Globalizarea presupune deplasarea unor mari mase de oameni dintr-o țară în alta, dintr-un continent în altul. Integrarea socială a imigranților a devenit, în secolul al XXI-lea, o problemă centrală pentru statele dezvoltate economic. În multinaționale lucrează laolaltă oameni de etnii și culturi diferite. Managementul unor astfel de organizații trebuie să ia în considerare specificul fiecărei culturi. Cercetările psihosociologice au arătat faptul că un coeficient de inteligență culturală ridicat este asociat nu numai cu expatriatul de succes, ci și cu „leadershipul global”. Liderii globali „trebuie să își dezvolte flexibilitatea cognitivă și să posede competențe, un agregat de funcții intelectuale, sociale, emoționale, cognitive și abilități comportamentale, numit în mod obișnuit inteligență culturală” (Alon, Higgins, 2005, p. 501).
Și în România a crescut, an de an, numărul imigranților care au primit avize de angajare. ...
Ceea ce vedeam în filmele science fiction se întâmplă astăzi la ei, la noi și peste tot. Omul nu s-a schimbat, dar și-a găsit un prieten cu puteri nebănuite. Ne ...
Paradigma globalistă s-a dezvoltat în contextul ideologiei neoliberale. În centrul acestei ideologii stă un model de economie. Economia de piață depășește rapid granițele naționale, devenind o economie mondială. Națiunile/grupurile etnice își pierd rapid consistența, făcând loc unei societăți globale. Diferențele dintre actualele țări se estompează. Desigur, diferențe vor exista, dar ele nu sunt între țări, ci între actorii economici, în funcție de capacitatea și motivarea lor pentru performanță.
Acum trei ani, un student care nu susținea această viziune nu avea șanse să ia o notă de trecere. Dar dacă el ar da examen azi?
Suntem gata să răspundem fără să clipim: imparțialitate! Ne-am obișnuit cu reprezentarea în picturi și sculpturi a zeiței dreptății din mitologia greacă, Themis, ca o femeie frumoasă legată la ochi cu o eșarfă (simbol al imparțialității), ținând în mâna stângă (de regulă) balanța justiției (simbolizând dreapta judecată a probelor), iar în mâna cealaltă o sabie cu lama în jos (arătând că s-a făcut dreptate).
În realitatea de zi cu zi, nu de puține ori Themis trage cu ochiul la cine este învinovățit și înclină balanța după cum cel ce a încălcat norma comportamentului moral este o persoană apropiată celei prejudiciate (rudă,
Interviu cu Mihai Stelian Rusu, co-autor al cărții Mihai Stelian Rusu și Alin Croitoru, Politici ale memoriei în România postsocialistă. Atitudini sociale față de redenumirea străzilor și înlăturarea statuilor, Institutul European, Iași, 2022.
Câteva cuvinte despre ideea apariției cărții: de ce este important să studiem denumirile stradale? De ce este importantă politica onomastică?
O cercetare sociologică despre semnificația numelor de străzi și politicile memoriale ale monumentelor publice riscă să ridice multe sprâncene ironice. Cu atât mai mult într-o țară care se confruntă cu o infrastructură rutieră precară iar în multe orașe mai există drumuri neasfaltate și trotuare nepavate,
Daniela Rovența-Frumușani este profesor emerit al Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității din București, directoare a departamentului de Antropologie culturală şi Comunicare, a programului de masterat francofon “Médias, Développement, Société” și a programului masteral “Teorii și metode de cercetare în Științele Comunicării”.
Valentina Marinescu este profesor doctor al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cardul Universității din București. Doamna profesor Marinescu este interesată de domeniile legate de mass media și comunicare.
Doamnele Daniela Rovența-Frumușani și Valentina Marinescu sunt coordonatoarele volumului „Sustainable development entrepreneurship and social economy”,
Greu de abordat problema sexelor
La o privire rapidă avem de ales între viziunea unisex, lumea binară și genurile curcubeu.
Moda unisex. Dacă privim tinerii pe stradă, ne putem întreba uneori : fată sau băiat ? Jeans, tricou, pulovăr, adidași, jachetă cu glugă. Și gesturile parcă seamănă: mersul apăsat, telefonul mobil în mână. Firma Zara a prezentat în 2022 trei colecții : pentru femei, pentru bărbați și moda unisex. Mă gândesc atunci la psihologul Boris Cyrulnik care spune : jumătate din lume e feminină, jumătate e masculină. Trebuie ca un sex să fie masculin sau feminin.
