Romania Sociala logo
Menu

Forumul Economic Mondial de la Davos, mesajul Papei Francisc și mesajul elitelor pentru viitor

autor:   12 March 2018  

Sebastian Fitzek

Papa Francisc “A venit timpul să ne asumăm timpul și responsabilititatea pentru ca toată lumea să poată trăi în demnitate”

Între 23 și 26 ianuarie a avut loc la Davos una dintre cele mai importante întâlniri ale anului 2018, ocazie în care elitele mondiale au discutat despre prezentul și viitorul economic al umanității. Ceremonia pentru deschidere a avut loc pe 22 ianuarie, moment în care între orele 18.00 și 21.00, participanții au fost invitați să se roage pentru cei săraci în Biserica Sf. Ioan din Davos. La acest eveniment au participat peste 3000 de personalități, politicieni, bancheri, reprezentanți ai societății civile și oameni de știință din toată lumea. Cu această ocazie, neparticipând, Papa Francisc a adresat un mesaj celor puternici printr-o scrisoare trimisă lui Klaus Schwab (președintele executiv și fondatorul Forumului Economic Mondial), cerându-le acestora să ofere un efort concentrat, care să reducă decalajele din zonele justiție și a inegalității sociale: „Este o datorie morală și o responsabilitate pentru toată lumea, de a crea condițiile minimale pentru ca fiecare persoană umană să trăiască în demnitate”. Papa Francisc a vorbit despre rolul responsabilității sociale, un principiu încălcat sistematic de egoismul marilor corporații, care abuzează de forța de muncă a lumii a treia. „Acești oameni riscă să devină simple roți ale unei mașinării care se folosește de oameni ca de simple mărfuri de consum. În momentul în care roțile s-au uzat, sistemul le înlocuiește fără a le rezerva nicio șansă de supraviețuire. Doar prin hotărârea fermă a tuturor decidenților putem spera să schimbăm soarta lumii noastre”. În concordanță cu mesajul Papei Francisc, Klaus Schwab a exprimat o poziție de principiu cu privire la superioritatea valorilor spirituale asupra celor materiale: „(…) în ciuda tuturor relațiilor, în ciuda tuturor afacerilor pe care le am aici, în ciuda tuturor discuțiilor politice – în cele din urmă, sufletul este important, valorile sunt importante”. Pe de altă parte, mesajul elitelor mondiale s-au concentrat pe nevoia de colaborare economică între state. În discursul de deschidere, premierul Indiei, Narendra Modi a cerut ca tarifele și politica vămilor să nu mai influențeze negativ acordurile comerciale internaționale. În plină minoritate au existat și poziții contrare, raliate viziunii președintelui american Donald Trump, cel care de curând a decis o impozitare punitivă Chinei pentru mașinile de spălat și panourile solare. Țintuindu-l pe Trump, Președintele Conferației Elvețiene, Alain Berset a subliniat că: „Neîncrederea în multilateralism și comerțul liber consolidează diviziunile existente și le adâncește”. În concluzie: „oricine se teme de cooperare se retrage din lume”, a mai adăugat Berset în ceea ce privește politica „America First” a lui Trump, pe care el a numit-o în acest context a fi: “politica fricii, un combustibil împotriva inovării”. Mesajul ambiguu venit din partea lui Trump s-a manifestat spre finalul întâlnirii folosindu-se de un nou slogan: „America este deschisă tuturor afacerilor”. Convins de eficiența noii legi fiscale, Trump susține că a sprijinit noua clasă muncitoare a Americii, întreprinderile mici păstrându-și astfel profitul. În sprijinul său, reprezentanții firmelor Walmart și Starbucks au declarat că plătesc salarii mai mari angajaților, iar cei de la Apple au declarat că se vor repatria în țară. Optimismul președintelui american a fost însă rapid taxat de experiența Directorului General al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, care a declarat că vor avea de pierdut pe termen mediu și lung. „În timp ce reforma fiscală din S.U.A. poate avea efecte pozitive pe termen scurt, mai departe ar putea duce la riscuri majore prin izolaționism și creșterea inegalității”. Colaborarea între state este pentru Lagarde singurul drum bun al globalizării, fapt care implică pentru viitor o nouă filosofie a statului. Fără colaborare și deschidere nu se vor putea rezolva decalajele alarmante dintre diferitele stări sociale. În general, starea de spirit la Davos a fost ceva mai optimistă față de ultimii ani, datorită creșterii cifrelor de afaceri, inclusiv în zona euro, care a rezistat presiunilor impuse de ultimile crize economice. Cu toate acestea, în ciuda unor semne pozitive, Axel Weber, fostul șef al Bundesbank-ului german și actual președinte al consiliului de administrație al băncii elvețiene UBS, și-a exprimat îngrijorarea pentru viitor: „S.U.A. s-a recuperat mult mai bine în urma crizei financiare decât Europa. Dezvoltarea a fost văzută doar în Germania, restul Europei întâmpină încă mari dificultăți”. Prezența șomajului în cifre arată că în Europa una din 9 persoane este fără loc de muncă, iar în Grecia și Spania raportul este de unul la patru. Creșterea pe negativ este confirmată și în celelalte zone ale globului. Imaginea întâlnirii de la Davos păstrează aceeași neputință. Reducerea șomajului în lume este inexistentă datorită ambiției angajațorilor de a reduce numărul locurilor de muncă, iar pofta după profit rămâne singura lege de fier a economiei mondiale.



