Din 1968, când Richard Christie, profesor de psihologie socială la Columbia University (Canada), și Florence L. Geis, profesoară de psihologie la University of Delaware (SUA), au publicat primul studiu în care s-a folosit termenul „machiavelism” și până în prezent, s-au scris numeroase cărți și aticole științifice despre această trăsătură de personalitate, a cărei denumire amintește de scriitorul, filozoful și diplomatul italian Nicolὸ Machiavelli (1469 – 1527), autorul faimoasei cărți Il principe (Principele), scrisă în 1513, dar tipărită cinci ani mai târziu, după moartea autorului. De altfel, în Scala Mach IV, elaborată de Richard Christie și Florence L. Geis, între cei 20 de itemi se găsesc și propoziții extrase din Principele.
Se consideră că Nicolὸ Machiavelli a fost cel dintâi care a descris în Discorsi sopra la prima deca di Tito Livio, ...
Semnalăm apariţia volumul colectiv Avuţia naţională a României, coordonator prof. univ. dr. Florin Georgescu, autori Gheorghe Gherghina, Bogdan Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia, Livia Drăguşin.
Lucrarea are la bază analizele privind ...
Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia retroactivă este orientată spre trecut – precizează Aaron Ben-Zeév (2013), profesor de filozofie la University of Haifa.
Să ne amintim replica, devenită aforism, din romanul „Requiem for a Nun” de William Faulkner (1951): The past isn’t dead; it’s not even past (Trecutul nu s-a sfârşit,
Punere în oglindă
Am scris despre cuplul sociologie/literatură , pentru că literatura poate alimenta imaginația sociologică, în descrierea de situații, tipuri de personaje și interacțiuni între personaje . Sociologia s-a îndepărtat de literatură pentru a se constituie ca disciplină, dar literatura era sociologică înainte de constituirea sociologiei ca disciplină. Să ne gândim de exemplu la Balzac, la Tolstoi. Să ne gândim și la dramaturgul nostru I.L.Caragiale ; tipurile de personaje și situațiile erau inspirate din realitatea vremii și au rămas repere fundamentale în analizele din științele sociale. Apelul la literatură într-un demers sociologic a fost uneori evocat ca un soi de adulter.
James Tissot „Suite de l’enfant prodigue : le depart”- (vers 1880) [Musée des Beaux-Arts de Nantes]
Mila ca bunătate „Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în desfrânări. Şi după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.
Etimologic, cuvântul „gelozie”, provenit din limba greacă, semnifică un „Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită nu este fidelă” (vezi Dicționar esențial de neologisme al limbii române, 2009, p. 411). De remarcat că această definiție corespunde doar „geloziei romantice”, termen introdus în vocabularul psihologiei în anul 1981 de către Ralph B. Hupka, profesor la California State University. Dar gelozia nu apare numai în relațiile romantice, de iubire, ci și în alte situații de atașament. S-a constatat că și copiii mici, începând de la 6 luni, simt o formă de gelozie față de mamele lor când acestea își comută atenția spre alte persoane sau lucruri din preajmă (Hart,
Acest articol reprezintă o sinteză din studiul Demographic Ageing. Romania in the European Context, realizat în co-autorat și publicat în Romanian Journal of Population Studies (2022), la care am adăugat o serie de considerații ținând cont de datele provizorii de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, publicate de Institutul Național de Statistică la începutul anului 2023. Studiul in extenso este dedicat memoriei profesorului doctor emerit Traian Rotariu, fondator și director al Centrului de Studiere a Populației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cercetător cu contribuții remarcabile în domeniile sociologiei populației,
Povestea de mai jos trimite, poate, pe oricare dintre noi, la gândul rolului întâmplărilor cu miez și coajă din viața noastră cea de toate zilele și nopțile. Mai ales a celor deosebite, importante pentru semnificația lor venită din lumina și negurile ceremonialelor de trecere de la un an la altul. Numai că ultima zi a anului 1989 era resimțită ca o zi și o noapte cu totul specială. Era primul Revelion Liber, al speranței absolute. Și ce poate fi mai frumos în lumea aceasta decât ceea ce începe? Fiindcă ceea ce începe nu are niciun cusur,
Invidia este marele nivelator: dacă nu poate nivela lucrurile în sus, le va nivela în jos.
