Cultura, alături de economie şi politică, este
parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile
oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii
vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le
consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de
teatru sau film, ascultarea concertelor şi alte forme de participare culturală
modelează felul de a gândi, simţi şi acţiona al oamenilor.
Nu există înregistrări statistice
longitudinale pentru veacul care a trecut în multe domenii ale culturii. „Consumurile"
culturale descrise de INS arată o creştere a acestora până în anii '60 când au
un punct maxim. Urmează o jumătate de veac când participarea la cultură are
variaţii şi o tendinţă generală de scădere, punctul minim fiind atins în anii
2000.
Lectura
Producţia
de carte are un vârf în 1967, când s-au tipărit mai
mult ...
Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor
la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei
sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să
sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie
de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru
celălalt, cultivarea libertăţii, respectful faţă de adevăr şi tradiţiile
sănătoase, respectul diferenţei, cinstea, integritatea, solidaritatea şi, peste
toate şi integrîndu‑le pe toate, iubirea aproapelui” (p. ...
Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior,
solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară
datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a
împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din
Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări,
reducerea datoriilor guvernamentale nu este posibilă fără majorări de impozite şi
amputări de cheltuieli guvernamentale. Dar creşterea poverii fiscale şi
amputarea cheltuielilor guvernamentale generează întotdeauna nu doar „curbe de
sacrificiu”, ci şi recesiune pe termen lung. Pe de altă parte,
Dar cum poate fi validată afirmaţia că
guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de
caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea
semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei
publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de
asemenea, că Franţa va înregistra în viitoarele decenii o rata nominală a creşterii
economice de 4% pe an, un nivel mai
mare decât cel din precedentele două decenii (2,9%). În sfârşit, ţinând cont de faptul că media aritmetică a
dobânzilor aferente obligaţiunilor de stat (bondurilor) emise de guvernul
francez în ultimul deceniu a fost de 2,2%
pe an,
Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus,
vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail”
prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de
Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste
„naţionalizări” de credite putrede,
practicate în mod sistematic de Nicolae Ceauşescu şi de ceilalţi lideri din ţările
fostului CAER, au reprezentat baloane de oxigen care au facilitat relansarea
creşteri economice în SUA, ZE şi Japonia, la fel cum dozele moderate de drog
reprezintă un tratament adecvat pentru prevenirea întrării în sevraj a celor
care consumă prea multe droguri.
După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata că ZE a ocupat în deceniul 1999-2009 un onorant loc doi într-un clasament al celor mai mari economii ale lumii, fiind devansată doar de SUA. Cu toate acestea, ZE şi-a pierdut acest statut în 2010, fiind depăşită de China. Iar după numai 4 ani,
În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria.
Cartea își
propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în
diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci
capitole, introducere și concluzii, lucrarea a avut ca obiectiv oferirea unei
imagini generale asupra modalității în care învățământul generează oportunități
pentru elevi într-un context social marcat de sărăcie și politici de protecție
socială aproape inexistente. În același timp, tabloul general este conectat cu mecanismele
de selecție a elevilor din învățământul obligatoriu.
Creşterea
numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă
crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul
de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este
mult prea mare, această percepţie, indusă
în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât
locuitorii ţării noastre beneficiază în acest moment de cel mai mic număr de
învăţători, profesori, medici şi funcţionari publici la 1.000 de locuitori comparativ cu celelalte ţări din UE.
Astfel, în învăţământul public românesc existau anul trecut doar 18 salariaţi la 1.000 de locuitori,
CELE MAI CITITE
Apariții editoriale
RECOMANDARI
Respingerea de către
Camera Comunelor a tratatului (acordului) de ieşire a Marii Britanii din
Uniunea Europeană a stârnit o mulţime de semne de întrebare şi incertitudini
legate de viitor. Cum va fi Brexit? Va mai fi un Brexit?
Populaţia pro-Brexit, Camera Comunelor anti-Brexit
O cale de a înţelege ce
se întâmplă în politica britanică porneşte de ...
