Problema timpului în științe. Unele științe nu au problema timpului global. Este cazul științelor „universaliste”, precum fizica sau chimia. În aceste științe se înregistrează o indiferență temporală atunci când faptele ...
București, 27 iulie 2026 – Cum poate statul să răspundă mai eficient nevoilor victimelor infracțiunilor? În ce măsură recuperarea produsului infracțiunii și reutilizarea socială a bunurilor confiscate pot contribui la consolidarea justiției sociale? Aceste întrebări au constituit punctul de plecare al Dezbaterii „Repararea prejudiciului produs victimelor prin infracțiuni săvârșite cu violență, recuperarea produsului infracțiunii și reutilizarea socială a bunurilor confiscate de la infractori”.
Evenimentul a fost organizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții – ICCV în parteneriat cu Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate – ANABI și Asociația Dreptate și Educație pentru Toți – ADEPT.
Autori: Daniel Nițoi[1], Zun Chu Eain[2]
[1] Cercetător Științific III, Institutul de Cercetare a Calității Vieții – Academia Română, București, România, email: daniel.nitoi@iccv.ro, ORCID ID 0009-0007-1306-7932.
[2] Specialist în drept internațional, Director Adjunct, Ministerul Dezvoltării Digitale și Comunicațiilor, Republica Uniunea Myanmar, e-mail: 108993chu@gmail.com
Ultimii ani sunt presărați de evenimente pe care umanitatea nu credea că le va mai retrăi niciodată. Nimeni nu se gândea că în secolul XXI, cu atâtea posibilități medicale, cu atâta inteligență artificială în jurul nostru,
Simpozionul național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale”, desfășurat la Centrul Universitar Pitești în data de 14.05.2026, a reunit specialiști din domeniile asistenței sociale, teologiei, psihologiei, sociologiei, dreptului și administrației publice pentru a analiza fenomenul violenței dintr-o perspectivă interdisciplinară și pentru a identifica soluții concrete de prevenție și intervenție socială.
Evenimentul a beneficiat de sprijinul și implicarea IPS Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, care a susținut organizarea simpozionului și a subliniat importanța implicării Bisericii în sprijinirea persoanelor vulnerabile și în combaterea fenomenelor sociale asociate violenței și adicțiilor. Deschiderea oficială a fost realizată de IPS Calinic,
În cadrul programului de mobilitate ERASMUS+, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București – Secția de Teologie Asistență Socială a organizat în data de 07.05.2026 masterclass-ul internațional intitulat „Empatie și Voluntariat–Valori creștine fundamentale în asistența socială”, desfășurat în Amfiteatrul „I.G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din cadrul Universității din București.
Evenimentul a reunit profesori, cercetători și teologi de prestigiu de la Université Catholique de Lille și Institut Catholique de Paris, oferind participanților o perspectivă interdisciplinară asupra modului în care credința creștină poate contribui concret la dezvoltarea practicilor de asistență socială,
La data de 4 mai 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a găzduit dezbaterea internațională „Violență și fundamentalism în societatea contemporană”, eveniment care a reunit, într-un cadru interdisciplinar, cercetători și cadre universitare din România, Franța, Spania și Statele Unite ale Americii. Structurată pe o succesiune de intervenții academice, dezbaterea a urmărit investigarea relației dintre violență, radicalizare, identitate și religie, din perspective sociologice, teologice, politologice și psihologice.
În cadrul dezbaterii, un obiectiv central a fost reprezentat de analiza condițiilor istorice și culturale care favorizează emergența discursurilor intolerante și a practicilor violente,
Conferința internațională „Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices”, desfășurată pe 28 aprilie 2026 în sala de conferințe a Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române, a reunit specialiști, cercetători și reprezentanți ai mediului academic din mai multe țări. Evenimentul a avut ca obiectiv principal explorarea relației dintre educație și cercetare, precum și identificarea unor soluții pentru adaptarea sistemelor academice la transformările economice, sociale și tehnologice contemporane.
Deschiderea conferinței a fost realizată de Dr. Iulian Stănescu, director adjunct al Institutului de Cercetare a Calității Vieții,
Masă rotundă internațională, 27.04.2026 – Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română
Conferința internațională „Coexistență și conflict identitar în Europa de Sud-Est”, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române în data de 27 aprilie 2026, a reunit cercetători și specialiști din mai multe țări într-un dialog dedicat înțelegerii relațiilor interetnice și interreligioase dintr-o regiune marcată deopotrivă de tensiuni și de tradiții de coexistență.
