Romania Sociala logo
Menu

Imigrația în UE și percepția românilor

autor:   26 August 2016  foto „Refugiații” de artistul vizual sirian Nizar Ali Badr

Septimiu Chelcea

Cu ocazia ”Zilei Mondiale a Refugiatului” (20 iunie), Agenţia ONU pentru Refugiaţi a anunțat că în fiecare minut 24 de oameni își părăsesc locuinţele și că în fiecare zi 34 000 de copii, femei și bărbați fug din calea războaielor. Nivelul strămutării globale în 2015 este cel mai mare pe care l-am înregistrat vreodată de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. La sfârşitul anului 2015, aveam 65,3 milioane de persoane strămutate global, persoane afectate de conflicte, de război. Este pentru prima dată când s-a depăşit pragul de 60 de milioanea declarat purtătoarea de cuvânt a Agenției ONU pentru Refugiați. În 2015, la nivel global, au emigrat peste 12 milioane de persoane, cele mai multe (aproximativ 50%) provenind din Siria, Afganistan și Somalia. În Europa a ajuns doar o mică parte dintre aceștia (circa 17%). Totuși, cetățenii UE consideră că imigrația constituie cea mai importantă problemă cu care se confruntă țările din Uniunea Europeană.

Percepția cetățenilor UE despre imigrație

Mai mult decât oricare altă problemă socială (terorism, declin economic, șomaj etc.), cetățenii din UE sunt îngrijorați de imigrație. Datele celui mai recent Eurobarometru (Standard Eurobarometer 85 – Wave EB85.2), publicate la sfârșitul lunii iulie (29.07.2016), arată că 48% din totalul persoanelor intervievate în perioada 21-31 mai a.c., în cele 28 de state membre UE (inclusiv Marea Britanie), plasează problema imigrației pe primul loc. În opinia cetățenilor UE, problema terorismului constituie cea de-a doua importantă problemă a Uniunii Europene (39% dintre cei intervievați au indicat-o). Cu excepția cetățenilor din Portugalia (pentru portughezi, cele mai importante probleme sunt finanțele publice și șomajul), în toate celelalte țări UE, imigrația este văzută ca fiind cea mai importantă problemă a Uniunii Europene.

Față de media de 48% la nivelul UE, frecvențele cele mai ridicate s-au înregistrat în Estonia (73%), Danemarca (71%), în Republica Cehă, Lituania și Ungaria (67% fiecare). În România, 42% dintre concetățenii noștri (cu 6 puncte procentuale mai puțin decât media UE) considerau că imigrația este problema cea mai importantă. Frecvența cea mai scăzută s-a înregistrat în Portugalia, unde doar 17% dintre persoanele intervievate au menționat imigrația pe primul loc în evantaiul problemelor UE puse în discuție în eurobarometru.

Urmărind datele din eurobarometrele realizate din 2010 până în prezent, constatăm că din 2012 îngrijorarea cetățenilor UE față de imigrație a crescut constant până în 2015. Trebuie să avem în vedere că în 2011 a izbucnit conflictul sângeros din Siria. Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat în intervalul 2014-2015. După acea dată, îngrijorarea cetățenilor UE față de problema imigrației a scăzut cu zece puncte procentuale (de la 58% la 48%).

Imigrație în UE da, dar nu în propria țară

Standard Eurobarometer 85 – Wave EB85.2 (Primăvara 2016) a pus în evidență atitudinea favorabilă a cetățenilor din UE față de libertatea de mișcare a persoanelor din interiorul Uniunii Europene. Circa șase din zece persoane intervievate s-au declarat de acord cu posibilitatea ca cetățenii din orice țară din UE să trăiască și să muncească oriunde în spațiul Uniunii Europene. Față de Eurobarometrul din toamna anului 2015, în 18 țări proporția respondenților care sunt de acord cu imigrarea persoanelor din alte țări membre ale UE a crescut, cel mai mult în Grecia (55%, +7 puncte procentuale), Irlanda (77%, +6) și Austria (60%, +6)

