Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă
nevoie de „un umanism capabil să aducă
împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei
viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele
presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează prin
fiecare lucrător al Său. Viţa de vie europeană este mare, diversă, dar roadele
s-au împuţinat, la fel s-au rărit şi lucrătorii. Roadele sunt copiii care
cresc, iar lucrătorii reprezintă familiile acestora.
Situația europeană
Fără această continuitate a familiei, Europa devine pustie, un sat nelocuit în care se vor păstra muzeele şi cimitirele. Există însă şi voci care nu se îngrijorează de statistica scăderii drastice a natalităţii şi care arată că populaţia europeană este în creștere datorită valurilor de populaţii imigrante sosite în special din zona ...
În 24 iunie, în România
socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA:
”Poate, în final, Sorina
va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care
nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei
ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ştiu dacă fetiţa de 8
ani nu se va adapta la noua situaţie şi va pleca. E o fetiţă de 8 ...
În
prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala
tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două
trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia
dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de
fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice?
Marco Dohle şi Uli Bernhard, cercetători asociaţi la Departamentul de comunicare şi studii media de la Universitatea „Heinrich Heine” din Düsseldorf, au examinat rezultatele cercetărilor pe plan internaţional referitoare la influenţa mass-media asupra atitudinilor, opiniilor politice şi comportamentului de vot în era digitală,
Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale
secolului trecut, a fost extinsă
considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al
XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia.
Repere
Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit de
către psihosociologul germano-american Kurt Lewin, un clasic al psihologiei
sociale pe plan mondial, într-un studiu despre rolul „cercetării-acţiune” în
schimbarea obiceiurilor alimentare. Canalele sociale – arată Kurt Lewin (1947,
p. 145) – sunt prevăzute cu „porţi” (gate),
Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții
Integrarea României în UE intră
într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau
cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele
și chiar greșelile UE. Dacă vrem o UE de
succes, este nevoie să fim și critici.
Conducerea UE de la Bruxelles s-a grăbit să dezvolte noi instituții europene. Cred că prea grăbită. Mie îmi este chiar teamă de noua birocrație Bruxelleză care riscă să devină o nouă formă de dictatură birocratică.
26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!
Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil va deveni un caz simbol: o fetiță nevinovată se zbate deznădăjduită și reprezentanta justiției, încruntată și fără milă. Țipă după ajutor, dar nimeni nu o ajută.
Oamenii protestează și devin o adevărată mișcare socială în sprijinul Sorinei. Sunt câțiva, foarte puțini,
Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian
Stănescu[1].
Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă
socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT
DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele
electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică a ţării, ci cu
injurii. Timid, câte cineva formulează în spaţiu public o întrebare /
constatare: dar voi, ca partide importante, fie criticaţi guvernul actual, fie,
la guvernare, explicaţi de ce guvernaţi aşa,
CELE MAI CITITE
Apariții editoriale
RECOMANDARI
Preşedintele, mereu,
Zice: vreau guvernul meu;
Iară prim-ministrul vrea
Pentru el, aşijderea.
Ne întrebăm, într-o doară,
Guvernul nu-i pentru ţară?
Ion Bulborea (2019)
Rezultatele alegerilor europarlamentare şi ale referendumului din 26 mai a.c. au însemnat, în primul rând, un vot de blam pentru Liviu Dragnea, fostul prim-ministru de facto al guvernului PSD + ALDE. Din punctul ...
Primim continuu informaţii despre propriul organism (senzaţii proprioceptive) şi despre mediul înconjurător (senzaţii exteroceptive) cu ajutorul senzorialităţii tactile, termice, vizuale, auditive, vibratorii, ortostatice, gustative, olfactive, dureroase. Paleta modalităţilor senzoriale este largă, dar nu folosim în egală măsură toate simţurile. Entomologul american Edward O. Wilson (n. 1929), fondatorul sociobiologiei (1975), domeniu ...
Cine ne sunt părinții ? (I):
Hamilton Greene:
,,Am fost singurul copil al lui Frances Harris din Virginia
Și al lui Thomas Greene din Kentucky,
De sânge brav și vrednici de laudă amândoi.
Lor li se cuvine toată cinstea:
Judecător, membru al Congresului, conducător de Stat.