Dorothy Sayers
Invidia off-line – prin extensie, în relațiile interpersonale din viața de zi cu zi – a constituit o temă de reflecție încă din Antichitate, spre deosebire de invidia on-line, invidia generată de utilizarea rețelelor de socializare, care a intrat recent în atenția cercetătorilor. Acest ultim tip de invidie tinde să devină o problemă socială pe măsură ce tot mai multe persoane de toate vârstele, din toate țările participă activ (postează sau evaluează postările altora) pe Facebook,
Pentru a înțelege dinamica si dezvoltarea societății contemporane sunt necesare investigații si eforturi analitice profunde. Ea devine din ce in ce mai complexa si impredictibila, atât ca urmare a suprapunerii unor crize diverse (militare, economice, sanitare, sociale, etc), dar si ca rezultat al evoluției exponențiale a noilor tehnologii, dintre care Inteligenta artificiala si forțarea limitelor spațiale provoacă si îngrijorează in egala măsura.
In acest context complex si confuz calitatea vieții de zi cu zi a fiecăruia dintre noi devine un refugiu si o strategie in sine. In cadrul acesteia, religia si-a păstrat un oarecare rol,
De ce aproape toți oamenii spun adevărul în viața de zi cu zi? Cu siguranță, nu pentru că un zeu le-a interzis să mintă. Motivul este, în primul rând, pentru că este mai ușor; pentru a minți este nevoie de inventivitate, simulare și o memorie bună.
Friedrich Nietzsche
În vorbirea de zi cu zi, sinonimele și antonimele unor cuvinte sunt utilizate mai frecvent decât respectivele cuvinte. Este și cazul unității de vorbire „sinceritate”. Spunem despre vecinul nostru că este un om cinstit de parcă l-am jigni dacă am zice că este sincer.
Într-o zi în care în Aula Academiei Române se sărbătoarea Ziua Internațională a Romilor, G. D. devenea tată, s-a stins din viață Mariea Ionescu.
Se pare ca nimic nu este întâmplător!!
Să vorbești despre Mariea Ionescu este greu și, de aceea, am ales să o las pe ea să povestească!
…
Până să ajung în clasa întâi, acest lucru îmi aduce aminte de “Domnul Trandafir”, mama, care a fost o femeie săracă, era invitată de familiile înstărite din sat să le ajute la curățenie. Așa a ajuns și la viitorul meu învățător,
Din Cuprins
Introducere de acad. Cătălin Zamfir
„Un nou stil de comunicare în științele socio-umane”
Cuvânt înainte
◆ Efectul Afrodita ◆ Dezordinea stimulează creativitatea ◆ Globalizarea și alimentația etnică ◆ Din culisele campaniilor prezidenţiale ◆ „Decalogul lui Chomsky” în actualitate ◆ „Triunghiul iubirii” la români și la alte popoare ◆ Patriotismul, un sentiment expirat? ◆ Despre aroganță ◆ Stima de sine și succesul reflectat ◆ Inteligența culturală ◆ „Plăcerea vinovată”: bârfa ◆ Ipocrizia în politică și în viața de zi cu zi ◆ Cutremurele și reziliența comunitară.
Cuvânt înainte
Schița literară,
Se cuvine să aducem în discuţie Constituţia din 1923, adoptată acum 100 de ani, din cel puţin două motive. Mai întâi, dezbaterile despre legea fundamentală reprezintă un subiect care revine mereu în actualitate. În al doilea rând, este întotdeauna util să învăţăm din propria istorie, cu părţile sale mai luminoase şi mai puţin luminoase.
În cele ce urmează, voi aborda, pe scurt, trei subiecte privind Constituţia din 1923:
de ce a fost necesară;
împlinirile şi elementele de noutate ale acesteia;
lipsurile sau deficienţele sale.
Constituţia din 1923 a fost necesară deoarece baza organizării politico-statale a României a cunoscut schimbări majore.
Numeroase cercetările empirice au urmărit să verifice relația dintre caracteristicile de personalitate și atribuirea cauzelor sărăciei, un fenomen social complex, multidimensional (Chelcea, 2023). Spre exemplu, într-un sondaj de opinie pe bază de chestionar cu răspunsuri dihotomice prestabilite, realizat în 2017 în SUA pe un eșantion de 1 501 adulți, s-a constatat că există o diferență statistic semnificativă între republicani și susținătorii lor, pe de o parte, și democrați și susținătorii lor, pe de altă parte, în ceea ce privește atribuirea cauzelor sărăciei. (Tabelul 1)
Tabelul 1. În opinia dvs., în general,
Lansarea cărții “Violența domestică în România în contextul Pandemiei. Riscuri și politici de suport” reprezintă un eveniment deosebit de important pentru cercetătorii și decidenții politici din domeniul violenței domestice. Această carte reprezintă o contribuție semnificativă la cercetarea și înțelegerea fenomenului violenței domestice în România în contextul pandemiei și a politicii de suport necesare. Evenimentul va avea loc la Biblioteca Academiei Române, în amfiteatrul “Ion Heliade Rădulescu”, în data de 27.03.2023, începând cu ora 10.
