Romania Sociala logo
Menu

SOCIOLOGIA REDIVIVA

autor:   23 June 2016   

Septimiu Chelcea

rediviva50 DE ANI DE LA REINSTITUȚIONALIZAREA SOCIOLOGIEI ÎN ROMÂNIA, București, Editura Universității din București, 2016 (172 pagini, 30 lei) – Maria Voinea, Ioan Mărginean, Septimiu Chelcea (eds.)

Motto

Sociologi propriu-ziși nu sunt decât cei cărora învățătura de carte le folosește pentru a judeca și teoretiza ei înșiși, pe seamă proprie, până la nivelul unor soluții practice, fenomenele noi pe care viața socială ni le pune mereu în față.

Henri H. Stahl

Am ales ca motto pentru acest volum de amintiri prilejuit de împlinirea a 50 de ani de la reinstituționalizarea învățământului sociologic în România un citat din Teoria și practica investigațiilor sociale de Henri H. Stahl (1974, p. 9) pentru că, dacă nu toți, cei mai mulți dintre absolvenții primei promoții de sociologi îl consideră pe Henri H. Stahl adevăratul lor profesor.

La reinstituționalizarea învățământului sociologic, profesorii de atunci, ca și studenții din primul an, trăiau sentimentul reînnoirii societății, încrezători că au datoria să contribuie la umanizarea societății comuniste, la rezolvarea problemelor sociale. Eram convinși că sociologia avea o funcție critică.

Nu era vorba despre o critică a sistemului politic, ci mai degrabă semnalarea unor „disfuncționalități” sau a unor „discordanțe” între ceea ce propaganda comunistă trâmbița – omul  ca valoare supremă – și ce găseam noi în cercetările sociologice de teren.

Editorii

 

Cuprinsul

Cuvânt înainte

Capitolul 1.  Cadrele didactice își amintesc

Ion Drăgan, Remember. La semicentenarul redeschiderii învățământului sociologic în România ■ Gheorghe Vlăduțescu, Mai din margine ■ Ion Bulborea, Renașterea sociologiei ■ Andrei Stănoiu, Cel mai mult am învățat, împreună cu studenții, din cercetările sociologice de teren ■ Septimiu Chelcea, Mai pe larg, din interior.

Capitolul 2.  Gânduri și amintiri ale studenților din prima promoție de sociologi

Gheorghe Crasnea, Amintiri din anii studenției ■ Ioan Mărginean, Începuturile unui nou parcurs al sociologiei românești ■ Vasile Secăreș, A fost odată ca niciodată … ■ Florica Vasiliu, Șansa trăirii unui nou început ■ Maria Voinea, Amintiri și gânduri despre studenție ■ Șerban Cionoff, Elogiu sociologiei militans.

Album foto. Profesori și studenți ai primei promoții de sociologi.

Capitolul 3. Miron Constantinescu și reluarea învățământului sociologic

                     la Universitatea din București

Ștefan Bosomitu, Călin Cotoi, Iancu Filipescu. Reinstituționalizarea învățământului sociologic și rolul lui Miron Constantinescu în acest proces ■ Dan Căldărușe, Cornel Constantinescu, Aurel Curdov, Sandu Dumitru, Maria Larionescu, Ioan Mărginean, Andrei Stănoiu, Maria Voinea, Evocări și evaluări.

Capitolul 4. Contribuții ale absolvenților primei promoții de sociologi la volumul Studii și cercetări ale tinerilor sociologi (1970)

Cuvânt înainte de Miron Constantinescu ■ Lucica Tobă, Exercițiul profesional – moment al integrării industrial-urbane a forței de muncă ■ Maria Ghiță (Voinea), Procesul de modernizare a unor localități rurale din județul Olt ■ Ion Mihăilescu (student), Deplasarea forței de muncă spre Slatina prin mijloacele de transport în comun ■ Abraham Dorel, Aspecte funcționale ale televiziunii.

Anexe



Facebook

„Est modus in rebus!…” – interviu cu prof. dr. Gheorghiță Geană

Gheorghiță Geană este profesor la facultățile de sociologie și filosofie ale Universității din București și cercetător ştiinţific la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române. Stiripentruviata.ro i-a pus câteva întrebări legate de subiectul cel mai dezbătut al momentului: definiția familiei și legătura acesteia cu înțelegerea comportamentului sexual uman. Intrebare: ...

O manifestare ştiinţifică de prestigiu

Pe 9 mai, la Bogaţi a avut loc Simpozionul Naţional „Sociologii şi MareaUnire. 80 de ani de la cercetarea sociologică a Comunei Bogaţi”, organizat de Asociaţia Română de Sociologie, Universitatea din Piteşti, Consiliul Local Bogaţi şi Centrul Regional de Excelenţă pentru Studii şi Cercetare. Manifestarea s-a bucurat de o participare ...

Strategia Națională a Educației parentale I. Cine schimbă societatea românească și în ce direcție?

Ministerul educației... a lansat o dezbatere publică pe un proiect de Strategie Națională de educație parentală, care urmează să fie adoptat prin lege. Ideea pare simplă: se introduce o nouă profesie/ ocupație, de educator parental; se creează un sistem național de educatori parentali; aceștia vor educa pe părinți și părinții vor ...

(Re)thinking Europe

O contribuție creștină pentru viitorul proiectului european Între 27 și 29 octombrie 2017 am avut onoarea să particip din partea României la o conferință istorică organizată de Vatican, prima la astfel de dimensiuni, ocazie în care Biserica prin mesajul Papei Francisc a redeschis dialogul cu lumea politică europeană. Evenimentul a ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul I: Scrierea si rescrierea istoriei capitalismului: între „mâna invizibila” si sclavagism

După cum este cunoscut, capitalismul a redevenit acum trei decenii cel mai important numitor comun al lumii contemporane. Drept urmare, lumea de azi este sută la sută capitalistă, fie că este vorba de SUA, de sateliţii acesteia, de Brazilia, de Rusia, de India, de China, de Africa de Sud, de ...

Societatea supravegheată vs. Capitalism (românesc)

Trecerea în revistă, pe scurt Ca mulți alții, m-am întrebat și eu de-a lungul timpului „ce e de făcut” pentru a reporni România? Primul pas, este să aflu „unde sunt”. Care sunt etapele prin care am trecut? Iată o schiță a lor, cu mențiunea că acestea se subîntind una alteia, unde începe ...

Despre copil: cel ce se îndreaptă spre viitor cu trecutul pe umeri (I)

Al cui este copilul?: Răspunsul îl găsim într-un poem al lui Kahlil Gibran: ,,Iar o femeie care purta un prunc în brațe spuse: ,, Vorbește-ne despre  Copii”. Și el glăsui: ,,Copiii voștri nu sunt copiii voștri. Ei sunt fiii și fiicele dorului Vieții de ea însăși îndrăgostită. Ei vin prin voi, dar nu din voi, Și, ...

România deleuziană. Fragmentul XXIII, despre încredere.

Despre încredere se poate gândi în două planuri. Într-un prim plan, încrederea ar reprezenta subiect al unei cunoașteri bazate pe cunoștințe. În alt plan, încrederea ar ține de cunoaștere ca spiritualitate. Diferența dintre cele tipuri de cunoașteri stă în faptul că în cadrul cunoașterii ce se fundamentează pe spiritualitate ar fi ...