Începând cu toamna anului 2021, fenomenul Z stârnește atracție și repulsie, interes și pasiuni. Și asta nu numai în Franța, ci și în întreaga Europă. Agitația mediatică și politică în jurul acestui fenomen mă îndeamnă la o scurtă analiză de comunicare politică. Mă întreb de ce vocea lui Zemmour este mai audibilă și mai legitimă între celalte voci politice? Ipoteza care ne servește de fir problematic este următoarea: Saltul percutant în intențiile de vot înregistrat de acest candidat la preșidenția Franței se datorează originalității programului (viziune pe termen lung și narativul de renaștere națională) și originalității retoricii. Analiza noastră se va centra, așadar, pe narativ și retorică; ea va fi urmată de câteva comentarii epistemologice.
Să amintim că Eric Zemmour este un cunoscut jurnalist, eseist, polemist francez. Autor de cărți de ...
Astăzi, academicianul Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții s-a intalnit cu doamna Gabriela Firea, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
S-au pus bazele colaborării dintre Ministerul ...
Numai cine are o imaginație prea bogată – ca să mă exprim eufemistic – crede că un nou-născut din Juba (capitala Sudanului de Sud) și unul din București, expulzați în aceeași zi, la aceeași oră, în același minut, se vor confrunta cu aceleași evenimente de viață și vor avea aceleași trăsături de personalitate. Condițiile istorico-socio-culturale concrete își pun amprenta asupra personalității și parcursului vieții unei persoane – adevăr demonstrat de oamenii de știință, neglijat însă de astrologi.
În România educată, la radio și Tv, în ziare și reviste, pe rețelele sociale este difuzat horoscopul zilnic,
Orice persoană care ”scrie” nu poate ca, cel puțin din când în când, să nu se confrunte cu întrebarea: chiar citește cineva ? Și de care lucrări sunt interesați colegii și de care nu.
Avem date despre aceste probleme ? Unele da, altele nu. Dar am altă problemă. În faza actuală, sociologia este un mare producător de date. Dar foarte adesea nu le fac să ”vorbească interesant”. În sine, datele sunt ”mute”. Prea adesea ele sunt înfățișate plat. Datele disponibile pot spune multe lucruri doar dacă le punem întrebări interesante și dacă le rearanjăm astfel să ne arate și alte lucruri.
Istoria ca mostenire Roman familial și traiectorie socială, de Vincent Gaulejac cea mai bună lucrare de sociologie clinică, acum și în limba română
Recent la Editura Philobia din București a fost publicată traducerea în limba română a lucrării renumitului sociolog francez Vincent de Gaulejac, Istoria ca moștenire Roman familial și traiectorie socială, realizată după lucrarea originală L’histoire en héritage: Roman familial et trajectoire sociale, publicată în 1999, la Editura Desclee de Brower (DDB), din Franța.
Este prima lucrare științifică de sociologie clinică în limba română, care ne prezintă importanța cunoașterii poveștilor de viață și a istoriei moștenite,
România se află într-o stare de criză. Puțini ar contesta această afirmație. Este o criză medicală care nu s-a suprapus pe un proces relativ normal de evoluție a societății, ci pe un proces complex economic, social, politic dominat de o criză care se acumulase și care a fost doar accentuată de criza medicală. Este momentul să ne întrebăm ce oportunități și riscuri are România în perioada post-criză.
Puțină teorie
După 32 ani de tranziție, rezultatul a fost nu o stare economică, socială și politică cristalizată într-o nouă formă ce promite că suntem pe drumul cel bun.
Sfârşitul unei vieţi exemplare: sociologul, demograful şi statisticianul Traian Rotariu (12.02.1943 – 29.12.2021)
Comunitatea sociologilor din România aduce un omagiu postum celui care a fost un reper intelectual şi moral, Traian Rotariu, creator de instituţii şi de direcţii de cercetare ştiinţifică în slujba adevărului şi a patriei.
Redăm, cu unele modificări şi adăugiri, un scurt material biografic din Revista Română de Statistică, Arhiva INS, 2018.
„Traian Rotariu s-a născut la 12 februarie 1943 în localitatea Stejărişu, judeţul Sibiu. A urmat cursurile şcolii generale şi ale liceului în oraşul Agnita. În 1960,
De dimineață, la televizor. Grupuri importante de jandarmi sunt plasați în punctele importante ale clădirilor Guvernului și Parlamentului. Deci, ziua începe cu un act important: jandarmii cu misiune de a asigura ordinea publică.
