Cei mai mulți specialiștii s-au reținut să formuleze în
spațiul public ipoteze asupra dinamicii COVID-19. Efectul: spațiul public este
dominat de confuzie; unde suntem și ce se va întâmpla în viitorul imediat ?
Acum câteva zile a circulat o formulare îngrijorătoare:
„criza medicală va mai dura încă aproximativ 6 luni, până
la descoperirea unui vaccin sau tratament care să asigure vindecarea sigură de
COVID-19”. Estimarea ne înspăimântă: descoperireaea și punerea în funcție
publică a unui vaccint sau tratament va avea loc de abia anul viitor. Și asta
în cel mai bun caz. Deci urmează cel puțin alte 6 luni de creștere. Dar dacă nu
vom avea asemenea descoperiri, boala va continua creșterea ei „naturală” până
va cuprinde 60-70% din populație.
Datele arată însă complet altfel. Nu avem încă un vaccin sau tratament, dar în întreaga Europă creșterea s-a încetinit ...
Ministerul Muncii a dat pulicitatii anuntul privind selectarea asistentilor sociali pentru derularea proiectului "Sprijin pentru persoanele vulnerabile in contextul epidemiei COVID-19".
Proiectul va fi derulat la nivel national de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in parteneriat cu ASSOC.
Obiectivul general al proiectului este
creșterea calității vieții și combaterea situațiilor de risc și vulnerabilitate
pentru persoanele vârstnice și cu dizabilități izolate la domiciliu sau cu
restricții și dificultăți de deplasare.
Metodologia, precum si toate celelalte documente ...
Îngrijorările noastre
sunt accentuate și de deficitul de cunoștințe. Dar dacă privim la statistica
existentă vom avea o imagine mai clară. Poate vom fi mai liniștiți, dar vom
avea și mari surprize.
* Câți dintre noi ne vom îmbolnăvi până în final ? M-am speriat când mai mulți experți ne-au prezentat un calcul, probabil corect, dar catastrofal: nivelul de saturație al îmbolnăvirii unei populații este aproximativ 60-70%. Deci, șansa de a ne îmbolnăvi este șocant de mare: 600 000 la un milion. Deci peste 11 milioane dintre noi românii ne vom îmbolnăvi în următoarele luni ?
În timpul crizei sanitare din primăvara 2020, în România au apărut mai multe întrebări de ordin moral. Problema cu personalul medical trimis în rândul întîi, fără armele necesare (măști, mănuși, ventilatoare). Problema cu «morți acceptabile» (bătrînii și bolnavii). Problema cu trierea celor care au avut acces la reanimare. Problema cu bolnavii cu boli cronice care nu au avut acces la spitale. Soluția virtuoasă (vă internăm) a fost pervertită în soluție vicioasă (numai dacă declarați că aveți simptome de Covid 19). Problema cu modul de raportare (obscur) a numărului de decese.
Dealtfel,
Conform statisticilor, România ar fi țara cu cele mai multe
familii de tip patriarhal, adică case în care locuiesc trei generații. De
asemenea, în procent de 16,8% din tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de
ani și 5.7% din segmentul 25 – 29 de ani
nu ocupă un loc de muncă.
Potrivit Eurostat și Eurofound tinerii părăsesc căminul părintesc în jurul vârstei de 30 de ani pentru băieți și 27 de ani pentru fete. O vârstă destul de înaintată față de celelalte țări, nefiind însă la colțul rușinii alături de țări ca Malta sau Croația care tind către vârsta de 35 de ani,
Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social în care surprind din perspectivă demografică efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra populaţiei.
Raportul ICCV include analize şi propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung.
Autori: Mălina Voicu, Daniel Arpinte, Delia Bădoi, Alexandra Deliu, Simona Mihaiu, Simona Maria Stănescu, Cristina Tomescu
Puteţi descărca raportul Pandemia COVID19 din perspectivă demografică de aici
Vă semnalăm publicarea Revistei Sociologie Românească, vol. 17 Nr. 2 (2019). Din cuprinsul acesteia:
Studii
Politici sociale postmoderne în România: Între nevoie și schimbările așteptate ale sistemului de furnizare a bunăstării, Bogdan Voicu, pp. 9-36.
Planificarea și evaluarea politicilor publice în domeniul asistenței sociale, Daniel Arpinte, pp. 37-59.
