Semnalăm apariţia unui nou raport social elaborat de un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române. Raportul prezintă rezultatele unui sondaj de opinie la nivel naţional privind felul în care populaţia României vede pandemia COVID-19 (percepţii, evaluări, atitudini), consecinţele acesteia asupra vieţii oamenilor şi funcţionării societăţii, precum şi vaccinarea, ca soluţie la criza sanitară pe care o parcurgem.
Puteţi descărca raportul Pandemia COVID-19 şi vaccinarea: reprezentări sociale de aici
Calitatea vieții este o temă nouă, promovată de filozofie, de sociologie și preluată în programele politice. Evenimentul s-a întâmplat în anii 60-70.
Dar starea umană sintetică a calității vieții, fericirea, a ...
Am fost invitată să evoc pe scurt experiența mea canadiană pe această temă. Intervin așadar în calitate de profesor (Departamentul de comunicare socială și publică/UQAM. De cercetător în diferite grupuri de cercetare. De evaluator de texte academice (masterat, doctorat), articole la diferite reviste, sau membru al unor colegii de redacție. Dacă experiența livrată aici poate sau nu fi de folos în contextul academic din domeniul științelor sociale, din București și țară, este o discuție care mă depășește.
1. Proceduri și norme : construcția de jos în sus
Procedurile și normele se construiesc printr-o dinamică ascendentă ;
Sociologii fac eforturi imense să obțină date despre realitate. Le au. Dar ce spun ele ? Dincolo de cifre, imaginea este confuză. Depinde ce le întrebăm noi și cu ce cadru al minții noastre mergem la ele.
ICCV a dezvoltat un program, eu cred unic în lume, de estimare a calității vieții subiective: 13 evaluări pe eșantioane reprezentative național. S-au obținut enorm de multe date despre calitatea vieții în perioada critică a tranziției românești, 1990- 2010 .
În ultima jumătate de secol, sociologia a utilizat cu predilecție indicatori subiectivi:satisfacția cu viața și evaluări
Ortodoxia diversității
Multiculturalismul a venit pe lume în campusurile universitare americane prin anii 1960. În anii 1970, Canada adopta un model de gestiune numit multiculturalism, o politică instituită de Primul ministru Pierre-Eliot Trudeau. Modelul presupunea recunoașterea diversității din Canada, unde trăiesc peste 100 de comunități etnice și culturale diferite. S-a promovat atunci ideea de calendar de sărbători folclorice, subvenționate de stat. Treptat, multiculturalismul s-a instituționalizat în universitățile canadiene, ca discurs asupra diversității. Dar, în ultimele două decenii, diversitatea a devenit în SUA și apoi în Canada engleză, teren de ideologizare. Mai puțin în Quebec,
Semnalăm apariția volumului 19, nr. 1/2021 al revistei Sociologie Românească, editată de Asociația Română de Sociologie și Expert Projects, Iași. Revista a fost înființată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desființată în 1946 de regimul comunist și reînființată în 1990 de Asociația Română de Sociologie, care a rămas și editorul revistei de atunci. Revista oferă spațiu de publicare pentru opiniile, articolele științifice și recenziile de carte ale specialiștilor din domeniul sociologiei și specializărilor conexe.
Învățământul sociologic din perioada comunistă avea hibele lui, dar pratica de cercetare sociologică a studenților era un lucru foarte bun. Era trecută în programa analitică, din anul I până în anul al III-lea. Imediat după sesiunea de examene, în iulie, plecam cu grupuri de studenţi în diferite zone din ţară să cercetăm pe temele stabilite în catedră. Aveam obligaţia să facem trei săptămâni practică de cercetare ştiinţifică la sfârşitul fiecărui an de studiu. Au fost pline de învăţătură acele săptămâni. Am cunoscut mai bine ţara şi firea românilor. Studenții au deprins procedeele de anchetă.
Fără îndoială, actuala pandemie reprezintă o teribilă nenorocire care a picat ca din senin. Iar asemenea nenorociri sunt amplificate, în multe cazuri, de graveerori cognitive sau decizionale, mai ales ale decidenților politici. De aceea, aforismul conform căruia o nenorocire nu vine niciodată singură nu ar trebui considerat o superstiție. Studiul de caz prezentat în continuare reflectă deosebit de clar validitatea acestei maxime.
Astfel, dacă analizăm performanțele economice ale României din perioada 2010 – 2019, vom constata că produsul intern brut (PIB)a crescut în această perioadă cu 40,7%, această creștere fiind cea mai mare din ultimile patru decenii.
Şedinţele de partid, exercițiu al democrației…
Pn anii 1970 ședinţele de partid din Facultatea de Filozofie (Universitatea din București) aveau farmecul, dar şi grotescul lor. Toţi din Catedra de sociologie eram membri de partid, toţi participam la şedinţele lunare sau trimestriale, nu‑mi amintesc bine. Aflam una, alta din dedesubturile celorlalte catedre (de filozofie, economie, psihologie, pedagogie). Se discutau planurile de muncă ale catedrelor, situaţia şcolară, se prelucrau documentele de partid, cuvântările tov. Ceauşescu, se trasau sarcini, se luau angajamente. Am participat şi la şedinţe de partid mai tensionate, soldate cu sancţiuni.
Bodogai, Simona Ioana (2020). ”Asistența socială a persoanelor vârstnice. Metode actuale și construcție planificată”. Cluj-Napoca: Ed. Presa Universitară Clujeană, www.editura.ubbcluj.ro
1. În primul rând, vă felicit pentru apariția volumului. Ce anume v-a motivat să abordați această temă?
Vă mulțumesc frumos pentru interesul manifestat față de publicația mea! Tema abordată este una dintre preocupările mele constante deoarece vârstnicii merită respectul și prețuirea noastră pentru tot ceea ce ei reprezintă. Din păcate, în asistența socială dezvoltată în România după 1989 s-a pus mai degrabă accent pe dezvoltarea serviciilor și prestațiilor pentru copii,
„La guérison du paralytique de Capharnaüm” (Maître de Paul et Barnabé,Anvers deuxième quart XVIe siècle), Musées royaux des Beaux-Arts de Belgique, Bruxelles
xxx
Şi intrând iarăşi în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă.Şi îndată s-au adunat mulţi, încât nu mai era loc, nici înaintea uşii, şi le grăia lor cuvântul.Şi au venit la El, aducând un slăbănog, pe care-l purtau patru inşi.Şi neputând ei, din pricina mulţimii, să se apropie de El, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au lăsat în jos patul în care zăcea slăbănogul.Şi văzând Iisus credinţa lor,
