La premiera uneia dintre piesele sale, George Bernard Shaw i-a trimis lui Winston Churchill o invitaţie însoţită de câteva rânduri: „Vă trimit o invitaţie pentru dumneavoastră şi prietenul dumneavoastră – dacă aveţi vreunul”. Churchill i-a trimis înapoi invitaţia, împreună cu următorul mesaj: Nu pot participa la premieră, dar mi-ar plăcea să vin la a doua reprezentaţie – dacă va mai fi vreuna” (Alleen P. Nilsen, 1999, p. 204).
Aş începe
discuţia despre umor şi persuasiune amintind că Lactantius
(cca 240 - cca 320 î.Hr.), apologet al creştinătăţii (supranumit Cicero Christianus), observa că „orice
lucru plăcut convinge cu uşurinţă şi, în timp ce oferă plăcere, se fixează în
suflet” (apud Sullivan, 1998/2004, p.
87). De asemenea, aş preciza de la început că umorul face parte din viaţa
noastră şi din fiinţa noastră. Victor Raskin (1985, p. 2) ...
În volumul
coordonat de Ștefan Boncu și Andrei Holman, profesori în Departamentul de
psihologie din Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (
Universitatea „Al. I Cuza” din Iași), 43 de cercetători științifici și
profesori din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și-au
reunit competențele pentru a explica, pe baza studiilor teoretice și a
cercetărilor empirice, un fenomen banal la prima vedere: gândirea cotidiană. A
rezultat o lucrare de un real interes pentru specialiștii în științele
socio-umaniste, ...
În lumea cercetătorilor influenţei mass-media asupra opiniei publice este bine cunoscută teza profesorului Bernard C. Cohen, şeful Departamentului de ştiinţe politice de la Universitatea Wisconsin–Madison, despre presă: „Este posibil să nu aibă succes, în cea mai mare parte a timpului, în a le spune oamenilor cum să gândească, dar are un succes surprinzător spunându-le cititorilor la ce să se gândească” (Cohen, 1963, p. 13). Politologul Bernard C. Cohen se referea la relaţia dintre presă şi politica externă a SUA.
Aşa a început cariera teoriei „Stabilirea agendei” (Agenda setting theory), menţionată pe plan internaţional în mii de studii de sociologie a comunicării,
Plecarea dintre noi a sociologului Iancu Filipescu lasă un gol în sociologia românească.
Contribuțiile sale la cunoașterea istoriei sociologiei din România au reprezentat o prioritate a activității științifice desfășurate de-a lungul vieții.
Perseverența și dăruirea prin care a adus către publicul specializat, și nu numai, activitatea sociologilor din perioada interbelică au fost calitățile deosebite ale domnului Iancu Filipescu.
Asociația Română de Sociologie, prin membrii săi, aduce un profund omagiu colegului și prietenului Iancu Filipescu.
Sorin Cace,Președinte,Asociația Română de Sociologie
S-a stins unul dintre marii sociologi români contemporani. O spun din toată inima. Stilul sociologului Iancu Filipescu a fost unic. Iancu a trăit sociologia. Iancu, poate cel mai mult dintre sociologi, a vorbit cu inima despre sociologie. A fost un erudit al istoriei sociologie românești. Un excelent coleg.
Am lucrat cu Iancu la două proiecte. Primul, între 1980-1989 la Institutul Politehnic București, am introdus împreună cursurile de sociologie industrială și, tot împreună, am publicat Manualul de Sociologie Industrială. Foarte mulți ingineri l-au avut profesor pe Iancu Filipescu, care i-a ajutat să înțeleagă mai bine profesia lor și societatea în care trăiesc.
Schimbări în relația
comunitate/ guvernare
Revoluția Română 1989. S-au produs schimbări de structură a
societății românești. Dar și în starea
de spirit a populației. Câteva reflecții asupra ce simțeau oamenii înainte, ce simțeau ei în scurtul moment al Revoluției și ce
s-a întâmplat după.
Înainte.