Atitudinea cetățenilor din UE față de libertatea de mișcare în spațiul Uniunii Europene a persoanelor din afara UE se schimbă: 58% dintre cei intervievați au o atitudine negativă, 34% atitudine pozitivă și 8% declară „Nu știu”. În 24 de state, mai mult de 50% dintre respondenți au o atitudine negativă față de imigrarea persoanelor din țări din afara UE. În Lituania, Slovacia și Ungaria, proporția acestora depășește 80%. Față de Eurobarometrul din 2015 (toamnă), în opt

state din UE proporția persoanelor intervievate care se declară împotriva imigrării în UE a persoanelor din alte state decât din cele ale UE a crescut: cel mai mult în România (64%, +10 puncte procentuale) și Suedia (36%, +9).

ariciAtitudinea negativă a românilor față de imigrarea celor din țări din afara UE îmi aduce aminte de o glumă tristă, de care ne amuzam copios în perioada comunistă:

– Cum se stă cu fundul gol [scuzați expresia – n.n.] pe un arici?

– Foarte simplu. Sunt trei posibilități:

1) bărbierești ariciul;

2) stai cu fundul altuia;

3) dacă e sarcină de partid, nu se discută.

Actualizată și aplicată problemei imigrării, gluma ar fi la fel de tristă, dar nu ar mai amuza pe nimeni:

– Cum credeți că se poate rezolva problema imigrației în UE a persoanelor din țări din afara UE?

– Foarte simplu. Sunt trei posibilități:

1) fiecare țară să-și selecteze imigranții;

2) să fie primiți în oricare altă țară, dar nu în țara noastră;

3) dacă de la Bruxelles sunt stabilite cotele de imigranți pentru fiecare țară, nu se discută.

 

Percepția românilor despre imigrația în UE

 

Deși au fost date publicității numai primele rezultate ale Eurobarometrului din primăvara anului 2016, cred că putem să formulăm câteva concluzii privind percepția românilor despre problema imigrației. Pentru a vedea în ce măsură percepția românilor se abate de la media UE, să ne uităm la ultima coloană a tabelului. (Tabelul 1).

Tabelul 1. Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Care credeţi că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent?” (UE vs. RO).

Tabelul 1. Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Care credeţi că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent?” (UE vs. RO).

Referitor la îngrijorarea românilor privind imigrația, ne plasăm cu 6 puncte procentuale sub media UE (48%) și cu 31 de puncte procentuale mai puțin decât Estonia (73%), țara cu cel mai mare procent din populație care percepe imigrația ca fiind cea mai importantă problemă a UE. Afluxul de imigranți spre România este nesemnificativ, comparativ cu Marea Britanie, Germania, Olanda sau Danemarca. În aceste țări, procentul celor care consideră că imigrația reprezintă problema numărul unu a UE este semnificativ mai mare decât în România (42%): în Marea Britanie (51%), Germania (52%), Olanda (62%), Danemarca (71%). Sunt însă și țări în care numărul imigranților este mic și totuși problema imigrației se situează pe primul loc în percepția populației. Ungaria a ridicat prima garduri de sârmă pentru a stăvili imigrația. În această situație, 67% dintre maghiari apreciază că imigrația este cea mai importantă problemă a UE. Și în Republica Cehă 67% dintre respondenți evaluează imigrația ca fiind prima problemă a UE. La fel stau lucrurile și în Lituania. Grecii, care se confruntă cu valuri zilnice de imigranți, consideră într-o proporție mai mică decât românii că imigrația reprezintă principala problemă a UE (Grecia, 40%; România, 42%); la fel, Estonia (34%), Franța (35%), Belgia (41%).

 

*

 

Pe teritoriul Turciei trăiesc peste 2,5 milioane de refugiați. Ce se va întâmpla dacă acordurile dintre UE și Turcia vor fi anulate, așa cum amenința, la 4 august 2016, Recep Tayyip Erdoğan: „Nu Turcia are nevoie de UE, ci UE are nevoie de Turcia”? La 15 august a.c., Mevlut Cavasoglu, ministrul de externe al Turciei, a dat pur și simplu un ultimatum Uniunii Europene: dacă până la 1 octombrie cetățenii turci nu vor primi dreptul de a călători fără viză în țările UE, Turcia va denunța tratatul privind refugiații. Cum vor percepe cetățenii UE situația, dacă „scenariul cel mai sumbru” despre care vorbea ministrul turc va deveni realitate?

