Romania Sociala logo
Menu

Strategia energetică a României. Orientări strategice pe termen mediu și lung.

autor:   4 October 2016  Victor Vaida

Sebastian Fitzek

MOTTO: ,,Energia si resursele energetice sunt factori cheie de crestere economica sustenabila si de crestere a bunastarii generale, pe termen mediu si lung in Romania.”

Cartea scrisă de profesorul Victor Vaida ne introduce direct în universul energiei, o lume a datelor, a statisticilor, a soluțiilor pe termen mediu și lung în care România își poate decide viitorul. Având în vedere rolul energiei pentru societate precum şi pentru toate ramurile economice, dezvoltarea acestui sector se realizează sub supravegherea statului, prin elaborarea şi transpunerea în practică a unei strategii sectoriale prin implementarea unei politici corelate cu documentul strategic. Astăzi a sosit ceasul ca cei mai importanți factori de decizie să înțeleagă problemele deosebit de complexe ale energeticii românești și rolul important pe care aceasta poate să-l joace, în obținerea unei creșteri economice sustenabile. Nu mai există altă componentă a economiei naționale, care din cauza unei ,,avarii” de câteva zeci de minute, când întreaga țară sau o parte din teritoriul acesteia rămâne fără energie electrică, sa dea un număr așa de mare de victime omenești și pierderi materiale de câteva miliarde de euro.
În două decenii și jumătate (1990-2015) s-au produs transformări majore în energetica romaneasca, prin reorganizări, restructurări și privatizări, cu efecte asupra economiei și bunăstării generale. Nu s-a făcut până acum o analiză a rezultatelor măsurilor politice și economice luate în această perioadă, cu scopul stabilirii măsurilor corective necesare. Este momentul, ca prin politici și strategii energetice corespunzătoare să fie stabilite măsurile corective necesare, pe termen mediu și lung. Reducerea investițiilor în Sectorul Energetic și în Sistemul Electroenergetic va conduce în viitor, la importuri suplimentare de resurse energetice și de energie electrică, cu costuri ridicate.
Majoritatea societăților comerciale, rezultate din restructurarea Sectorului energetic și a Sistemului electroenergetic, nu au resursele financiare necesare, pentru dezvoltare și modernizare și nu au acces la credite sau le obțin cu costuri ridicate. Deși prețul energiei electrice și termice la consumatori a crescut permanent, majoritatea societăților de producere energie electrică și termică, sunt într-o permanentă lipsă de resurse financiare, nefiind capabile să se dezvolte, modernizeze sau să realizeze instalațiile de protecție a mediului, cerute de legislația europeană și națională. Există riscul real ca, în 10-15 ani, să se reducă substanțial capacitățile de producere a energiei electrice și termice, atât cu efecte majore asupra siguranței și eficienței în funcționare a Sistemului Electroenergetic cât și cu efecte sociale majore.

Pentru mai multe detalii, vă rog să consultați următoarea adresă:

http://www.agir.ro/carte/strategia-energetica-a-romaniei-orientari-strategice-pe-termen-mediu-si-lung-editie-bilingva-romana-engleza-122466.html

Bibliografie:

Vaida, Victor, (2015). Strategia energetică a României. Orientări strategice pe termen mediu și lung, București, Editura AGIR, Editura Sier, 121 p.



Facebook

Prof.Univ.Dr.Emerit, Eugen BLAGA: “Cel din urmă genial. Gheorghe Zamfir”, Editura Europrint

Cu puțin timp înainte de marele concert din Piața Constituției (21 septembrie), unul din cele mai mari concerte ale artistului din toate timpurile, am reușit, după mai multe luni, să finalizez cea mai recentă carte a noastră. (Eugen, Blaga „ Cel din urmă genial. Gheorghe Zamfir”, Editura Europrint, Oradea, 2018, ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul III: Marea Criză 1929-1933

Pentru a putea finanţa cheltuielile din primul război mondial, statele beligerante, cu excepţia SUA care a intrat în război abia în 1917, şi-au multiplicat nesustenabil cantitatea de bani de hârtie. Cu toate acestea, guvernele acestor state, cu excepţia Rusiei, au menţinut şi după terminarea războiului parităţile în aur ale banilor ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul IV: URSS şi Acordul de la Bretton Woods

Apariţia URSS în 1922 a constituit o enormă provocare şi un enorm pericol pentru capitalism. Din următoarele motive: suprafaţa sa enormă (22,4 milioane de km2), resursele umane (260 de milioane de locuitori), imensele sale resurse naturale, uriaşul său potenţial economic, dar mai ales regimul său politic marxist-leninist. Pentru prima oară ...

Un orb dus de mână, de cine și unde

Azi noapte am avut un coșmar. Era un orb dus de cineva de mână. Îi spunea orbului că îl duce înainte, dar căile păreau încurcate și ai impresia chiar că îl duce înapoi. M-am uitat mai atent. Cine e  orbul? Am înțeles: România. Dar cine îl duce de mână?  Nu ...

Evolution and Transcendence – Gambling our Path to Deity

As you walk into your local supermarket, you see a line of angry people rioting in the parking lot. They are carrying signs that read “I am not a science experiment” or “say no to frankenfoods,” and they ask you to sign a petition against GMOs. As you recall, the fight ...

Elogiu plictiselii Eseuri psihosociologice

Suceava, Editura Alexandria Pubishing House, 2018 (243 p.) Profesorul Septimiu Chelcea revine în atenția publicului cu o lectură care surpinde încă din titlu. Elogiu plictiselii este botezul unei cărți serioase în care este propusă o autopsiere a gândirii de masă cu efecte asupra individului. Diagnosticul arată cât de slabi suntem în ...

„Protestul diasporei”: o haltă pe drumul destatalizării României

"Ceea ce s-a numit "Protestul diasporei", acum realizăm că mai degrabă impropriu, a fost un eveniment ciudat din multe puncte de vedere. El a șocat opinia publică și a stârnit controverse. Textul lui Adrian Severin oferă un punct de vedere. Cu siguranța sunt si alte opinii. Le vom includem cu interes." ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul II: Sistemul bancar global: de la Banca Angliei la Fed

Este absolut evident că punctul slab al acelui capitalism arhetipal îl constituia sistemul bancar, care nu avea suficiente resurse pentru creditarea investiţiilor, a producţiei şi a consumului de bunuri. De regulă, patronii de manufacturi din acea perioadă îşi finanţau din resurse proprii achiziţionarea utilajelor, a materiilor prime şi plata salariilor. ...