Cartea a fost coordonată de Prof. Univ Dr. Elena Zamfir, CSII Dr. Simona Ilie și CSIII Dr.
Dacă vrem să înțelegem sărăcia sau dacă vrem să
creăm politici de atenuare a sărăciei, o abordare
exclusiv financiară nu este suficientă. Trebuie să studiem psihologia sărăciei.
Arnoud Plantinga
La nivel global, la sfârșitul anului 2020, peste 719 milioane de oameni trăiau în sărăcie extremă, arată cel mai recent Raport al Băncii Mondiale asupra sărăciei (2022). „Anul 2020 [Organizația Mondială a Sănătății a anunțat pandemia COVID-19 la 12 martie 2020 – n. n.] a marcat un punct de cotitură istoric – o eră a convergenței veniturilor globale a făcut loc divergenței globale,
O găină lăsată să trăiască singură va înceta să se hrănească; îndată ce o altă găină se va alătura, împreună ele se vor porni să ciugulească și cotcodăcească. Așa evocă psihologul francez Boris Cyrulnik găina singuratică. M-am gândit atunci la individul singur, la individul nesigur, la nevoia de celălat. M-am gândit desigur și la derivele psihologizării vieții.
1. Observații din lumea în care trăim
Eșarfa verde. Îmi scrie o amică, o business woman. O femeie de 45 de ani, cu reușită profesională. Dar ea nu a avut timp să-și clădească un cuplu.
Vă invităm la lansarea cărții “Violența domestică în România în contextul pandemiei. Riscuri și politici de suport” coordonatori: Elena Zamfir, Simona Ilie, Sebastian Fitzek, Editura PROUNIVERSITARIA care va avea loc în data de 27.03.2023, ora 10:00, în Amfiteaterul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, Calea Victoriei, nr.125.
Cu considerație,
Prof. univ. dr. Elena Zamfir, CS I
Dr. Simona Ilie, CS II
Dr. Sebastian Fitzek, CS III
Tema conferinței organizată la BNR este ”(Re)Deșteptarea României: un plan de țară acum!”,.
O inițiativă excelentă. Este absolut nevoie de ea.
Cristian Grosu face o introducere foarte precisă:
”NU e economia cu care putem intra în viitor: ea se bazează pe consumul de import finanțat prin credite guvernamentale…” ”O țară bogată care a pornit-o prost și șovăielnic la drum…” Și formulează cu claritate două idei cu care sunt complet de acord: Cum vom realiza această a doua tranziție? Și avem nevoie urgentă de un plan de țară.
Cristian Preda: Cum ați descoperit opera lui M. Dogan?
Nicolae Lotreanu: La sfârșitul lui ianuarie 1990, nu mai țin minte data exactă, Cătălin Zamfir mi-a spus că Henri Stahl l-ar fi rugat să recomande un sociolog cu care Mattei Dogan, fostul său student, ar dori să colaboreze pentru a-și face cunoscută opera în România, țara lui de origine, și că el m-a propus pe mine. Eram, pe atunci, redactor-șef adjunct la revista „Alternative”. Am fost de acord și i-am scris imediat, oferindu-i câteva informații despre mine și despre profilul revistei, iar el mi-a răspuns,
Revista Limba Română apare din anul 1991 la Chișinău, sub egida Academiei Române. Din păcate, este prea puțin cunoscută în România, deși în paginile ei, număr de număr, își aduc contribuția personalități de primă mărime ale filozofiei, științei și culturii de pe ambele maluri ale Prutului. Numărul dublu al revistei (ianuarie-februarie 2023) prezintă puncte de vedere avizate în legătură cu unele probleme sociale și sociologice de actualitate.
În deschiderea revistei, scriitorul, poetul și jurnalistul Constantin Olteanu, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, apreciază în articolul „Iar icoanele vorbeau în limba română” că „Revista Limba Română e manualul purtat mereu în ghiozdanul conștiinței noastre naționale și e manualul care are întotdeauna pagini încă nescrise.