După o criză sanitară care i-a ţinut în case, distanţaţi fizic de prieteni, colegi, profesori, tinerii s-au reunit în sălile de curs, la birouri, în locurile preferate pentru petrecerea timpului liber. Sfârşitul pandemiei, aşa cum a fost declarat de autorităţi, a coincis cu declanşarea unei crize geopolitic: războiul declanşat de Rusia lui Putin. Economia europeană tremură din toate încheieturile, ameninţată de restricţionarea alimentării cu gaz dinspre Rusia, flagelul preţurilor tot mai mari la energie, inflaţie galopantă. Frica de boală este urmată de frica de război, apoi de frica de sărăcie. O creştere a inflaţiei peste 3% descurajează consumul,
În limba română, nu există un cuvânt echivalent celui din limba engleză „ingratiator”, care s-ar putea traduce prin sintagma „persoană care intră cuiva sub piele”, câștigând astfel în mod ilicit încrederea sau bunăvoința acestuia. Nici pentru englezescul „ingratiating” nu avem un cuvânt care să denumească „persoana pe sub pielea căreia s-a strecurat cineva”. În limbajul de zi cu zi, persoanele care încearcă să intre pe sub pielea cuiva sunt catalogate ca fiind viclene, prefăcute, lipsite de demnitate etc., iar persoanele-țintă ale acestora sunt catalogate drept papă-lapte, aiurite, lipsite de inteligență etc.
Lucian Sfetcu este doctor în Sociologie și lector universitare în cadrul Departamentului de Sociologie şi Asistenţă Socială, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Pe lângă sociologia organizațiilor autorul arată un interes deosebit și pentru teme precum leadership-ul în organizații, politici și practici de angajare sau noi moduri de organizare a muncii. Recent, el a publicat „Introducere în studiul schimbării organizaționale” (2021: Pro Universitaria), unde prezintă o teză pe tema schimbării organizaționale.
În primul rând aș vrea să vă felicit pentru apariția acestui volum. Ce anume v-a motivat să abordați această temă?
Colectivul Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii il felicită pe cercetător științific II Filip Alexandrescu pentru obtinerea premiului Academiei Române in sociologie Henri H. Stahl pentru volumul „Social Conflict and the Making of a Globalized Place at Roșia Montană” disponibil în Biblioteca Virtuală de Sociologie
Fotbalul, sport planetar
Nu sunt o mare amatoare de fotbal, dar Cupa mondială fiind un eveniment sportiv privit de miliarde de oameni, m-am uitat și eu la câteva meciuri. Pentru că participă echipe naționale și a câștiga un meci, un loc bun în clasamentul final, dacă nu și trofeul, este o victorie pentru țara respectivă și pentru fiecare individ în parte, fie el brutar, primar sau președinte. Este victoria unei națiuni. Este interesant și ce se întâmplă în tribune. Am observat asta mai ales în cazul suporterilor echipei Maroc care, spre surpriza generală,
Se acceptă larg în psihsociologie că termenul „stimă de sine” (self-esteem) se referă la evaluarea subiectivă a propriei valori, la respectul de sine și la încrederea în sine. Așa cum apreciau Christopher M. Murphy, Steven Stosny și Tanya M. Morrel, stima de sine poate fi privită ca un barometru al autoevaluării globale, care implică evaluări cognitive despre valoarea de sine și trăirile afective legate de această evaluare (Murphy et al., 2005, p. 201). Pe plan internațional, există o literatură extrem de bogată despre stima de sine, pe care nu îmi propun să o rezum.
In memoriam Mircea Ivănoiu, recent plecat dintre noi,
drept recunoaștere a valoroaselor deschideri pe care le-a înfăptuit
(http://www.memoria.ro), (https://romaniainterbelica.memoria.ro) și (http://www.aviatori.ro)
și ca o înaltă apreciere a faptului că trăia din plin „bucuria de a ajuta”
xxx
Dansul și miza sa politică.
Cartea ”Panorama Postcomunismului”1 stârnește uimire dar și sinceră admirație pentru elaborarea ei. La prima vedere ea este impresionantă atât prin numărul de pagini cât și prin numărul de autori. Cartea Doamnei Liliana Corobca are 1055 de pagini, cu 46 studii de autor. Cred că e singura carte așa de voluminoasă (cu excepția celor 2 anterioare coordonate tot de doamna Liliana Corobca ” Panorame comunismului în România- 2020 și Panorama Comunismului în Republica Moldova ) care, toate au apărut la prestigioasa Editură Polirom.