Prima sesiune a fost moderată de Dr. Ervin Iusein, iar cea de-a doua sesiune de Dr. Daniel Nițulescu, ambii contribuind la menținerea coerenței discuțiilor și la stimularea dialogului dintre participanți.
O cunosc pe Oara (Maria) Larionescu, dacă fac socoteala, de vreo 69 de ani. Am fost colegi la Filosofie (1957–1962), apoi colegi ca sociologi.
A fost o perioadă în care aproape toți eram într-o continuă agitație. Îmi aduc aminte că Oara făcea o notă complet diferită: o „blajinitate” naturală. Era un coleg blajin. Practica sociologia, într-una dintre perioadele foarte tensionate ale acestei discipline, dintr-o perspectivă „blajină”.
Contribuția sa fundamentală a fost la coagularea istoriei sociologiei românești. Da, cred că nu greșesc: Oara ne-a oferit, într-o perioadă extrem de controversată, o imagine blajină a sociologiei noastre.
Conferința intitulată „Autoritatea educației și educația autorității” susținută de Institutului de Cercetare a Calității Vieții și de Centrul de Studii SDR – Societate, Drept Religie în data de 30.03.2026, moderată de Dr. Laurențiu Tănase, a reunit specialiști din domeniul sociologiei, educației, psihologiei, teologiei, administrației publice și siguranței școlare, oferind o perspectivă interdisciplinară asupra crizei de autoritate din sistemul educațional românesc.
Dr. Laurențiu Tănase a deschis evenimentul prin lansarea unor întrebări esențiale privind bullyingul împotriva profesorilor, scăderea autorității cadrelor didactice, relația dintre autoritate și educație, precum și fenomenele de indiferență școlară, abandon și violență educațională.
În cadrul Galei Asistenței Sociale ediția 2026, doamnei Profesor Universitar Doctor Elena Zamfir i-a fost înmânată Distincția de Excelență pentru Contribuția Extraordinară adusă la Dezvoltarea Învățământului în domeniul Asistenței Sociale.
Prezentăm în continuare cuvântul de mulțumire al doamnei Profesor Universitar Doctor Elena Zamfir, rostit în cadrul ceremoniei organizate la Ateneul Român în data de 17 martie 2026.
Profesor Universitar Doctor Elena Zamfir
Doar un cuvânt de mulțumire doamnei Diana-Alina Cristea, președinte al Colegiului Național Al Assistenților sociali din România, și colegului meu de drum lung prof. univ. Doru Buzducea pentru surpriza deosebită pe care mi-au făcut-o azi.
Semnalăm publicarea online a volumului 23, numărului 2/ 2025 al revistei Sociologie Românească. Numărul tematic a fost dedicat Centenarului Sociologiei Românești (1925-2025): 100 de ani de la prima cercetare sociologică de teren coordonată de Școala Gusti în România Mare. Numărul special a fost coordonat de Conf. Univ. Dr. Bogdan Bucur (Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative), Cercetător științific I Simona Maria Stănescu (Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română) și Prof. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București).
SUMAR
CENTENARUL SOCIOLOGIEI ROMÂNEȘTI (1925-2025):
Silvana Crivoi (2025). Calitatea vieții profesionale a cadrelor didactice universitare în contextul tehnologizării activității academice, Editura Universității din București
Felicitări pentru publicarea volumului!
Vă mulțumesc!
Cartea abordează un subiect de mare actualitate: utilizarea digitalizării și a inteligenței artificiale în mediul universitar. Care este impactul unui astfel de demers?
Potențialitățile tehnologiei sunt multiple și diverse, însă modul în care aceasta este utilizată – așa-numita tehnologie-în-practică – depinde atât de deciziile individuale, cât și de structurile sociale pre-existente. Îmi doresc ca acest demers de cercetare să ofere o modalitate de analiză și înțelegere a impactului tehnologiei asupra muncii în universități în contextul normelor de interacțiune și a configurațiilor axiologice specifice.
Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției sociale a organizat pe data de 4.12.2025 a 21-a conferință internațională denumită ,,2025 edition: Socio-Economic Research for Agile Social Systems in a Changing World” în format hybrid – fizic și online. Participanții care au ales ales să prezinte fizic la conferință, au fost așteptați în București, la Hotel Capitol. Scopul conferinței a fost acela de a reuni cercetători, experți și practicieni din domeniul socio-economic pentru a crea un cadru de dialog și schimb de idei. Evenimentul și-a propus să valorifice rezultatele cercetărilor recente și să încurajeze colaborarea între specialiști care au abordat teme relevante pentru cele trei sesiuni ale conferinței: Capitalul uman pentru un viitor durabil;
Mădălina Căpraru (2025). Revitalizarea cămășii femeiești de sărbătoare: de la tradițional la estetic Editura Pro Universitaria
Felicitări pentru publicarea volumului!
