Romania Sociala logo
Menu

Pragurile și cum curățăm clasa politică

autor:   7 June 2017  

Cătălin Zamfir

Ca sociolog mult timp nu m-am dumirit de ce nu-mi plăcea toată discuția despre praguri. Acum înțeleg. Prea multe discuții tehnice, desigur absolut necesare, dar ele umbresc fondul.

Disputa pragului se desfășoară în realitate în jurul unei arme puternice de luptă politică.

La o alegere electorală de mai înainte, o persoană, evident importantă, a făcut o declarație șocantă: trebuie să schimbăm clasa politică. Da, desigur. Sunt multe probleme cu clasa politică. Dar reacția mea a fost de nedumerire. Cine o va schimba. Evident, persoana importantă. Și cum ? Iată cum.

Dacă vreau să lichidez rivalul meu politic am nevoie de un grup de instrumente:

  1. Să desființăm pragurile de vinovăție. Astfel, prin farmec, toți devin vinovați. Potențial vinovați. Ce, vreți să introduceți un prag ? Asta înseamnă că dezincriminăm abuzul de funcție și promovăm corupția. Chiar mai mic, abuzul e abuz, corupția e corupție. Oricât de mic ar fi abuzul/ corupția, ele sunt infracțiuni. Pe dedesubt se vor strecura toți șmecherii. Pentru lucruri mari e greu să învinovățești. Trebuie să aduci probe solide. Dar acolo jos, la actele mici, la fleacurile vieții, și ele condamnabile, dar mult mai ușor de utilizat. Cine nu este chiar vinovat de ceva ? Dacă cauți trebuie să găsești ceva. Și justiția băsescu a demonstrat că pentru dușmanii lui s-au găsit ușor soluții. În această zonă e mult praf și poți pe oricine să învinovățești de orice. E greu să mai distingi adevărul de falsitate. DA, confuzia îmi place.
  2. Să decidă tribunalul gradul de vinovăție și să pedepsește cum va considera. De fapt nu Tribunalul, ci mulțimea de tribunale, mulțimea de judecători. Asta vreau și îmi place. O fi unul corect, dar găsim noi unul care să facă ce vrem. Asta e bine. Să decidă deci tribunalele. Alegem judecătorul convenabil, îl motivăm sau îi arătăm pisica. Și, așa, judecătorul imparțial va face ce vrem,
  3. Dar ne trebuie și o instituție care să detecteze pe vinovații pe care îi vrem. DNA pare cea mai convenabilă. Ea prinde pe corupți care or fi aceia. Noi îl indicăm, instituția îl înhață. Și cine e mai presus de orice vinovăție ? Va declanșa un proces de ani de zile. Ei și dacă un judecător poate îl va declara nevinovat. Foarte bine, dar asta după ce l-am distrus. De fapt asta și voiam. Iar procurorului îi e indiferent. Nu e sancționat chiar dacă a făcut un dosar prost și evident ostil celui acuzat.

Dar lipa unui prag al vinovăției are și numeroase efecte secundare negative.

  • De ce atâta birocrație ? Aici avem o sursă. Efectul: oamenii evită să mai aibă inițiative, să-și asume responsabilitatea unor decizii; să semneze hârtiile, ci le bagă în sertar. Frica se extinde. Se blochează sistemul.
  • De ce atâta corupție ? Lipsa pragului face sistemul juridic vulnerabil la presiunile de deciziile dorite. Este o sursă importantă a corupției sistemului juridic.
  • Crește enorm vulnerabilitatea cetățeanului în fața abuzurilor.

În fine, este normal să ne întrebăm cine și de ce pune atâta efort în lupta împotriva pragurilor de vinovăție?



Facebook

Prof.Univ.Dr.Emerit, Eugen BLAGA: “Cel din urmă genial. Gheorghe Zamfir”, Editura Europrint

Cu puțin timp înainte de marele concert din Piața Constituției (21 septembrie), unul din cele mai mari concerte ale artistului din toate timpurile, am reușit, după mai multe luni, să finalizez cea mai recentă carte a noastră. (Eugen, Blaga „ Cel din urmă genial. Gheorghe Zamfir”, Editura Europrint, Oradea, 2018, ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul III: Marea Criză 1929-1933

Pentru a putea finanţa cheltuielile din primul război mondial, statele beligerante, cu excepţia SUA care a intrat în război abia în 1917, şi-au multiplicat nesustenabil cantitatea de bani de hârtie. Cu toate acestea, guvernele acestor state, cu excepţia Rusiei, au menţinut şi după terminarea războiului parităţile în aur ale banilor ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul IV: URSS şi Acordul de la Bretton Woods

Apariţia URSS în 1922 a constituit o enormă provocare şi un enorm pericol pentru capitalism. Din următoarele motive: suprafaţa sa enormă (22,4 milioane de km2), resursele umane (260 de milioane de locuitori), imensele sale resurse naturale, uriaşul său potenţial economic, dar mai ales regimul său politic marxist-leninist. Pentru prima oară ...

Un orb dus de mână, de cine și unde

Azi noapte am avut un coșmar. Era un orb dus de cineva de mână. Îi spunea orbului că îl duce înainte, dar căile păreau încurcate și ai impresia chiar că îl duce înapoi. M-am uitat mai atent. Cine e  orbul? Am înțeles: România. Dar cine îl duce de mână?  Nu ...

Evolution and Transcendence – Gambling our Path to Deity

As you walk into your local supermarket, you see a line of angry people rioting in the parking lot. They are carrying signs that read “I am not a science experiment” or “say no to frankenfoods,” and they ask you to sign a petition against GMOs. As you recall, the fight ...

Elogiu plictiselii Eseuri psihosociologice

Suceava, Editura Alexandria Pubishing House, 2018 (243 p.) Profesorul Septimiu Chelcea revine în atenția publicului cu o lectură care surpinde încă din titlu. Elogiu plictiselii este botezul unei cărți serioase în care este propusă o autopsiere a gândirii de masă cu efecte asupra individului. Diagnosticul arată cât de slabi suntem în ...

„Protestul diasporei”: o haltă pe drumul destatalizării României

"Ceea ce s-a numit "Protestul diasporei", acum realizăm că mai degrabă impropriu, a fost un eveniment ciudat din multe puncte de vedere. El a șocat opinia publică și a stârnit controverse. Textul lui Adrian Severin oferă un punct de vedere. Cu siguranța sunt si alte opinii. Le vom includem cu interes." ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul II: Sistemul bancar global: de la Banca Angliei la Fed

Este absolut evident că punctul slab al acelui capitalism arhetipal îl constituia sistemul bancar, care nu avea suficiente resurse pentru creditarea investiţiilor, a producţiei şi a consumului de bunuri. De regulă, patronii de manufacturi din acea perioadă îşi finanţau din resurse proprii achiziţionarea utilajelor, a materiilor prime şi plata salariilor. ...