De la mama-mea moștenit-am
Vioiciunea, fantezia, felul de a vorbi;
De la ...
La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne
pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot
au posibilitatea să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele
două întrebări ale referendumului:
1) Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii
pentru infracţiuni ...
Câteva gânduri despre
semnificația ”istoriei” în viața noastră
Istoria nu este doar ceva despre
trecut, ci o parte vitală a vieții prezente. Fără istorie suntem ceva foarte
abstract. Dacă vrem să știm cine suntem
nu o putem face dacă nu adăugăm istoria noastră.
Ce este România ? Deschidem o carte
cu statistici economice, demografice, geografie. ...
Interzise în
perioada guvernării comuniste din rațiuni care depășesc obiectivele eseului nostru, și ridicate la nivelul unui fel de mitologie a
prognozelor și previziunilor după schimbarea de paradigmă ideologică din
Decembrie 1989, sondajele de opinie continuă, mai ales în vremea campaniilor electorale, să fie prilej
de controverse, cu prioritate în segmentele de opinie lipsite ...
Biroul Electoral Central
încă nu a dat publicităţii rezultate finale ale alegerilor din 26 mai.
Analizele politice asupra partidelor şi liderilor politici au sens - şi vor fi
destule, pentru toate gusturile - abia
după publicarea rezultatelor finale. Până atunci, se pot face unele
consideraţii de natură sociologică.
Prezenţa la vot (peste
49%) este, în ordine ...
Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când
publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau
influenţează opinia publică?
Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la
următoarele concluzii:
1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept ...
Va semnalam aparitia numarului 3/2019 al revistei Cultura, publicatie editata de Fundatia
Culturala Augustin Buzura.
Din acest numar:
Analize si evaluari - Cultura română
in epoca marilor migratii
Teme in dezbatere - Profesie:
politician intre util si realizabil
Sinteze si reflectii - Phonbies
sau luddites? Noua relatie cu tehnologia
ICCV a dezvoltat un program special, analiza producției de sociologie românească, realizat prin două proiecte ale Institutului:
Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială (2015), cu o Bază de publicații sociologice în întreaga perioadă ( 25617 lucrări, dintre care 4847 cărți și 20770 studii ), cu ambiția de a cuprinde toate titlurile ...
Un sat din
România. Nimic mai simplu, aparent. Un sat din România, Oltenia, spre Târgu
Jiu.
Oltenia de sub munte, cum mi-a placut mie să dau o denumire zonei. De altfel, superbă. O zonă bogată, cu tot ce-i trebuie, aș putea spune: pășuni, păduri, ape, luncă, munți, obiective turistice spectaculoase, șosea, drumuri laterale ...
Week-end. Aleg să mă uit la un
film. Din întâmplare: Ziarul. O
atmosferă de redacţie. Un ziar independent,
pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii
au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi.
Explodează o afacere. Implicat un
mare om de afaceri, un tip ...
Volumul "Romania la rascruce. Optiuni pentru viitor".
Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de
la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare,
am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport:
România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social
postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după
sărbătorirea Independenţei ...
[embed]https://www.youtube.com/watch?v=FSocd-MyN1c[/embed]
Pe data de 6 mai Institutul de Cercetare a Calității Vieții a găzduit un seminar pe tema: „Secularizare, pluralism religios și modernitate socială”. Conferința a fost susținută de distinsul profesor Lucian Turcescu, (Montreal, Canada), specialist în creștinism timpuriu, ecumenism și politică. Una dintre ideile sale prezentate este că democrațiile funcționale ...
Cu ocazia desfășurării celui de al XIII-lea Congres anual al Asociației Medicale Române, în parteneriat cu Academia Română, în data de 19 aprilie 2019 a fost organizată în Aula Academiei Române sesiunea aniversară „Incursiune în istoria medicinei: Dimitrie Gusti și Ion Pavel” prezidată de Academician C. Ionescu-Tîrgoviște, Prof. dr. ...
Practica de cercetarea
sociologică a studenţilor
I. F. În buna tradiţie a Școlii monografiei sociologice, după sesiunea de examene din vară, se organizau, timp de o lună, practicile de teren, în care studenţii învăţau, sub îndrumarea profesorilor, să lucreze pe teren. Existau două tipuri de investigaţii sociologice: cele cu caracter pedagogic, în ...
Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din ...
Când arhitectul Gruia Hilohi m-a rugat să iau cuvântul la lansarea albumului pe care l-a scos împreună cu Alexandru Daneș și Jónás András: ,,Calea ferată suburbană Brașov Satulung. Brassó-Hosszúfalusi Kózúti Vasút” am acceptat pe loc.
Ceea ce m-a convins a fost frumusețea cărții, designul absolut special al ei: informații tehnice despre ...
Lecţii
de sociologie, lecţii de viaţă
Astăzi, 18 aprilie,
profesorul Iancu Filipescu împlineşte 71 de ani. Amintirile sale nu sunt numai
adevărate lecţii de sociologie, dar şi de viaţă. LA MULȚI ANI, minte
iscoditoare!
Septimiu Chelcea
S. C. Ştiu că reinstituţionalizarea sociologiei la Universitatea din Bucureşti a fost un semnal pentru alte centre universitare că se pot ...
Aceste reflecţii au fost generate de o discuţie din ICCV pe
un program foarte important în institutul nostru, calitatea vieţii.
Discuţia a pornit de la o cercetare empirică pe calitatea
vieţii făcută în 1980 în România.[1]
Am avut impresia, poate greşesc, că un coleg a strâmbat din nas. Care a fost
eşantionul ? Doar ...
În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, ...
Ca simplu ”trecător pe marginea vieții” (pensionar….), am auzit nu de prea multă vreme, o sintagmă puțin cam ciudată care mi-a stârnit curiozitatea; nu banala curiozitate, ci curiozitatea epistemică, deoarece toată viața activă am fost profesor, și tocmai de științe sociale!; obligat, prin acest statut profesional, să intru în rezonanță ...
Cred că e momentul să ne punem o întrebare care, la prima vedere, ar părea ciudată: vrem să trăim într-o lume dominată mai mult de moralitate sau de justiție?
Evenimentele din ultimul timp
m-au pus pe gânduri. Cred că se schimbă ceva în fundamentele lumii: o trecere de
la morală, centrată pe ...
Va semnalam aparitia numarului 3/2019 al revistei Cultura, publicatie editata de Fundatia Culturala Augustin Buzura.
Dintre materialele din acest numar:
- eseul Caderea cortinei de fier si entropia valorilor, autor Gheorghita Geana (pp. 109-113) - punctul de vedere Limba noastra-i limba sfanta, autor Ioan-Aurel Pop (pp. 100-101)- recenzie Inegalitatile de clasa si inegalitatile in invatamant (autor ...
Sunt dezbinați românii sau oamenii politici?
Circulă ideea că trăim într-o societate paranoică: nu mai putem discuta raţional şi cu o anumită detaşare; preferăm invective în locul argumentelor. Se spune tot mai insistent: noi românii suntem dezbinaţi. Aceasta e marea noastră problemă. Deci, românii sunt scindaţi în două „jumătăţi” între care ...
Comunicarea de
faţă face o scurtă incursiune în istoria asistenţei sociale în România şi a
rolului ei în schimbările sociale. Pornind de la profilul multi şi
interdisciplinar al asistenţei sociale, se accentuează aici contribuţia
remarcabilă a şcolii sociologice de la Bucureşti a lui D. Gusti în apariţia
statutului ei modern. Prin aceasta, asistenţa socială se ...
Motto:
,,Nu există două inimi, una pentru om
și alta pentru animal”
(Lamartine)
xxx
Animalul
și împărăția mesianică.Problema apare în ,,Isaia”, în două locuri. Prima dată în capitolul II, 6: ,,Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă
căprioară; şi viţelul şi puiul de leu vor mânca împreună şi un copil îi ...
Profesorii primei promoţii
de sociologi
S. C. Catedra de sociologie de la
Facultatea de Filozofie (Universitatea din Bucureşti) are o istorie
intereseantă. Iniţial, în anul universitar 1966-1967, numărul cadrelor
didactice era mic: Stela Cernea, Aculin Cazacu, Miron Constantinescu, Ion
Drăgan, Pompiliu Grigorescu, Ion Iordăchel, Ioan Matei, Henri H. Stahl. Azi, în
Departamentul de sociologie al Facultăţii de ...