La o analiză mai atentă, realizez că o asemenea carte nu trebuie să mire,
După Decembrie 1989, s-a împământenit și la noi expresia anglo-saxonă „No news is good news”. I se atribuie regelui Iacob I al Angliei (1566 – 1625) paternitatea acestei sintagme, deși în limba latină exista dictonul „Nula nova, bona nova”. Dincolo de originea și vechimea acestei sentințe, cercetătorii au pus în discuție valoarea ei de adevăr. Dacă timp de o săptămână sau două Banca Națională a României nu mai dă niciun anunț în legătură cu evoluția inflației, ne bucurăm: înțelegem că pe termen scurt rata inflației nu va mai crește. În acest caz,
„Citește cartea asta, e despre tine!”
Așa m-a convins un prieten italian să citesc „Free”. El a citit-o descoperind în ea o lume despre care știa destul de puțin. Eu am citit-o recunoscând o lume pe care poate deja începeam să o uit.
Cartea „Free: Coming of Age at the End of History” a apărut anul trecut la editura Allen Lane, iar anul acesta, când a publicat-o și Penguin Books, a devenit unul dintre titlurile de succes ale anului. Și nu e de mirare de ce.
Am citit-o pe nerăsuflate, pentru că e foarte bine scrisă.
Am ales ca profesie sociologia pentru că realitatea social ”văzută” pe fereastră e foare parțială. Am nevoie să văd realitate mult mai mult decât ”văd la fereastră”. Sociologia este un mare producător de ”fapte”. Ea oferă o descriere diferită a realității, cu mijloace proprii: fapte obiective și subiective obținute prin interviuri, chestionare, statisica social-economică. Ce văd pe fereastră e înlocuit cu tabele și grafice.
Dar am avut și dezamăgiri. Obținute cu mari eforturi, datele din marile noastre tabele nu spun mare lucru. 3,45.. și 3,70 și… Adică ? Ei și ?
Termenii „recompensă imediată” și„recompensă amânată” nu sunt incluși în dicționarele de specialitate de la noi. În Encyclopedia of Social Psychology editată de Roy F. Baumeister și Kathleen D. Vohs, termenul „Delay of gratification”, pe care l-am echivalat în limba română cu„recompensa amânată”, este definit astfel: „Rezistență la impulsul de a primi o recompensă imediată în speranța obținerii unei recompense mai valoroase în viitor” (Conti, 2007, p. 235). Regina Conti, profesoară de psihologie la Universitatea Colgate din New York, asociază definiției un exemplu: o persoană care se trezește dimineața obosită poate face alegerea impulsivă de a se culca în continuare sau poate întârzia această satisfacție,
Oamenii sunt adesea nemulțumiți de condiția lor. Cele mai recente motive par să fie proasta guvernare sau costul vieții. Dar în afară de plângeri, bârfe sau proteste nu prea găsesc soluții, iar asemenea gesturi critice sunt ușor de gestionat de instituțiile, vizibile sau invizibile, ale statului, ba chiar sunt încurajate adesea pentru descărcarea tensiunilor sociale acumulate.
Astfel, s-a instalat credința că, de unul singur, omul nu poate să facă mai nimic împotriva puterii sau dificultăților vieții. Ce pot face eu în fața unei puteri care mă copleșește, iar chiar și timidele mele gesturi de revoltă se întorc împotriva mea,
Înregistrarea video a discursului de recepție în Academia Română, intitulat „Sociologia și visul României“, susținut de acad. Cătălin Zamfir, Directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Răspunsul a fost oferit de acad. Victor Voicu, președintele Secției de științe medicale. Evenimentul s-a desfășurat marți, 25 octombrie 2022, ora 10:00, în Aula Academiei Române.
Stănescu, Iulian, & Mihalache, Flavius (Eds.). (2022). „România rurală în noul capitalism: 1990-2020”, Pro Universitaria.
Volumul colectiv România rurală în noul capitalism: 1990-2020 a fost coordonat de Flavius Mihalache alături de Iulian Stănescu şi reprezintă rezultatul muncii echipei formate din membri cercetători științifici ai Institutului de Cercetare a Calității Vieții, ai Institutului de Economie Agrară, Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative, Politehnica Bucureşti şi Centrul de Studiere a Populației. Flavius Mihalache este cercetător științific III la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (Academia Română), doctor în sociologie din 2013 și specialist în cercetarea mediului rural românesc.