Ce s-a mai întâmplat ? S-a anunțat că se va deplasa spre centrul Bucureștiului o masă de manifestanți. Deci un fragment al populației va veni la București. Deci, pe de o pare forțele de ordine organizate cu obiective clare: ordinea. Pe de altă parte o masă de oameni care se presupune că vor încălca ordinea publică și jandarmi trebuie să fie pregătiți.
Octav Băncilă „Înmormântarea (1908)”
Componentele psihologice ale dispozitivului. Miron Iuga este interesat să cumpere moșia deținută de Nadina și în tatonările sale descoperea că „ șireată și abilă, Nadina îi aluneca mereu printre degete ca argintul viu”. Asta îi permitea fostei sale nurori să se rupă de orice angajament familial și să aibă libertatea în alegeri, adică obținerea celui mai bun preț, iar faptul se datorează, în completarea intereselor financiare și prin susținerea lor, pe ceea ce astăzi am numi tulburare narcisică de personalitate (TNP), care s-ar caracteriza prin „ persistența sentimentelor exagerate de importanță de sine,
Luni, 13 decembrie 2021, Excelența sa, domul Ambasador Rahul Shrivastava a vizitat Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Domnul Academician Cătălin Zamfir a fost gazda acestei întâlniri, prezentând istoria și preocupările principale ale institutului. La finalul discuțiilor, domnul Ambasador și-a exprimat deschis interesul de a colabora în viitor pe diferite proiecte care ar putea întări legăturile profesionale și diplomatice dintre cele două state. Salutăm acest rezultat, exprimându-ne încrederea și speranța că lucrurile nu se vor opri aici. Domnul Ambasador a apreciat faptul că Institutul de Cercetare a Calității Vieții are o experiență îndelungată în domeniul social,
Sunt momente istorice în care întrebarea ”cum va arăta viitorul” devine centrală a interesului colectiv.
Dar viitorul nu este tratat la fel, ci foarte diferit. Doar câteva scurte exemple de tipuri de cum viitorul apare.
Modelul de ideal de societate. În grecește, ”utopie” înseamnă ”locul de nicăieri”, care nu există, dar poate exista. În Grecia antică, Platon a propus concetățenilor lui un model de cetate ideală. Un model cu impact public foarte mare, dar, ciudat, oamenii nu s-au grăbit să-l transpună în realitate. În timp, s-au produs multe modele ”ideale” de societate.
Nevoia unui proiect de țară
Printr-o coincidență sociologică semnificativă, două evenimente par să se privească acum în oglindă : nevoia unui proiect de țară post-criză în România și fenomenul Zemmour, care ocupă acum scena politică în Franța și țările din Europa. Să le luăm pe rînd.
Pe sit-ul romaniasociala.ro am citit textul Starea actuală a societății românești și perspective. Este concluzia unei mese rotunde, organizată la finalul Conferinței internaționale Inegalități sociale și calitatea vieții din noiembrie 2021, organizată de ICCV. Iată o scurtă lectură personală a acestui text. Starea actuală a societății românești pare a fi o criză profundă.
La fel ca hainele, tatuajele acoperă corpul uman, dar, spre deosebire de haine, nu protejează corpul de intemperii. Ca și hainele, tatuajele comunică celorlalți identitatea psihosocială a persoanelor care le poartă; spre deosebire de haine, tatuajele nu pot fi însă „îmbrăcate” și „dezbrăcate” după dorință, decât contra cost și cu suferință fizică. (Fig. 1)
Fig. 1. Uneori, tatuarea nu este deloc ușor de suportat
Ce ne transmit tatuajele despre caracteristicile psiho-morale ale persoanelor care recurg la această practică? Alexandre Lacassagne (1843 – 1941), unul dintre creatorii antropologiei criminale, profesor la Université de Lyon,
Este salutară formarea grupului de inițiativă pentru cristalizarea „Proiectului de Țară Post-criză” și de bun augur angajamentul colectivului de cercetători știițifici de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții de a sprijini „depășirea actualei crize și promovarea dezvoltării sociale și economice coerentă și durabilă a țării” – după cum anunță, în numele grupului de inițiativă, acad. Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții (vezi „România socială” din 23 noiembrie 2021).
Actuala criză este de fapt – așa cum se știe – o triplă criză: politică, economică și sanitară.
În sociologie am învățat să dezbatem idei, concepte, paradigme. Așa s-a consolidat disciplina. Sociologia a impus un limbaj, paradigme, metode și cercetări diversificate. Nu e vorba de a face aici un proces sociologiei. Este vorba de o posibilă și necesară complementaritate între sociologie și roman. De ce nu o posibilă și necesară complementaritate între sociologie și film ?
Este vorba așadar de a evoca surse posibile de imaginație sociologică.
