Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.
O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup de fete la o serată. Oameni bogați și miniștri, personalități politice și publice. Plata fetelor era foarte tentantă: 2 500 Euro pentru fiecare fată, la care se poate adăuga și „extra”. De fiecare dată, fetele sunt întrebate: sunt sigure că vor să participe ? Desigur. Un sistem de servicii libere de piață: cerere și ofertă. Muzică, băutură foarte fină. Se formau cupluri care din când în când se retrăgeau. O atmosferă plăcută.
Stai. Parcă ceva nu e chiar în regulă. ...
În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.
Ce se simte, ce se vede ?
Se simte starea de siderație colectivă. Totul s-a schimbat foarte repede. Politicul improvizează discursuri și strategii. Frontierele s-au închis. Dacă ...
În plină euforie a globalizării cotată, deja,
ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al
prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător,
către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de
decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele!
După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a
propus un obiectiv eminamente umanist și (parent) greu de combătut; anume,
diseminarea prosperității la nivel planetar, atenuarea asimetriilor dintre
nivelurile de dezvoltare ale țărilor și lichidarea pungilor de sărăcie severă
existente. Uite ce altruism au bogații!
Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie
Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale unor cetățeni străini “întâmplător” aflați în România, până la cei care au o poziție critică față de oportunitatea și sensul schimbării respective, tocmai când țara noastră ”scăpase” de povara datoriei externe, cu tot șantajul aferent exercitat de creditorii externi și de instanțele geopolitice ale acelui timp istoric.
Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.
Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte.
O hală imensă cu mașini. Un inginer crea mașini din ce în ce mai bune. Oamenii lucrau tot mai puțin aici, fiind înlocuiți de mașini. La un moment dat a rămas doar inginerul. El a construit o nouă mașină care a preluat chiar și conducerea imensei hale.
Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții pentru ieșirea din criză crește capacitatea de inovație, ducând la apariția unor idei care pot să schimbe lumea într-un mod neașteptat. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încercarea de a dezvolta arme performante a condus la inventarea cuptorului cu microunde,
La
data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat
faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în
decembrie 2019 la Wuhan – China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul
deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență
pentru sănătatea publică: „gripa porcină” H1N1 (2009), polimielita (2014),
Ebola (2014), Zika (2015) și Kivu Ebola (2018-2020). Potrivit datelor
înregistrate de OMS până la 22 martie 2020, virusul COVID-19 a afectat 187 de
state, a fost depistat la 294.110 de persoane și a provocat 12.944 de pierderi
umane.
Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!
Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială, produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm pe celălalt, sau celălat să ne infecteze pe noi. Cînd ieșim, trebuie păstrată “distanțarea socială”; la un metru de ceilați, virusul s-ar pierde, înainte să infecteze. Mai clar, trebuie rupt lanțul contaminării. Mai statistic, trebuie aplatizată curba infecțiilor.
Cine ar fi crezut că vom intra în stare de urgență ?
CELE MAI CITITE
Apariții editoriale
RECOMANDARI
România,
și întreaga lume, a intrat într-o criză ale cărei consecințe încă le înțelegem
destul de puțin. Mai ales nu înțelegem cum va arăta lumea noastră după ieșirea din această criză.
După vreo două-trei luni România va depăși, sperăm, criza
medicală actuală. Dar lumea va fi la fel sau altfel decât era cu ...
România se confruntă cu o criză majoră şi impredictibilă, generată de răspândirea coronavirus (COVID-19). Suntem într-o situaţie de incertitudine: nu putem şti cum vor evolua lucrurile, la ce prag va ajunge numărul celor infectaţi/suspecţi/carantinaţi, cât de mare va fi impactul negativ în economie şi societate.
Devine limpede că trebuie:
o planificare pe ...
1. Întrebarea
Cînd mergi pe jos în București, este ușor de
remarcat explozia numărului de farmacii. Farmaciile au devenit un fel de restaurante
rapide, unde consumi medicamente. Suntem cu toții bolnavi
? Suntem mai bolnavi decît bunicii noștri și de asta consumau mai multe
medicamente?
Fără îndoială, progresul
ştiinţelor medicale a permis asistență la naştere, vaccinarea, ...
Motto: „Noi, ce din mila Sfântului,
Umbră facem pământului”
( Mihai Eminescu, Rugăciune)
„Le bon samaritain” (Vincent Van Gogh, 1890),Kröller-Müller Museum, Otterlo
Pilda
samarineanului milostiv.Această
pildă apare doar în Evanghelia după Luca (10, 25-37). „Un învățător de lege s-a ridicat, ispitindu-l și zicând: ՚ Învățătorule,
ce să fac ca să moștenesc viața de veci ?՚
Iar
Iisus ...