Evoluția sistemului de protecție a copilului în România în ultimii 30 de ani, Monica Marin și Manuela Sofia Stănculescu, pp. 60-91.
Politici publice adresate minorității rome în perioada postsocialistă: între europenizare și deresponsabilizare,
România a intrat de mult într-o Criză, nu numai economică, dar și socială și politică. Pandemia Covid-19 a accentuat criza. Problema actuală a României nu este doar de a face față unui nou virus, ci de schimbări profunde economice și sociale. Ieșirea din criză se completează cu proiectarea dezvoltării social-economice a țării, cu ieșirea din subdezvoltare.
Guvernul actual este criticat că nu are un Proiect de dezvoltare social-economică a țării. Partidul de la guvernare, PNL, nu a declarat încă intenția de a elabora un asemenea document.
PSD a lansat tuturor partidelor invitația de a elabora,
CELE MAI CITITE
Apariții editoriale
RECOMANDARI
Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social privind efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra consumului populaţiei.
Raportul ICCV include analize şi propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung.
Autori: Mariana Stanciu, Adina Mihăilescu, ...
Situaţia actuală în agricultură
În ciuda unui potenţial ridicat, sectorul agricol românesc nu reuşeşte, în momentul de faţă, să fie nici suficient de dezvoltat şi nici suficient de diversificat astfel încât să asigure, în măsură apreciabilă, necesarul intern de produse agroalimentare. Situaţia actuală a agriculturii poate fi înţeleasă pe baza a ...
Managerul, în mintea mea, este eroul capitalismului. El este
specialist să transforme bani mai puţini, în bani mai mulţi. Asta e profesiunea
lui şi el conduce întreprinderile pro-profit. Nu este important pentru
manager ce produce întreprinderea pe care o organizează, ci să producă bani. De
aceea managerul este un generalist, el nu este specialist ...
În opinia mea, capitalismul teoretizat în universitățile
americane, britanice și europene s-a metamorfozat radical în ultimile cinci
decenii. Cu alte cuvinte, capitalismul „convențional” de acun cinci decenii a
deveniu în acest moment un capitalism „neconvențional”, un nou capitalism.
În primul rând, acum 47 de ani a fost desființată
acoperirea în aur a dolarului american și, ...
Cu toții suntem obsedați de
întrebarea: când va fi „vârful” pandemiei din care începe declinul ?
În România Socială (30 aprilie) am avansat ipoteza că 29 aprilie este vârful epidemiei, 30 aprilie fiind prima zi de
descreștere a îmbolnăvirii. O ipoteză surprinzătoare, deși era bazată pe un
calcul utilizând seriile oficiale de date.
Azi,
10 mai, ...
Termenul de socializare a căpătat, în ultimul timp, semnificaţii contrare sensului său real. În mediul politic, monden şi media circulă frecvent expresiile: ,,am socializat”, ,,mă socializez”, ,,ne-am socializat”.
Adolescenţi şi tineri afirmă că petrec, dansează şi se socializează la discotecă sau în alte locuri. A sta la un pahar de vorbă sau ...
Vreau să mai „scap” de sociologie și să citesc „altceva”. Este 1 Mai. Încerc literatură. Nu prea mă captivează ce mi-a căzut în mână. Întâmplător găsesc în biblioteca mea Eugen Ionescu Război cu toată lumea: articole publicate în perioada 1930-1937. Curios. Citisem teatrul lui Eugen Ionescu. Nu am înțeles însă ...
Mass-media e obsedată de o întrebare: când va fi „vârful” CORONAVIRUS ? Din acel punct va începe declinul.
Până acum nu există nicio idee clară. Erau presupuneri vagi: undeva pe la jumătate lui mai sau la începutul lui iunie sau...
Ne trebuie un criteriu clar de schimbarea de tendințe și, pe baza ...
Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii a lansat numărul 4/2019 al publicației Calitatea Vieţii: Revistă dedicată calităţii vieţii şi politicilor sociale
Director: Prof. dr. Cătălin ZamfirRedactor şef: Prof. dr. Ioan MărgineanISSN varianta tipărită: 1018-0839ISSN varianta electronică: 1844-5292Editura Academiei RomâneNumărul: 4/2019
Varianta electronică a acestui număr poate fi descărcată aici.
Sumar:
Zamfir, Elena. 2019. „International Context ...
