Romania Sociala logo
Menu

Publicistica sociologică românească – istorie, perspective, evoluție

autor:   8 May 2017  

În 2014 a fost publicat volumul Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială.[1] Dincolo de anvergura acestei cărți și de relevanța sa pentru sociologia românească sub aspect de profesie, acesta a constituit primul pas dintr-un demers mai larg, caracterizat de continuitate: înregistrarea publicațiilor din domeniul sociologiei, având ca referință momentul prezent. În spatele acestei publicații stă o activitate susținută, începută în 2006 ca proiect de colaborare inter-instituțională sub coordonarea ICCV, cu titlul Publicistica sociologică românească, din 1944 până în prezent.   De atunci, a fost extinsă perioada de interes de la 1944 la 1900, iar această zonă de explorare a devenit un program instituțional al ICCV la dezvoltarea căruia cercetători din cadrul institutului contribuie permanent.

Echipa curentă este formată din: CS I prof. univ. dr. Cătălin Zamfir și CS I dr. Iancu Filipescu (coordonatori), CS II dr. Simona Ilie, CS II dr. Simona Stănescu, CS III dr. Alexandra Deliu și AC drd. Maria Stănescu. Proiectul materializat prin volumul amintit este unul deschis, bazele de publicații pentru perioada 1900-2010 fiind completate cu baze de publicații pentru intervalul de timp 2011-2015.

Scopul acestui program poate fi expus în termeni clari: inventarierea publicisticii sociologice românești. Mai complexă este asumarea asociată: cartografierea zonelor/temelor de interes pentru sociologii români, referința temporală invitând la periodizări în analiza acestor publicații (cel puțin în termeni de volum și teme abordate) și a dialecticii sociologie-societate în context românesc. Metodologia de lucru cuprinde un repertoriu de activități de obținere a datelor: apeluri, cel mai adesea prin email, către sociologi români; consultarea paginilor de internet ale facultăților de profil, ale institutelor de cercetare precum și ale revistelor românești de sociologie, asistență socială și domenii conexe (științe politice, psihologie).

Având în vedere componenta de exhaustivitate presupusă de intenția de a oferi o imagine asupra unei științe sau, în alte cuvinte, asupra unor cadre generale de înțelegere/explicare/predicție a realității inter-umane, bazele de publicații sunt supuse completărilor, ori de câte ori sunt semnalate/observate posibile omisiuni. Ele stau la dispoziția utilizatorilor la adresele http://bibliotecadesociologie.ro/publicistica-romaneasca/carti/ și http://bibliotecadesociologie.ro/publicistica-romaneasca/studii/, publicarea acestora fiind invitația, adresată întregii comunități științifice, de a lua parte la acest proiect.

Elementul (ușor) retrospectiv este firesc pentru astfel de activități de arhivare: în stadiul curent, la nivelul lunii martie 2017, obiectivul ambițios este anul 2015. Din totalul de 5477 de cărți și 24018 studii aferente intervalului 1900 – 2015, o imagine sintetică a perioadei 2011-2015, în stadiul actual al culegerii de date, este:

publicistica

Cifrele pentru 2015 fac din acesta anul acel mai puțin prolific din cei 5 incluși în această a doua etapă a colectării și analizei titlurilor de publicații ale sociologilor români, însă există o serie de precizări care trebuie făcute aici, legate de metodologia colectării datelor și, asociat, de limitările intrinseci unui asemenea proces. Locurile de publicare (jurnale, pentru articole, respectiv edituri, în cazul cărților) s-au diversificat, existând numeroase articole publicate în jurnale străine și cărți publicate la edituri străine. Aceste materiale au putut fi înregistrate doar dacă s-au regăsit în CV-urile actualizate ale autorilor, sau au fost semnalate de către membrii echipei care a lucrat/lucrează în cadrul acestui program instituțional al ICCV, pe baza propriilor cunoștințe, documentări și interese de cercetare.

Constituirea și extinderea acestor baze de publicații pune la dispoziția celor interesați materia primă pentru varii analize care dau seama/pot da seama de conexiunea dintre lumea socială și spațiul sociologic în România, precum și de evoluții, schimbări, reformulări articulate în perspectivă diacronică. Consultarea bazelor de date poate fi făcută selectiv, după autor, an sau cuvinte cheie, acestea putând fi descărcate în format Excel.

Bazele de date vor fi actualizate periodic, următoarele completări fiind programate pentru iunie 2017. Reamintim faptul că pot exista omisiuni, pe care ni le asumăm ca fiind inerente acestui demers, și că, pentru remedierea acestora, ne bazăm pe sprijinul utilizatorilor.

[1] Zamfir, Cătălin și Iancu Filipescu (coord.). 2015. Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială. Cluj-Napoca: Eikon.



Facebook

Cum ne imaginăm că va fi viitorul?

Este o întrebare pe care fiecare dintre noi ne-o punem. Cel mai simplu este să invoc propria mea experienţă. În anii ’60 eram tânăr. Viitorul mi se părea confuz. Pe de o parte, politic ni se oferea un model de viitor: o societate socialistă, care va evolua spre comunism. Problema era a credibilităţii. Imensa majoritate a românilor ...

Franţa, un avertisment pentru viitoarele crize ale Europei?

Ne preocupă tot mai mult viitorul. Încă îl populăm aproape exclusiv cu speranţe. Un salt l-am făcut. Disciplinăm speranţele cu date şi cunoştinţe despre cum putem evolua în sensul dorit. Suntem însă mereu surprinşi că realitatea care năvăleşte în prezent nu se prea potriveşte cu predicţiile noastre. Constatăm că avem o capacitate scăzută de a ...

File din „Jurnalul de cercetare” (Boldești, 1967)

Printre fişele mele de lectură am găsit câteva pagini de însemnări aşternute pe hârtie în urmă cu mai mult de o jumătate de secol: „Drumuri şi oameni. Boldeşti, 23.05.1967”. La Boldești, Institutul de Psihologie al Academiei RSR, prin secția de Psihologie socială, condusă de Traian Herseni, a realizat prima cercetare psihosociologică de teren, pe baza ...

România deleuziană: fragmentul XXVIII, despre păsări și animale (II)

Semnificația problemei: ,,Problema animalităţii” nu este, firește una oarecare. Dacă o consider decisivă, cum se spune, şi încă de multă vreme, în ea însăşi şi pentru valoarea ei strategică este pentru că, dificilă şi enigmatică în sine, ea reprezintă totodată şi limita pe care se întemeiază şi pornind de la ...

Istoria socială a României

Dragi cititori, avem plăcerea să vă semnalăm suplimentarea tirajului iniţial al cărţii Istoria socială a României, lucrare elaborată de profesorul Cătălin Zamfir şi un grup de cercetători ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV). Cartea a apărut la finele anului 2018 sub îngrijirea editurii Academiei Române şi face parte dintr-o colecţie mai largă ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 5. Problemele bugetelor locale

Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei ...

De ce este ignorată sociologia în România?

Iată o întrebare la care am încercat să găsesc răspuns şi înainte şi după schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989. Sociologia sub regimul comunist: ascultată din politeţe, dar ignorată În timpul guvernării comuniste, când aveam obligaţia de a integra în „câmpul muncii” absolvenţii care refuzau repartiţia primită după absolvirea şcolii profesionale, a liceului de specialitate şi chiar ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...