În anii 70-80 s-a consolidat un larg consens
negativ: populația în marea ei majoritate a considerat că guvernarea
comunistă a lui Ceaușescu este responsabilă de criza României. Nu numai în
România, ci în toate țările socialiste europene presiunea de schimbare a
regimului comunist s-a declanșat. Ca sociolog,
Am strâns laolaltă interviurile cu
profesorul Iancu Filipescu, publicate în revista „România Socială” în
intervalul 4 aprilie – 18 mai a.c. (ziua de naștere a autorului), la care am
adăugat amintirile sale despre activitatea Laboratorului de Sociologie al
Universității din București, unde Iancu Filipescu, absolvent al primei promoții
de sociologi (1966-1970), și-a desfășurat activitatea ca cercetător din 1971
până în 1976, când Laboratorul a fost desființat. Și aceste amintiri-mărturie
au apărut tot în România socială”, la 9 mai a.c. Astfel, îmi place să cred,
memoria autobiografică dobândește un plus de relevanță.
Sebastian Fitzek, în eseul alăturat, pune o problemă
extrem de interesantă: urgența unui proiect european centrat pe familie.
Înțeleg mesajul lui Sebastian: pentru a avea viitorul pe care îl dorim trebuie
să alegem un tip de familie care va genera viitorul pe care îl dorim prin
copiii săi. Este nu numai interesantă filozofic, dar este vital practică. Sebastian m-a pus pe gânduri și cred că ar trebui să mergem mai departe.
Una dintre temele importante ale Occidentului
este cea a drepturilor omului. Omul are dreptul de a fi el însuși,
și acest drept să fie respectat de ceilalți,
CELE MAI CITITE
Apariții editoriale
RECOMANDARI
Așa cum era de așteptat, Uniunea Europeană (UE) a devenit, pe parcursul unui singur deceniu, nesustenabilă din punct de vedere demografic. Într-adevăr, dacă în 2007 rata natalității la nivelul UE era mai mare decât rata mortalității (10,7 născuți vii vs. 9,7 decedați la o mie de locuitori), anul trecut rata ...
În 24 iunie, în România
socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA:
”Poate, în final, Sorina
va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care
nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei
ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...
Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții
Integrarea României în UE intră
într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau
cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele
și ...
Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian
Stănescu[1].
Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă
socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT
DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele
electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...
Fosta directoare a Institutului de Demoscopie din Allensbach (Germania), profesoara Elisabeth Noelle-Neumann (1916-2010), a formulat ipoteza „Spirala tăcerii” (germ. Schweigespirale; engl. The spiral of silence) în 1974, în efortul de a explica victoria surprinzătoare a Partidului Creştin Democrat (CDU) în alegerile din Germania Federală, în 1965. Câştigarea alegerilor de către ...
În
prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala
tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două
trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia
dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de
fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice?
Marco Dohle ...
26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!
Preşedintele, mereu,
Zice: vreau guvernul meu;
Iară prim-ministrul vrea
Pentru el, aşijderea.
Ne întrebăm, într-o doară,
Guvernul nu-i pentru ţară?
Ion Bulborea (2019)
Rezultatele alegerilor europarlamentare şi ale referendumului din 26 mai a.c. au însemnat, în primul rând, un vot de blam pentru Liviu Dragnea, fostul prim-ministru de facto al guvernului PSD + ALDE. Din punctul ...
Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă
nevoie de „un umanism capabil să aducă
împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei
viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele
presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...
Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale
secolului trecut, a fost extinsă
considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al
XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia.
Repere
Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...
Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...
Câteva gânduri despre
semnificația ”istoriei” în viața noastră
Istoria nu este doar ceva despre
trecut, ci o parte vitală a vieții prezente. Fără istorie suntem ceva foarte
abstract. Dacă vrem să știm cine suntem
nu o putem face dacă nu adăugăm istoria noastră.
Ce este România ? Deschidem o carte
cu statistici economice, demografice, geografie. ...
Volumul "Romania la rascruce. Optiuni pentru viitor".
Va semnalam aparitia numarului 3/2019 al revistei Cultura, publicatie editata de Fundatia
Culturala Augustin Buzura.
Din acest numar:
Analize si evaluari - Cultura română
in epoca marilor migratii
Teme in dezbatere - Profesie:
politician intre util si realizabil
Sinteze si reflectii - Phonbies
sau luddites? Noua relatie cu tehnologia
Cine ne sunt părinții ? (I):
Hamilton Greene:
,,Am fost singurul copil al lui Frances Harris din Virginia
Și al lui Thomas Greene din Kentucky,
De sânge brav și vrednici de laudă amândoi.