Globalizarea, libera
circulație a oamenilor, a mărfurilor și ideilor, tinde să modifice gustul unic,
cel al mâncărurilor tradiționale dintr-o țară sau alta, cu gustul multiplu,
diversificat al mâncărurilor din alte țări și culturi. Milioanele și milioanele
de oameni care fug din cauza războaielor și a foametei sau care își părăsesc
țara în căutarea unei vieți ...
Dragi cititori, avem plăcerea să vă semnalăm suplimentarea tirajului
iniţial al cărţii Istoria socială a
României, lucrare elaborată de profesorul Cătălin Zamfir şi un grup de
cercetători ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV).
Cartea a apărut la finele anului 2018 sub îngrijirea editurii Academiei
Române şi face parte dintr-o colecţie mai largă ...
Semnificația problemei: ,,Problema animalităţii” nu este, firește una oarecare. Dacă o consider decisivă, cum se spune, şi încă de multă vreme, în ea însăşi şi pentru valoarea ei strategică este pentru că, dificilă şi enigmatică în sine, ea reprezintă totodată şi limita pe care se întemeiază şi pornind de la ...
Semnalăm lucrarea Capitalul în România postcomunistă, autor prof. univ. dr. Florin Georgescu, fost ministru de finanţe, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României.
Lansată la finele anului 2018, lucrarea se prezintă
cititorilor în trei volume, realizate în condiţii grafice de excepţie la
prestigioasa Editură a Academiei Române.
Capitalul în România postcomunistă este o carte ...
Este
o întrebare pe care fiecare dintre noi ne-o punem. Cel mai simplu este să invoc
propria mea experienţă.
În
anii ’60 eram tânăr. Viitorul mi se părea confuz. Pe de o parte, politic ni se
oferea un model de viitor: o societate
socialistă, care va evolua spre comunism. Problema era a credibilităţii.
Imensa majoritate a românilor ...
Iată
o întrebare la care am încercat să găsesc răspuns şi înainte şi după schimbarea
de paradigmă ideologică din Decembrie 1989.
Sociologia sub regimul comunist:
ascultată din politeţe, dar ignorată
În
timpul guvernării comuniste, când aveam obligaţia de a integra în „câmpul
muncii” absolvenţii care refuzau repartiţia primită după absolvirea şcolii
profesionale, a liceului de specialitate şi chiar ...
Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei ...
Conceptul
de stat de drept
În ultimul timp, s-a lansat tema statul
de drept ca foarte importantă de discutat în spaţiul politic. Politic, da,
este fără îndoială o temă actuală emoţional. E important ca, politic, să
subliniem tema justiţiei, a „statului de drept” ca un lucru care merită o atenţie
specială. Mai ales în condiţiile actuale. ...
Printre fişele mele
de lectură am găsit câteva pagini de însemnări aşternute pe hârtie în urmă cu mai
mult de o jumătate de secol: „Drumuri şi oameni. Boldeşti, 23.05.1967”. La
Boldești, Institutul de Psihologie al Academiei RSR, prin secția de Psihologie
socială, condusă de Traian Herseni, a
realizat prima cercetare psihosociologică de teren, pe baza ...
Ne preocupă tot mai
mult viitorul. Încă îl populăm aproape exclusiv cu speranţe. Un salt l-am
făcut. Disciplinăm speranţele cu date şi cunoştinţe despre cum putem evolua în
sensul dorit. Suntem însă mereu surprinşi că realitatea care năvăleşte în
prezent nu se prea potriveşte cu predicţiile noastre. Constatăm că avem o
capacitate scăzută de a ...
Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...
Volumul "Romania la rascruce. Optiuni pentru viitor".
Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea ...
După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea ...
În 1990, dolarul era singura valută cheie din SMI. Orice bancă de emisiune, cu excepţia Fed, nu putea emite atunci monedă naţională dacă această emisiune nu era acoperită în dolari americani. Doar Banca Angliei şi BJ reprezentau atunci excepţii nesemnificative. Mai mult, după ce preşedintele Nixon a suspendat în 1971 ...
A plecat dintre noi profesorul Achim Mihu (n.1931), sociolog, antropolog, dar și filozof.
