S-a încheiat Conferința internațională ”Inegalitățile sociale și calitatea Vieții”, Noiembrie 15-19, 2021, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Asociația Română de Sociologie.
S-au înscris 125 participanți, 102 comunicări dintre care 25 din alte țări: Canada, Cehia, Danemarca, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Spania, Spania, UK, USA, Belarus.
Ce putem spune acum este că a fost cu mult peste așteptări.
În finalul Conferinței, s-a desfășurat o masă rotundă pe tema Starea actuală a societății românești și perspective. La masa rotundă, moderată de Cătălin Zamfir, au fost invitați ca vorbitori speciali Ilie Bădescu,
Este salutară formarea grupului de inițiativă pentru cristalizarea „Proiectului de Țară Post-criză” și de bun augur angajamentul colectivului de cercetători știițifici de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții de a sprijini „depășirea actualei crize și promovarea dezvoltării sociale și economice coerentă și durabilă a țării” – după cum anunță, în numele grupului de inițiativă, acad. Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții (vezi „România socială” din 23 noiembrie 2021).
Actuala criză este de fapt – așa cum se știe – o triplă criză: politică, economică și sanitară. Dacă prin investirea de către Parlamentul României a guvernului PSD-PNL-UDMR „criza politică a luat sfârșit”, conform alocuțiunii Președintelui Klaus Werner Iohannis la ceremonia de depunere a jurământului de credință de către membrii guvernului, criza economică este de durată, iar criza ...
În sociologie am învățat să dezbatem idei, concepte, paradigme. Așa s-a consolidat disciplina. Sociologia a impus un limbaj, paradigme, metode și cercetări diversificate. Nu e vorba de a face aici ...
Octav Băncilă „1907” [Muzeului Național de Artă al României]
Componenta social-umană a dispozitivului. Întreg acest asamblaj economic-juridic funcționează pe baza învoielilor agricole încheiate între deținătorul de pământ și țăran. Sistemul era construit pe ciclul: înfometare – muncă – ameninţarea cu moartea prin înfometare. În condițiile în care, cum spune Leonte Onișor, „ din iarna asta nu-i chip să ieșim”, țăranul era obligat să accepte toate clauzele impuse de antreprenor în sistemul învoielilor agricole, căci pentru a supraviețui el se împrumuta iarna de cele necesare de la boier,
Ieri am văzut un film românesc, ”Examenul”. În 1977 a fost un caz real, cazul Râmaru, care a șocat întreaga comunitate: o crimă oribilă. S-a scris foarte multe despre el de atunci.
M-a surprins că acesta este primul film, pe care eu îl știu, cotat nu cu uzualul 16+ pentru multe filme bune, ci cu calificativul de excelență de 18+.
Filmul mi s-a părut întradevăr extraordinar. Este de fapt o analiză sociologică a unei probleme morale fundamentale, stabilirea vinovăției/ nevinovăției, cu mijloacele filmului. Un fil sociologic.
Iată pe scurt filmul. O studentă pregătește lucrarea de licență în cinematografie.
1989. Românii în stradă. Entuziasm: șansa amețitoare de a crea un alt tip de societate. Îndoieli: nimic nu se schimbă.
În mintea oamenilor un model difuz: o societate liberă și prosperă, o societate ”ca în Occident”; modelul țărilor europene dezvoltate.
Ianuarie1990. Intelectualii și-au asumat responsabilitatea de a clarifica modelul de societate pe care cu toți o doream și a strategiei de atingere a acestuia. 12 000 de experți români au fost convocați la Snagov să elaboreze, printr-un efort colectiv de câteva luni, o strategie de schimbare.