Lor li se cuvine toată cinstea:
Judecător, membru al Congresului, conducător de Stat.
De la mama-mea moștenit-am
Vioiciunea, fantezia, felul de a vorbi;
De la ...
Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când
publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau
influenţează opinia publică?
Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la
următoarele concluzii:
1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept ...
În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, ...
Primim continuu informaţii despre propriul organism (senzaţii proprioceptive) şi despre mediul înconjurător (senzaţii exteroceptive) cu ajutorul senzorialităţii tactile, termice, vizuale, auditive, vibratorii, ortostatice, gustative, olfactive, dureroase. Paleta modalităţilor senzoriale este largă, dar nu folosim în egală măsură toate simţurile. Entomologul american Edward O. Wilson (n. 1929), fondatorul sociobiologiei (1975), domeniu ...
Biroul Electoral Central
încă nu a dat publicităţii rezultate finale ale alegerilor din 26 mai.
Analizele politice asupra partidelor şi liderilor politici au sens - şi vor fi
destule, pentru toate gusturile - abia
după publicarea rezultatelor finale. Până atunci, se pot face unele
consideraţii de natură sociologică.
Prezenţa la vot (peste
49%) este, în ordine ...
Week-end. Aleg să mă uit la un
film. Din întâmplare: Ziarul. O
atmosferă de redacţie. Un ziar independent,
pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii
au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi.
Explodează o afacere. Implicat un
mare om de afaceri, un tip ...
Sunt dezbinați românii sau oamenii politici?
Circulă ideea că trăim într-o societate paranoică: nu mai putem discuta raţional şi cu o anumită detaşare; preferăm invective în locul argumentelor. Se spune tot mai insistent: noi românii suntem dezbinaţi. Aceasta e marea noastră problemă. Deci, românii sunt scindaţi în două „jumătăţi” între care ...
Interzise în
perioada guvernării comuniste din rațiuni care depășesc obiectivele eseului nostru, și ridicate la nivelul unui fel de mitologie a
prognozelor și previziunilor după schimbarea de paradigmă ideologică din
Decembrie 1989, sondajele de opinie continuă, mai ales în vremea campaniilor electorale, să fie prilej
de controverse, cu prioritate în segmentele de opinie lipsite ...
Un sat din
România. Nimic mai simplu, aparent. Un sat din România, Oltenia, spre Târgu
Jiu.
Oltenia de sub munte, cum mi-a placut mie să dau o denumire zonei. De altfel, superbă. O zonă bogată, cu tot ce-i trebuie, aș putea spune: pășuni, păduri, ape, luncă, munți, obiective turistice spectaculoase, șosea, drumuri laterale ...
Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de
la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare,
am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport:
România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social
postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după
sărbătorirea Independenţei ...
[embed]https://www.youtube.com/watch?v=FSocd-MyN1c[/embed]
Pe data de 6 mai Institutul de Cercetare a Calității Vieții a găzduit un seminar pe tema: „Secularizare, pluralism religios și modernitate socială”. Conferința a fost susținută de distinsul profesor Lucian Turcescu, (Montreal, Canada), specialist în creștinism timpuriu, ecumenism și politică. Una dintre ideile sale prezentate este că democrațiile funcționale ...
ICCV a dezvoltat un program special, analiza producției de sociologie românească, realizat prin două proiecte ale Institutului:
Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială (2015), cu o Bază de publicații sociologice în întreaga perioadă ( 25617 lucrări, dintre care 4847 cărți și 20770 studii ), cu ambiția de a cuprinde toate titlurile ...
La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne
pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot
au posibilitatea să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele
două întrebări ale referendumului:
1) Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii
pentru infracţiuni ...
Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din ...
Când arhitectul Gruia Hilohi m-a rugat să iau cuvântul la lansarea albumului pe care l-a scos împreună cu Alexandru Daneș și Jónás András: ,,Calea ferată suburbană Brașov Satulung. Brassó-Hosszúfalusi Kózúti Vasút” am acceptat pe loc.
Ceea ce m-a convins a fost frumusețea cărții, designul absolut special al ei: informații tehnice despre ...
