus o stea pe haină și trimis în lagăre de exterminare. Hitlerismul nu a acordat nici evreilor, nici țiganilor presupoziția de a fi oameni, dincolo de eventualele vinovății particulare. Etichetarea lor prin steaua de pe haină era globală și definitivă. Ce ni se recomandă ? Să punem pe piept o stea cu emblema ”penal”.

Credeam că după trista experiență a fascismului etichetarea negativă globală a devenit în sine un act penal. Persistența ei este semnul unei răutăți morale, dacă nu chiar reminiscența unei mentalități fasciste

Utilizarea termenului de penal cu referire la o persoană, nu întâmplător, nu figurează în DEX. Lingvistic este incorectă, iar moral blamabilă în sine.



Facebook

Bătălia pentru Brexit

Respingerea de către Camera Comunelor a tratatului (acordului) de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană a stârnit o mulţime de semne de întrebare şi incertitudini legate de viitor. Cum va fi Brexit? Va mai fi un Brexit? Populaţia pro-Brexit, Camera Comunelor anti-Brexit O cale de a înţelege ce se întâmplă în politica britanică porneşte de ...

Istoria socială a României

Dragi cititori, avem plăcerea să vă semnalăm suplimentarea tirajului iniţial al cărţii Istoria socială a României, lucrare elaborată de profesorul Cătălin Zamfir şi un grup de cercetători ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV). Cartea a apărut la finele anului 2018 sub îngrijirea editurii Academiei Române şi face parte dintr-o colecţie mai largă ...

„Statul de drept nu e negociabil!” Ba da, şi chiar urgent!

Conceptul de stat de drept În ultimul timp, s-a lansat tema statul de drept ca foarte importantă de discutat în spaţiul politic. Politic, da, este fără îndoială o temă actuală emoţional. E important ca, politic, să subliniem tema justiţiei, a „statului de drept” ca un lucru care merită o atenţie specială. Mai ales în condiţiile actuale. ...

De ce este ignorată sociologia în România?

Iată o întrebare la care am încercat să găsesc răspuns şi înainte şi după schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989. Sociologia sub regimul comunist: ascultată din politeţe, dar ignorată În timpul guvernării comuniste, când aveam obligaţia de a integra în „câmpul muncii” absolvenţii care refuzau repartiţia primită după absolvirea şcolii profesionale, a liceului de specialitate şi chiar ...

Cum ne imaginăm că va fi viitorul?

Este o întrebare pe care fiecare dintre noi ne-o punem. Cel mai simplu este să invoc propria mea experienţă. În anii ’60 eram tânăr. Viitorul mi se părea confuz. Pe de o parte, politic ni se oferea un model de viitor: o societate socialistă, care va evolua spre comunism. Problema era a credibilităţii. Imensa majoritate a românilor ...

Franţa, un avertisment pentru viitoarele crize ale Europei?

Ne preocupă tot mai mult viitorul. Încă îl populăm aproape exclusiv cu speranţe. Un salt l-am făcut. Disciplinăm speranţele cu date şi cunoştinţe despre cum putem evolua în sensul dorit. Suntem însă mereu surprinşi că realitatea care năvăleşte în prezent nu se prea potriveşte cu predicţiile noastre. Constatăm că avem o capacitate scăzută de a ...

File din „Jurnalul de cercetare” (Boldești, 1967)

Printre fişele mele de lectură am găsit câteva pagini de însemnări aşternute pe hârtie în urmă cu mai mult de o jumătate de secol: „Drumuri şi oameni. Boldeşti, 23.05.1967”. La Boldești, Institutul de Psihologie al Academiei RSR, prin secția de Psihologie socială, condusă de Traian Herseni, a realizat prima cercetare psihosociologică de teren, pe baza ...

România deleuziană: fragmentul XXVIII, despre păsări și animale (II)

Semnificația problemei: ,,Problema animalităţii” nu este, firește una oarecare. Dacă o consider decisivă, cum se spune, şi încă de multă vreme, în ea însăşi şi pentru valoarea ei strategică este pentru că, dificilă şi enigmatică în sine, ea reprezintă totodată şi limita pe care se întemeiază şi pornind de la ...