Strategia Postolache, Mai 1990: ”Schița strategiei tranziției spre o economie de piață” este adoptată prin decizie de guvern.
lui Mihai Dinu Gheorghiu,
ca recunoaștere a meritului de a fi deschizător de drum al sociologiei literaturii în spațiul cultural românesc
Scrierea este o formă de dragostea susține Sloterdijk, citându-l pe Nietzsche, căci ea „ transformă iubirea faţă de cel mai aproape şi faţă de oricine în iubirea faţă de viaţa necunoscută, îndepărtată de mâine” care la rândul său preluase o idee despre cărți a lui Jean Paul, potrivit căruia cărțile ar fi „ scrisori mai voluminoase adresate prietenilor”. În esență scriitorii sunt, afirmă Sloterdijk „ trimiţători de scrieri întemeietoare de comunităţi”.
„Regula cea mare de la care nu trebuie să se abată cercetătorul comunităților rurale, sociologul în general, este aceea a respectului, mai mult decât atât, a iubirii pentru cei pe care-i cercetează” (Stahl, 1934/2001, p. 10)
S-au împlinit la 4 august a.c. 120 de ani de la nașterea celui care va deveni „unul dintre fruntașii sociologiei românești, cunoscut ca atare și în străinătate” – cum îl caracteriza profesorul Dimitrie Gusti în 1943 pe Henri H. Stahl, la acea dată candidat pentru ocuparea „Conferinței de sociologie rurală de pe lângă Facultatea de Filosofie din București” (Gusti,
Multiculturalismul ?
Problema națională, ecologia și migrația sunt cele trei mari probleme care agită astăzi planeta; ele suscită o serie de întrebări pentru sociologi. Într-un text precedent evocam modelul republican de integrare a imigranților în cazul Franței. Aici am vrea să vorbim de multiculturalismul în Canada. Am trăit în Canada și sunt destul de familiară cu modelele de gestiune ale imigrației. În România, problematică este mai degrabă emigrarea economică; aproape 5 milioane de români trăiesc și muncesc în afara țării.
Termenul de multiculturalism a venit pe lume în campusurile universitare americane prin anii 1960.
Ca toți copiii, mi-au plăcut basmele. Realitatea era foarte confuză. Basmele, în limbajul lor, puneau o ordine în realitate. Erau naive, dar ofereau un mesaj plin de sens.
Miturile, elaborate pe un material istoric foarte diferit, rămâne totuși relevant și azi, pentru că se referă la structuri profunde constante.
David și Goliat. Goliat, un uriaș foarte puternic. David, un mic păstor de oi. Fiecare era reprezentant al unei comunități. Goliat reprezenta pe filistinieni, iar micul David al israeliților. Lupta era între două comunități: cine va supune pe cealaltă. ”Trimite pe cineva care să lupte cu Goliat.
Prefață
Comunicarea nonverbală în interacțiunile cotidiene apare în perioada pandemiei COVID-19, pandemie care a afectat întreaga lume și a schimbat modul în care interacționăm unii cu ceilalți, ireversibil ar spune unii specialiști (Bailenson, 2021). Chiar dacă efectele sunt sau nu reversibile, cercetările privind rolul pandemiei COVID-19 în modificarea pattern-urile nonverbale ale indivizilor au început deja să apară.
Iată câteva dintre preocupările cercetătorilor care au reușit deja să publice în jurnale de specialitate articole în care au analizat rolul comunicării nonverbale în timp de pandemie: a) efecte ale purtării măștii în interacțiunile sociale și cum anume se schimbă comunicarea nonverbală în astfel de contexte (Mheidly et al.,
Urmăresc un film danez. Foarte bun. Dar, ce este BORGEN, titlul filmului ? Mărturisesc că am încercat să-l înțeleg, dar nu prea reușesc. Filmul este despre lumea actuală văzută din perspectiva danezilor. Foarte interesant.
Printre altele, filmul aduce una dintre problemele dominante ale ultimelor decenii: șanse egale pentru femei. Această problemă a fost, câteva decenii, în centrul atenției, dar pare să treacă pe un loc secund.
Egalitatea femeilor cu bărbații a fost o temă predilectă a programului comunist. Mai ales în sfera muncii. Țin minte, prin anii 50, mama avea o prietenă,