1. A prelua controlul
Pandemia cu coronavirus a
declanșat o criză planetară.
În situații de criză, ne putem
imagina orice. Cum alte virusuri gripale nu au produs așa o panică globală, ne
putem imagina într-un film cu marțieni sau cu un război biologic și așteptăm
sfîrșitul filmului ca să aflăm că s-a terminat cu bine. ...
Întrebarea pare ciudată. Suntem convinși că democrația este o cucerie certă a revoluției române. Dar și Europa se mândrește cu sistemul său democratic. În întreaga Europă avem aceleași instituții ale democrației: partide politice, alegeri libere, cam din 4 în 4 ani, parlament care alege guvernul, în unele țări, doar puține, ...
Constantin Schifirneț ne surprinde cu o lucrare inedită
și provocatoare, în același timp, pentru lumea academică, cât și pentru
cititorii interesați de tematica modernizării în societățile actuale. Modernitatea Tendențială, Reflecții despre
evoluția modernă a societății este un titlu care ne trimite în zona
fierbinte a dezbaterilor recente cu privire la evoluția modernității în spațiul
european ...
Am fost
zilele trecute la o ceremonie de înmormântare. Mărturisesc că totul m-a pus pe
gânduri.
Din adolescență, am fost ateist. Nu credeam în niciun fel în Dumnezeu, nici ontologic, o ființă supremă care există undeva ”în ceruri”, nici moral, credeam că eu, și deci și ceilalți, sunt liber și responsabil de ...
După cum
este cunoscut, implozia de acum trei decenii a CAER și a URSS a prilejuit în
Occident multe anticipări utopice. De exemplu, Francis Fukuyama era foarte
convins că după Războiului Rece va urma „ sfârșitul istoriei”, o eră în care
democrația și capitalismul de tip neoliberal se vor globaliza și se vor
perpetua la ...
Ca ”simplu cetățean” care a trăit pe cord deschis efervescența de sifon a entuziasmului schimbării de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, beneficiind de un îndelungat exercițiu al multor amăgiri, (când activiștii democrației proletare ne asigurau că ”ajunerea din urmă a țărilor dezvoltate” este foarte aproape, la numai un cincinal și ceva ...
În epopeea indiană, Mahâbhârata, omul este asemănat cu un animal. Abia atunci când acesta începe să acceadă la cunoaștere, să învețe, începe să devină om. Vă propun în continuare nu un studiu in facto ci mai degrabă o întrebare retorică asupra unei societăți cu o libertate al cărei înțeles nu ...
Profesorul Tudorel
Postolache, un eminent economist. O
personalitate extrem de creatoare: în științele economie, în construcția de
instituții care s-au dovedit importante și durabile, în cristalizarea viziunii
dezvoltării României după Revoluția din 1989.
Poate
lucrul cel mai de remarcat pentru Profesorul Postolache este inițierea de
proiecte amețitoare ca amploare. Curaj, viziune, capacitate de a mobiliza pe
ceilalți, ...
Volumul "Romania la rascruce. Optiuni pentru viitor".
1.
Impredictibilitate și
ordine
În fizică, inclusiv în cea a atmosferei și în general în orice proces desfășurat în natură, evenimentele întâmplătoare (pe care fizicienii le numesc aleatorii) pot apare din însăși dinamica complexă și
profundă a acesteia.
Henri Poincaré ne-a lăsat o frază celebră: ”Hazardul este doar măsura ignoranței noastre”, pentru că ”fenomenele ...
Am citit
cronica lui Cătalin Zamfir la cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică, pe care o recomandă pe bună dreptate
istoricilor și sociologilor.
De ce am simțit nevoia să fac o intervenție?
Găsesc
salutară și constructivă intervenția luiCătalin
Zamfir legată de două acuzații (reperate de autorul cărții ) aduse lui Dimitrie
Gusti ...
Pe 29 ianuarie Aula Academiei a fost neîncăpătoare. Evenimentul prilejuit de împlinirea a 30 de ani de la înființarea Institutului de Cercetare a Calității Vieții a adus împreună personalități marcante ale vieții politice și academice, actuali și foști angajați și colaboratori, reprezentanți ai mass-mediei și ai diferitelor organizații naționale și ...
Pe 13 februarie se împlinesc 140 de ani de la nașterea profesorului Dimitrie Gusti.
