Romania Sociala logo
Menu

Și la noi, ca în alte țări membre ale UE!

autor:   22 May 2016  

Septimiu Chelcea

Prea adesea aud spunându-se: „La noi, ca la nimeni!” și „Numai la noi se poate întâmpla așa ceva!”. M-am întrebat de fiecare dată cât de informați sunt cei care strâmbă din nas. Și mie îmi displac multe lucruri care se petrec în țara noastră, dar nu spun „Vreau o țară ca afară!”, ci „Vreau o Românie demnă, în rând cu cele mai dezvoltate țări din Uniunea Europeană!”.

Să ne gândim la sistemul de învățământ. Principala acuză este legată de slaba corelare între programele școlare și universitare și piața muncii. Școala nu pregătește forța de muncă de care este nevoie. Dar știe cineva cum va arăta piața muncii peste trei sau cinci ani? Când tinerii de azi, foarte probabil, în cursul vieții active își vor schimba de mai multe ori profesia, pentru care dintre profesii ar trebui să fie pregătiți încă de pe băncile liceelor și universităților? Pentru prima, pentru a doua sau pentru a „n”-a profesie?! Eu cred că rostul școlii este acela de a-i învăța pe tineri să învețe! Calificarea pentru cel care a învățat să învețe și este corespunzător motivat se dobândește rapid la locul de muncă.

Percepția tinerilor din România despre adecvarea sistemului de învățământ la piața muncii

Conform datelor din Eurobarometrul special „European Youth in 2016”, tinerii (cu vârsta între 16 și 30 de ani) din România consideră în proporție de 59% că pregătirea, educația școlară și universitară, nu sunt adaptate la piața muncii. Să nu ne grăbim să spunem că numai la noi opinia majoritară a tinerilor referitoare la sistemul de învățământ este negativă. Și în alte opt țări din UE opinia majoritară este negativă: Ungaria (54%), Franța (57%), Slovenia (59%), Estonia (58%), Cipru (62%), Bulgaria (62%), Grecia (74%). Firește că nu trebuie să ne bucurăm că nu suntem singura țară din UE în care tinerii se raportează critic la sistemul de învățământ, cu atât mai mult cu cât la nivelul celor 28 de state din UE, opinia tinerilor este pozitivă (media: 59%). Suntem încă departe de Suedia, unde 81% dintre tinerii intervievați se declară total de acord că în țara lor sistemul de învățământ este bine adaptat pieței muncii. În România, 39% dintre cei cuprinși în anchetă apreciază că sistemul de învățământ este bine adaptat pieței muncii.

Locul opiniei în cunoaștere

Platon a opus opinia (gr. doxa) cunoaşterii autentice (gr. logos). În dialogul Menon se arată că deosebirea dintre una şi alta o reprezintă „legătura cauzală”. Părerile „o iau la picior şi zboară astfel din sufletul omului; de aceea şi preţul lor nu-i prea mare cât timp nu le legi cu lanţul unui raţionament” (Platon, 393-388/1996, p. 385). Deşi „adevărata părere nu-i mai puţin folositoare decât ştiinţa”, aceasta din urmă este preţuită mai mult. Oamenii politici cârmuiesc bine statele călăuziţi de „părerea cea dreaptă” şi „spun adevărul, însă fără să-şi dea seama de cele ce spun” (ibidem). În Republica, Platon a remarcat cel dintâi locul dorinţelor cetăţenilor în sistemul de guvernare. Întrucât cetăţenii nu pot înţelege complexitatea actului de guvernare, casta conducătorilor nu ar trebui să ia în considerare atitudinile maselor, incapabile de o cunoaştere autentică a vieţii sociale. Singuri filosofii ar fi capabili să fundamenteze regulile guvernării. În aceeaşi lucrare, Platon a arătat că opinia are un domeniu diferit de cel al ştiinţei şi a plasat opiniile între cunoaştere şi necunoaştere.

Citez din Republica (360 î.e.n./1998, p. 478):

– Opinia n-ar fi, deci, nici necunoaştere, nici cunoaştere?

– Se pare că nu.

– Dar oare ea este în afara acestora, depăşind fie cunoaşterea prin claritate, fie necunoaşterea prin neclaritate?

– Deloc.

– Aşadar, opinia ţi se pare a fi mai întunecată decât cunoaşterea, dar mai luminoasă decât necunoaşterea?

– Chiar aşa.

– Atunci ea se află în intervalul cuprins de cele două?