Cu tradiția Balzac, sociologia era literatură și literatura era sociologie. Nu a reconstruit Balzac «comedia umană» ? Viața personajelor se desfășura într-un cadru istoric și social,
S-a încheiat Conferința internațională ”Inegalitățile sociale și calitatea Vieții”, Noiembrie 15-19, 2021, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Asociația Română de Sociologie.
S-au înscris 125 participanți, 102 comunicări dintre care 25 din alte țări: Canada, Cehia, Danemarca, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Spania, Spania, UK, USA, Belarus.
Ce putem spune acum este că a fost cu mult peste așteptări.
În finalul Conferinței, s-a desfășurat o masă rotundă pe tema Starea actuală a societății românești și perspective. La masa rotundă, moderată de Cătălin Zamfir, au fost invitați ca vorbitori speciali Ilie Bădescu,
Octav Băncilă „1907” [Muzeului Național de Artă al României]
Componenta social-umană a dispozitivului. Întreg acest asamblaj economic-juridic funcționează pe baza învoielilor agricole încheiate între deținătorul de pământ și țăran. Sistemul era construit pe ciclul: înfometare – muncă – ameninţarea cu moartea prin înfometare. În condițiile în care, cum spune Leonte Onișor, „ din iarna asta nu-i chip să ieșim”, țăranul era obligat să accepte toate clauzele impuse de antreprenor în sistemul învoielilor agricole, căci pentru a supraviețui el se împrumuta iarna de cele necesare de la boier,
n cadrul proiectului Dinamica socio-economică. Info grafice și problematizări, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) publică o serie de infografice cu indicatori relevanți pentru dezvoltarea socio-economică. Proiectul își propune să contribuie la creșterea gradului de cunoaștere a dinamicii societății românești din perspectiva socio-economică.
Proiectul este realizat în perioada iulie – septembrie 2021, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului (SGG) și al Serviciului de Dezvoltare Comunitară.
Dinamica socio-economică. Info grafice și problematizări
Ieri am văzut un film românesc, ”Examenul”. În 1977 a fost un caz real, cazul Râmaru, care a șocat întreaga comunitate: o crimă oribilă. S-a scris foarte multe despre el de atunci.
M-a surprins că acesta este primul film, pe care eu îl știu, cotat nu cu uzualul 16+ pentru multe filme bune, ci cu calificativul de excelență de 18+.
Filmul mi s-a părut întradevăr extraordinar. Este de fapt o analiză sociologică a unei probleme morale fundamentale, stabilirea vinovăției/ nevinovăției, cu mijloacele filmului. Un fil sociologic.
Iată pe scurt filmul. O studentă pregătește lucrarea de licență în cinematografie.
1989. Românii în stradă. Entuziasm: șansa amețitoare de a crea un alt tip de societate. Îndoieli: nimic nu se schimbă.
În mintea oamenilor un model difuz: o societate liberă și prosperă, o societate ”ca în Occident”; modelul țărilor europene dezvoltate.
Ianuarie1990. Intelectualii și-au asumat responsabilitatea de a clarifica modelul de societate pe care cu toți o doream și a strategiei de atingere a acestuia. 12 000 de experți români au fost convocați la Snagov să elaboreze, printr-un efort colectiv de câteva luni, o strategie de schimbare.
Strategia Postolache, Mai 1990: ”Schița strategiei tranziției spre o economie de piață” este adoptată prin decizie de guvern.
lui Mihai Dinu Gheorghiu,
ca recunoaștere a meritului de a fi deschizător de drum al sociologiei literaturii în spațiul cultural românesc
Scrierea este o formă de dragostea susține Sloterdijk, citându-l pe Nietzsche, căci ea „ transformă iubirea faţă de cel mai aproape şi faţă de oricine în iubirea faţă de viaţa necunoscută, îndepărtată de mâine” care la rândul său preluase o idee despre cărți a lui Jean Paul, potrivit căruia cărțile ar fi „ scrisori mai voluminoase adresate prietenilor”. În esență scriitorii sunt, afirmă Sloterdijk „ trimiţători de scrieri întemeietoare de comunităţi”.
„Regula cea mare de la care nu trebuie să se abată cercetătorul comunităților rurale, sociologul în general, este aceea a respectului, mai mult decât atât, a iubirii pentru cei pe care-i cercetează” (Stahl, 1934/2001, p. 10)
S-au împlinit la 4 august a.c. 120 de ani de la nașterea celui care va deveni „unul dintre fruntașii sociologiei românești, cunoscut ca atare și în străinătate” – cum îl caracteriza profesorul Dimitrie Gusti în 1943 pe Henri H. Stahl, la acea dată candidat pentru ocuparea „Conferinței de sociologie rurală de pe lângă Facultatea de Filosofie din București” (Gusti,