 

Bibliografie

Standard Eurobarometer 85 – Wave EB85.2 (29 iulie 2016).

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/ONU+Criza+refugiatilor+atinge+cifre+record



Facebook

„Est modus in rebus!…” – interviu cu prof. dr. Gheorghiță Geană

Gheorghiță Geană este profesor la facultățile de sociologie și filosofie ale Universității din București și cercetător ştiinţific la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române. Stiripentruviata.ro i-a pus câteva întrebări legate de subiectul cel mai dezbătut al momentului: definiția familiei și legătura acesteia cu înțelegerea comportamentului sexual uman. Intrebare: ...

O manifestare ştiinţifică de prestigiu

Pe 9 mai, la Bogaţi a avut loc Simpozionul Naţional „Sociologii şi MareaUnire. 80 de ani de la cercetarea sociologică a Comunei Bogaţi”, organizat de Asociaţia Română de Sociologie, Universitatea din Piteşti, Consiliul Local Bogaţi şi Centrul Regional de Excelenţă pentru Studii şi Cercetare. Manifestarea s-a bucurat de o participare ...

Strategia Națională a Educației parentale I. Cine schimbă societatea românească și în ce direcție?

Ministerul educației... a lansat o dezbatere publică pe un proiect de Strategie Națională de educație parentală, care urmează să fie adoptat prin lege. Ideea pare simplă: se introduce o nouă profesie/ ocupație, de educator parental; se creează un sistem național de educatori parentali; aceștia vor educa pe părinți și părinții vor ...

(Re)thinking Europe

O contribuție creștină pentru viitorul proiectului european Între 27 și 29 octombrie 2017 am avut onoarea să particip din partea României la o conferință istorică organizată de Vatican, prima la astfel de dimensiuni, ocazie în care Biserica prin mesajul Papei Francisc a redeschis dialogul cu lumea politică europeană. Evenimentul a ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul I: Scrierea si rescrierea istoriei capitalismului: între „mâna invizibila” si sclavagism

După cum este cunoscut, capitalismul a redevenit acum trei decenii cel mai important numitor comun al lumii contemporane. Drept urmare, lumea de azi este sută la sută capitalistă, fie că este vorba de SUA, de sateliţii acesteia, de Brazilia, de Rusia, de India, de China, de Africa de Sud, de ...

Societatea supravegheată vs. Capitalism (românesc)

Trecerea în revistă, pe scurt Ca mulți alții, m-am întrebat și eu de-a lungul timpului „ce e de făcut” pentru a reporni România? Primul pas, este să aflu „unde sunt”. Care sunt etapele prin care am trecut? Iată o schiță a lor, cu mențiunea că acestea se subîntind una alteia, unde începe ...

Despre copil: cel ce se îndreaptă spre viitor cu trecutul pe umeri (I)

Al cui este copilul?: Răspunsul îl găsim într-un poem al lui Kahlil Gibran: ,,Iar o femeie care purta un prunc în brațe spuse: ,, Vorbește-ne despre  Copii”. Și el glăsui: ,,Copiii voștri nu sunt copiii voștri. Ei sunt fiii și fiicele dorului Vieții de ea însăși îndrăgostită. Ei vin prin voi, dar nu din voi, Și, ...

România deleuziană. Fragmentul XXIII, despre încredere.

Despre încredere se poate gândi în două planuri. Într-un prim plan, încrederea ar reprezenta subiect al unei cunoașteri bazate pe cunoștințe. În alt plan, încrederea ar ține de cunoaștere ca spiritualitate. Diferența dintre cele tipuri de cunoașteri stă în faptul că în cadrul cunoașterii ce se fundamentează pe spiritualitate ar fi ...