Am în față cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică. Enorm de multe informații, doar cum poate realiza un istoric serios. O carte foarte bună care trebuie să fie citită nu numai de istorici, ...
Cu adâncă durere, cercetătorii Institutului de Cercetare a Calității Vieții anunță stingerea din viață a Academicianului Prof. dr. Tudorel Postolache. Personalitate de excepție, a marcat timp de peste 60 de ani viața noastră intelectuală. A avut contribuții majore în modernizarea științelor economice. Inițiatorul unor documente de importanță istorică: Schiță privind ...
Înființarea ICCV în ianuarie 1990 nu a fost un eveniment de
însemnătate publică. În acea perioadă de început a primei guvernări
postcomuniste a României încă insuficient consolidată evenimentele care
preocupau cel mai mult întreaga societate erau cele politice. Față de dinamica
și de potențialele efecte majore ale evenimentelor politice înființarea unui
Institut de cercetări sociologice ...
In prag de primavara, Galeria 2 Art (din incinta Primariei Sectorului 2) va invita la o expozitie de design textil, destinata in special doamnelor.Luni, 10 februarie 2020, cu incepere de la ora 18:00, va asteptam la vernisaj. Veti avea ocazia sa si discutati cu artista Simona Pascale despre lucrarile delicate ...
În ultima perioadă pensiile speciale au devenit obiect de preocupare în societate. Principala problemă este modul de calcul şi de aici niveluri exagerat de mari are prestaţiilor, depăşindu-se în unele cazuri chiar nivelul salariului.
Fără a intra în detalii privind categoriile de beneficiari şi calculul actual al pensiilor speciale (aceste informaţii ...
Așa cum rezultă din studiul de caz prezentat în continuare, hidrocarburile reprezintă călcâiul lui Ahile pentru cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene (UE 27). Din cel puțin trei motive. În primul rând, consumul de hidrocarburi din UE 27 reprezenta 11,2% din nivelul global al anului 2018, în timp ...
Dacă primul cincinal prezidențial, desfășurat sub deviza „lucrului
bine făcut”, ne-a demonstrat că pentru a nu fi criticat pentru niscaiva
neâmpliniri, cea mai de succes soluție este să nu faci absolut nimic, în cel de
al doilea cincinal am primit asigurarea că iohanizarea României se va
focaliza pe comutarea accentului de la know
how , ...
Dragi colegi, prieteni și dragi cititori,
Vă anunțăm cu bucurie că pe data de 29 ianuarie 2019, între orele 10 și 12:30, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române a avut prilejul de a sărbători cei 30 de ani de existență, eveniment aniversar desfășurat în Aula Academiei ...
Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române vă invită să participați miercuri, 29 ianuarie, orele 10.00, la evenimentul dedicat împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea instituției, în 2 ianuarie 1990.
La evenimentul aniversar ICCV-30 de ani, care se va desfășura în Aula Academiei Române (Calea Victoriei ...
Cu ocazia împlinirii a 140 de
ani de la nașterea lui Dimitrie Gusti - prestigios sociolog, membru marcant al
Academiei Române și Președinte al Academiei Române (1944-1946) - în Aula
Academiei Române a fost organizată joi, 13 februarie 2020, ora 10.00,
Conferința omagială „Dimitrie Gusti
- profesor, sociolog, statistician, muzeograf”.
Evenimentul a fost organizat
la inițiativa Asociației Române ...
Înființarea Institutului de Cercetare a Calității Vieții cu 30 de ani în urmă, a fost inițiativa academicianului Tudorel Postolache. Odată cu acesta a fost înființat și Institutul Național de Cercetări Economice. Eram doar în 2 ianuarie 1990, Prim-ministru de doar câteva zile, însă inițiativa lui Tudorel Postolache era inițiativa unui ...
După cum este cunoscut, România a înregistrat la sfârșitul anului 2019 un deficit al bugetului general consolidat (bugetul de stat, bugetele autotităților locale, bugetele pentru asigurări sociale și bugetele altor instituții de stat) de 4,6% din produsul intern brut (PIB), un nivel cu mult mai mare comparativ cu anul precedent ...
La
Montreal auzi încă povești despre
celebra Nadia Comăneci. Cum Nadia a luat nota 10 la Olimpicile de la Montreal,
în 1976. Cum Nadia și-a executat perfect programul, dovedindu-se o gimnastă
perfectă. Cum la numai 14 ani, 1,50 metru înălțime și 39 de kg Nadia a fost perfect stăpîna pe ea. Pînă și
tabloul de ...