Prin cărțile sale, Sociometrie (1965), Sociologia americană a grupurilor mici (1970) și ABC-ul investigației sociologice (1971) Achim Mihu a deschis relansarea sociologiei românească în condițiile dificile ale comunismului, având un efect liberator asupra tinerei generații de sociologie de atunci.
A continuat publicarea unor cărți și studii valoroase în sociologie ...
Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul ...
A fost un timp când era vehiculată formularea România – societate a cunoașterii. S-a dovedit însă că această formulare nu exprimă nici realitatea românească și nici programele politice. Semnificativ, ea a fost abandonată de mulți ani.
Guvernările române constant au ignorat cercetarea românească[1]. Alocările bugetare pentru cercetare au variat în jur ...
O estimare şocantă pluteşte în conştiinţa colectivă: ţara e ruptă în două, românii contra românilor. De aceea, suntem profund îngrijoraţi pentru viitorul nostru. Această formulare şocantă necesită o examinare mai atentă. Evident, totul pornește de la conflictele politice.
Este România politică scindată? Democrația funcţionează cu o grupare politică la putere și ...
Refuzul sovieticilor de a accepta Acordul de la Bretton Woods reprezintă principala cauză care a determinat izbucnirea războiului rece în 1946. (17) Iar după aceea au apărut NATO, CAER şi Tratatului de la Varşovia. Această confruntare fără menajamente dintre capitalism şi socialism a durat până în 1990, atunci când CAER ...
Eseurile despre Brașov sunt dedicate celor care îndrăgesc acest oraș. În spiritul lui Heidegger, a iubi sau a îndrăgi înseamnă a purta de grijă unui lucru sau unei persoane. Ca atare, cele scrise se cuvine a fi citite ca un apel la grijă. O formă de îndrăgire este să-ți pese ...
Ștefan Guga (Syndex), Adina Mihăilescu (ICCV), Marcel Spătari (Syndex)
În perioada iulie-septembrie 2018, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Syndex România au derulat o cercetare la nivel național pentru fundamentarea unui coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României. Rezultatele acestei cercetări ar trebui să constituie o ...
O carte dăruită de autor unui om, unui artist ce a marcat mai bine de cinci decenii muzica autentic românească și care, cu certitudine, este unul, dacă nu cel mai mare și mai eficient ambasador al României, pe toate meridianele lumii, un autentic ambasador „planetar”, un termen pe care maestrul ...
Câteva precizări tehnice: despre cărțile funciare și numerele top. La mijlocul secolului al XIX-lea (în Imperiul Habsburgic), orașul Brașov se parcelează, iar parcelele capătă numere topografice. Se constituie astfel câteva hărți topografice ale orașului Brașov în diferite perioade. Cele mai vechi, cu valoare istorică, sunt la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov. ...
1 Decembrie 1918 pune pentru mine problema identităţii într-o altă perspectivă. În fiecare zi îmi pun întrebarea ce sunt eu? Simplu: sunt Cătălin, sunt soţ, părinte, bunic; sunt prieten; sunt sociolog; sunt cetăţean al României, adică sunt român.
Azi însă am un sentiment cu totul deosebit: e mult mai mult decât ...
O revoluție formulează visuri și formulează un program de transformare a lor în realitate.
Pe 2 ianuarie 1990, câteva zile după declanșarea Revoluției Române, visul Revoluției a luat forma, în știința, înființarea unui Institut de cercetare a Calității Vieții. Institutul urma să aibă 120 de cercetători, pornind deja cu 84 de ...
Acum câteva zile, la televizor, invitat un om politic. Stil de diplomat subtil. Inteligent. O oră întreagă. De la început am fost captat. O analiză profundă a crizei în care România se află. Suntem la coada Europei. Decalajele cu Occidentul sunt şocante. Da, situaţia e gravă.
Privesc cei aproape 30 de ...
Acest articol[1] a fost provocat de lectura eseului acad. Cătălin Zamfir intitulat “De ce împărații nu sunt aleși de popor?”, publicat pe 22 iulie de revista România Socială. Apreciez foarte mult politica editorială a revistei de a prezenta simplu, clar și pe înțelesul tuturor esențialul realităților sociale și politice românești. ...