– Da.

Platon nu s-a înșelat când a plasat locul opiniilor între cunoaștere și necunoaștere. Dacă lucrurile stau așa – și sunt convins că așa stau –, să preluăm cu prudență datele din Eurobarometrul special „European Youth in 2016”, ca și din oricare alt sondaj de opinie.

Notă

Eurobarometrul special „European Youth in 2016” a fost realizat în perioada 9-25 aprilie 2016 pe un eșantion de 10294 de tineri (cu vârsta de 16-30 de ani) din cele 28 de țări membre în UE. Producerea datelor s-a făcut prin interviu  face-to face.

 

Bibliografie

Platon (1996), „Menon”, în Dialoguri (pp. 347-388). Bucureşti: Editura IRI.

Platon  [360 î.e.n.]  (1998), Republica. Bucureşti: Editura Teora.

http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2016/eye2016/eb85_1_eye_2016_analytical_overview_en.pdf.



Facebook

„Est modus in rebus!…” – interviu cu prof. dr. Gheorghiță Geană

Gheorghiță Geană este profesor la facultățile de sociologie și filosofie ale Universității din București și cercetător ştiinţific la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române. Stiripentruviata.ro i-a pus câteva întrebări legate de subiectul cel mai dezbătut al momentului: definiția familiei și legătura acesteia cu înțelegerea comportamentului sexual uman. Intrebare: ...

O manifestare ştiinţifică de prestigiu

Pe 9 mai, la Bogaţi a avut loc Simpozionul Naţional „Sociologii şi MareaUnire. 80 de ani de la cercetarea sociologică a Comunei Bogaţi”, organizat de Asociaţia Română de Sociologie, Universitatea din Piteşti, Consiliul Local Bogaţi şi Centrul Regional de Excelenţă pentru Studii şi Cercetare. Manifestarea s-a bucurat de o participare ...

Strategia Națională a Educației parentale I. Cine schimbă societatea românească și în ce direcție?

Ministerul educației... a lansat o dezbatere publică pe un proiect de Strategie Națională de educație parentală, care urmează să fie adoptat prin lege. Ideea pare simplă: se introduce o nouă profesie/ ocupație, de educator parental; se creează un sistem național de educatori parentali; aceștia vor educa pe părinți și părinții vor ...

(Re)thinking Europe

O contribuție creștină pentru viitorul proiectului european Între 27 și 29 octombrie 2017 am avut onoarea să particip din partea României la o conferință istorică organizată de Vatican, prima la astfel de dimensiuni, ocazie în care Biserica prin mesajul Papei Francisc a redeschis dialogul cu lumea politică europeană. Evenimentul a ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul I: Scrierea si rescrierea istoriei capitalismului: între „mâna invizibila” si sclavagism

După cum este cunoscut, capitalismul a redevenit acum trei decenii cel mai important numitor comun al lumii contemporane. Drept urmare, lumea de azi este sută la sută capitalistă, fie că este vorba de SUA, de sateliţii acesteia, de Brazilia, de Rusia, de India, de China, de Africa de Sud, de ...

Societatea supravegheată vs. Capitalism (românesc)

Trecerea în revistă, pe scurt Ca mulți alții, m-am întrebat și eu de-a lungul timpului „ce e de făcut” pentru a reporni România? Primul pas, este să aflu „unde sunt”. Care sunt etapele prin care am trecut? Iată o schiță a lor, cu mențiunea că acestea se subîntind una alteia, unde începe ...

Despre copil: cel ce se îndreaptă spre viitor cu trecutul pe umeri (I)

Al cui este copilul?: Răspunsul îl găsim într-un poem al lui Kahlil Gibran: ,,Iar o femeie care purta un prunc în brațe spuse: ,, Vorbește-ne despre  Copii”. Și el glăsui: ,,Copiii voștri nu sunt copiii voștri. Ei sunt fiii și fiicele dorului Vieții de ea însăși îndrăgostită. Ei vin prin voi, dar nu din voi, Și, ...

România deleuziană. Fragmentul XXIII, despre încredere.

Despre încredere se poate gândi în două planuri. Într-un prim plan, încrederea ar reprezenta subiect al unei cunoașteri bazate pe cunoștințe. În alt plan, încrederea ar ține de cunoaștere ca spiritualitate. Diferența dintre cele tipuri de cunoașteri stă în faptul că în cadrul cunoașterii ce se fundamentează pe spiritualitate ar fi ...