Facebook

(Re)thinking Europe

O contribuție creștină pentru viitorul proiectului european Între 27 și 29 octombrie 2017 am avut onoarea să particip din partea României la o conferință istorică organizată de Vatican, prima la astfel de dimensiuni, ocazie în care Biserica prin mesajul Papei Francisc a redeschis dialogul cu lumea politică europeană. Evenimentul a ...

Demonocraţia – „dezvoltare creatoare” a liberalismului românesc

Ca simplu anonim trecut, de câtva timp, în gradena istoriei şi gratificat cu Înaltul titlu de… pensionar, am urmărit desfăşurarea celor două congrese ale asocierilor rivale politic, dar vizibil unite în aflarea în treabă, atunci când vine vorba de problemele reale ale ţării şi de agenda cetăţeanului tânăr dus cu… ...

Societatea supravegheată vs. Capitalism (românesc)

Trecerea în revistă, pe scurt Ca mulți alții, m-am întrebat și eu de-a lungul timpului „ce e de făcut” pentru a reporni România? Primul pas, este să aflu „unde sunt”. Care sunt etapele prin care am trecut? Iată o schiță a lor, cu mențiunea că acestea se subîntind una alteia, unde începe ...

România deleuziană. Fragmentul XXII despre viața ca adult. Amintiri din secolul XX (I)

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Ulterior această abordare va ...

România deleuziană. Fragmentul XXIII, despre încredere.

Despre încredere se poate gândi în două planuri. Într-un prim plan, încrederea ar reprezenta subiect al unei cunoașteri bazate pe cunoștințe. În alt plan, încrederea ar ține de cunoaștere ca spiritualitate. Diferența dintre cele tipuri de cunoașteri stă în faptul că în cadrul cunoașterii ce se fundamentează pe spiritualitate ar fi ...

Tranziția societății și oprirea căderii în viitor

În lucrările despre sociologia tranziției, s-a declarat de mai multe ori sfârșitul acesteia. În fapt, există mai multe tranziții dupa 1989, și anume: tranziția politică, de la regimul comunist la democrație, tranziția economică, de la economia de stat la economia de piață și în final tranziția socială, de la societatea ...

Spovedanie profană

Ca profesor  de carieră, care a fost şi obiect şi subiect al ofertelor educative în intervalul istoric dintre Marea Revoluţie socialistă din Octombrie 1917 şi Marea Păcăleală capitalistă din Decembrie 1989, am tresărit la auzul unui slogan din recuzita socialismului de tip bolşevic: „trebuie să schimbăm mentalitatea!”. Rostită cu aplomb prezidenţial, ...

Avatarurile filoxeniei

În urmă cu peste un secol și aproape jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești, din  acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de  megalomanie egolatră)  cu nimic diferite față de cele de astăzi, facând un succint examen  al etiologiei ...