Cartea este concentrată asupra actorilor implicați în procesul de revitalizare acămășii femeiești de sărbătoare. Cine sunt acești revitalizatori?Mulțumesc mult! În sfârșit a văzut lumina tiparului. Într-adevrăr, subiectul cărții estecentrat pe actorii sociali care au consolidat această mișcare de revitalizare a cămășii femeieștide sărbătoare – actori sociali pe care au am ales să îi numesc revitalizatori. Scopul lor esteacela de a înlocui imaginea iei artizanale din discursul și imaginea tradiționalului românesccu cea a cămășii tradiționale cusute înainte de secolul XX – perioadă istorică pe care ei oconsideră tradițională.
Rebeca Cojocaru (2024) Arta stradală și schimbarea socială, Editura Tritonic, București
Felicitări pentru publicarea cărții bazată pe teza dumneavoastră de doctorat în domeniul sociologiei!
În cartea dumneavoastră, arta stradală urbană, grafitti-ul și terapia prin artă dau voce comunității. Ce ne puteți spune despre rolul acestora de instrumente dinamice pentru schimbarea socială și negocierea spațiului comun?
Arta și graffiti-ul sunt forme de comunicare socială, nu doar expresii estetice, prin urmare ele își revendică dreptul la vizibilitate și mai important, de a aparține spațiului public. Zidul este un canal de dialog, o formă de reprezentare a indivizilor,
Din perspectiva turismului românesc, cartea analizează una dintre cele mai dinamice regiuni: sudul Mării Negre. Ce ne puteți spune despre această zonă?
Sudul litoralului românesc se configurează drept una dintre cele mai dinamice și adaptative regiuni turistice ale României, caracterizată printr-o capacitate remarcabilă de autoregenerare, specifică unui veritabil turism „phoenixian”. Această dinamică rezultă din interacțiunea complexă dintre tradițiile comunităților locale, diversitatea culturală și potențialul natural al zonei, elemente care contribuie la conturarea unei identități turistice distincte. În pofida acestui potențial, regiunea rămâne marcată de provocări structurale: sezonalitate ridicată, infrastructură insuficient modernizată,
Membru corespondent Director general Dr. CS I Luminița Chivu, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”
Colectivul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română o felicită pe doamna Director general Dr. CS I Luminița Chivu, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” pentru alegerea ca membru corespondent în cadrul Secției de științe economice, juridice şi sociologie.
Însemnele academice au fost înmânate în cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Academiei Române 2023 organizată în data de 10.12.2025.
Interviu cu dr. Ionuț-Marian Anghel, câștigător al premiului „Dimitrie Gusti” în sociologie al Academiei Române, secția de Științe economice, juridice și sociologice pentru volumul Forme de guvernare a situației romilor Scurt istoric de la Iluminism la Uniunea Europeană, Editura Tritonic, București
Felicitări pentru premierea volumului! Cum a luat naștere ideea acestui volum?
Mulțumesc. Cred că oricine este cât de cât familiarizat cu cercetările din domeniu cred ca a observat o expansiune a publicațiilor în ultimii 30 de ani privind situația socială, economică, politică sau culturală (identitară) a persoanelor de etnie romă,
Interviu cu conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, câștigător al premiului „Henri H. Stahl” în sociologie al Academiei Române, secția de Științe economice, juridice și sociologice pentru volumul Sociologia elitelor. Abordări clasice și contemporane, Editura Institutul European, Iași.
Felicitări pentru premierea volumului! Cum a luat naștere ideea acestui volum?
Încă din facultate am fost interesat de cei care conduc, care iau decizii importante pentru mersul societății în care trăim, de mecanismele de selecție, recrutare și promovare în funcții importante din stat, de rezultatele guvernării. La cursurile de Istoria Sociologiei, Sociologie Generală și Sociologie Politică am găsit răspunsuri la o parte din preocupările mele.
Cum apreciați evoluția și amploarea fenomenului violenței digitale asupra femeilor și fetelor în România în ultimii ani?
Fenomenul violenței digitale sau cibernetice asupra femeilor și fetelor în România a cunoscut o evoluție și o amploare sporite în ultimii ani. Consider că ele reflectă tendințele globale susținute de expunerea noastră crescândă la mediul online, fie că vorbim de rețelele sociale, de serviciile de mesagerie instantanee, de platformele de conținut sau chiar de forumurile de pe piețele virtuale. Această expunere a fost susținută de digitalizarea rapidă din timpul pandemiei COVID-19, care, pe fondul izolării,