Nu știm
cum va intra Covid 19 în istorie. Dar știm că ea a fost o frînă a ideologiei
creșterii economice fără limită. O
ideologie brusc frînată este un miracol sociologic !
Cum a
funcționat comunicarea în timp de criză?
1.
Ce s-a întîmplat în comunicare ?
1. 1.
Comunicarea numerică
Pandemia
virală a dat naștere viralității
numerice. ...
Starea de criză indusă de Covid 19 (primăvara 2020) poate fi cosiderată un operator geografic global. Fiecare țară a experimentat versiuni locale ale acestei probleme globale.
Într-un text precedent, Sensibilitatea sociologică în timp de criză, identificam o serie de excese și pradoxuri resimțite în timp de criză. Cum suntem la o ...
Răspuns la o solicitare publică
Au apărut reacții în legătură cu problema taxei de solidaritate, supusă discuției publice de Raportul social al ICCV Pandemia și standardul de viață. Politici de protecție socială, difuzat în 26 aprilie 2020. Este punctul de vedere al unui grup de colegi din Institut, din care eu nu am ...
Volumul "Romania la rascruce. Optiuni pentru viitor".
Arhitecţii şi urbaniştii au readus în discuţie
ideea că oraşul modern este un rezultat al răspunsului la marile pandemii ale
secolelor XVIII-XIX, ceea ce ne pune în situaţia de a regândi radical, pe termen mediu şi lung, oraşul contemporan.[1]
Marile probleme de sustenabilitate, legate prioritar înainte de criză de felul
în care funcţionează oraşele ...
De câteva zile, presa românească este asfixiată de tot felul de „experţi” şi de lideri ai unor asociaţii patronale care perorează extrem de vehement că în România ar exista în acest moment un număr excesiv de „bugetari” în raport cu necesităţile social-economice reale ale ţării noastre. Mai ales acum când ...
Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.
O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...
În plină euforie a globalizării cotată, deja,
ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al
prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător,
către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de
decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele!
După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a
propus ...
Marți, 28 aprilie 2020, a fost publicat Raportul „Educația în timpul pandemiei. Răspunsuri la criza nesfârșită a sistemului educațional românesc”, autori Bogdan Florian și Sebastian Țoc, cadre didactice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Sebastian Țoc este de asemenea cercetator al Institutului de Cercetare a Calității ...
Societatea românească și întreg mapamondul se confruntă
astăzi cu un virus ce se pare că vrea să producă schimbări pe mai multe
planuri, într-un timp extrem de scurt, parcă adaptat la „viteza luminii”.
De unde a apărut, cum, de ce, cât va ține, ce va face, sunt
întrebări care se pun în diverse ...
În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.
Ce se simte, ce se vede ...
Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie
Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...
Calitatea vieţii în timpul pandemiei: probleme şi politici de răspuns. - autori: Catalin Zamfir, Elena Zamfir;
Institutul de Cercetare a Calității Vieții a lansat în martie/ aprilie un program special: Coronavirus în România. Impactul social. Rezultatele vor fi difuzate sub formă de Rapoarte sociale ale ICCV
26
aprilie Raportul social al ICCV:
Pandemia ...
Structurile internaționale din domeniul
ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU),
Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European
de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne
confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere
numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale ...
1. Întrebarea
Cînd mergi pe jos în București, este ușor de
remarcat explozia numărului de farmacii. Farmaciile au devenit un fel de restaurante
rapide, unde consumi medicamente. Suntem cu toții bolnavi
? Suntem mai bolnavi decît bunicii noștri și de asta consumau mai multe
medicamente?
Fără îndoială, progresul
ştiinţelor medicale a permis asistență la naştere, vaccinarea, ...
Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.
Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte.
O hală imensă ...
Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social privind efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra standardului de viaţă al populaţiei.
Raportul ICCV include şi unele propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung.
Puteţi descărca ...
Ca ins născut ceva mai devreme, aparținând, deci, generației ghiocelului, la indicația prezidențială a statului în casă, mi-am exersat reflexele de respect necondiționat față de autorități, chiar fără tradiționalul ”Să trăiți, am înțeles!”…dar, tocmai când mă pregăteam să reiau drumurile spre bibliotecă, am înțeles, din aceeași sursă, că până pe ...
Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...
La
data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat
faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în
decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul
deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență
pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...
