1. Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?
Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi se pare că deschid ușa spre o altă viață... „A lot of water under the bridge”, cum se poate descrie metaforic trecerea timpului. In 1987 eram cercetător științific la Centrul de Sociologie, care în acea vreme funcționa pe lângă Universitatea din Bucuresti unde lucram din 1985.
La absolvirea facultății eram determinat să urmez o carieră academică în filosofie, dar de multe ori în viață nu ajungem acolo unde ne-am propus și trebuie să găsim resurse de a depăși impasul căutând căi ...
Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul
egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău.
Abraham Maslow
Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar ...
Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de N-E a României și cuprinde cele 6 județe ale regiunii. Printre obiectivele acestor centre care sunt acum în faza de pionierat în România și implicit Centrul COACH-USV se numără promovarea științei și a rezultatelor cercetării științifice în rândul tinerilor și publicul larg din Regiunea de Nord-Est a României și atragerea acestora spre cercetare,
D-le Rachieru, probabil că puțini dintre cei care vă urmăresc preocupările din prezent știu că în urmă cu 50 de ani erați „sociolog de întreprindere”. Cum v-ați simțit în această postură, ca primă experiență profesională după terminarea studiilor?
– Da, trecut-au cinci decenii și mai bine! Da fapt, din 1971, când, prin repartiție guvernamentală am „aterizat” la CEIL-ul timișorean. Sperând, recunosc, că voi obține o negație pentru a reveni pe meleaguri bucovinene. Suceava, din păcate, nu figura pe lista ofertelor. Locuri erau, însă, berechet, seria noastră (a doua, după reluarea învățământului sociologic) număra vreo 47 de absolvenți;
Trump. Scurtă lectură psihologică: O profeție auto-împlinită
Donald Trump este o celebritate. El stârnește senzație și când se însoară și când divorțează. El stârnește atenție și când face o mare afacere, și când face un mare faliment. S-a născut într-o familie bogată; tatăl său a fost milionar, Dar el fiul a devenit miliardar. Donald Trump este maistru în jocul seducției și în jocul scandalurilor. Donald Trump este mai ales Americanul întreprinzător, bogat și celebru. Întruchipare a visului american: Învingătorul. Câștigătorul. După alegerile din noiembrie 2024, el a fost aclamat ca Președintele poporului.
Cine se scuză se acuză.Proverb românesc
Întradevăr, cine se scuză își recunoaște vinovăția pentru ofensarea (jignirea, insultarea, înjosirea, defăimarea) intenționată sau neintenționată a unei persoane sau a unei colectivități, faptă sancționabilă moral și/sau judiciar. Tot atât de adevărat este că vinovăția recunoscută se soldează, de cele mai multe ori, cu iertarea făptuitorului. De aici decurge necesitatea deosebirii „scuzelor sincere”, care presupun recunoașterea transgresării normelor sociale și regretul pentru cele întîmplate, de „scuzele instrumentale”, superficiale, făcute doar pentru a scăpa de blamare și/sau de pedeapsa prevăzută de lege. Ambele tipuri de scuze,
Vorba dulce mult aduce!
Proverb românesc
Este politicos să îți alegi cu grijă cuvintele și să le rostești cu tonul potrivit situației și statutului tău social. Politețea se învață la fel ca operațiile matematice: mai întâi cele de bază (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea), apoi cele mai complicate (extragerea rădăcinii pătrate, ridicarea la putere, calculul algebric etc.). Învățăm de mici să spunem „Bună ziua”, „Vă rog” și „Vă mulțumesc”. Când mai creștem, ne cerem scuze dacă, din greșeală, i-am făcut pe alții să sufere. Mult mai târziu, ca adolescenți, facem din „Codul bunelor maniere” ghidul nostru de comportare.
Un grup de cercetători format din Răzvan Hoinaru, Radu Petre, Daniel Nițoi, Florentina Marin și Jahara Matisek propune un model inovator pentru pensiile ocupaționale destinate personalului militar și polițienesc din România. Acest demers vine într-un moment important pentru sistemul de pensii și are potențialul de a genera discuții semnificative în mediul academic și în societate, abordând o problemă actuală și de interes național.
România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației, ceea ce exercită presiune asupra sustenabilității financiare a sistemului public de pensii. Reformele recente au vizat echitatea și predictibilitatea,
Aroganța, lăudăroșenia și supraestimarea abilităților noastre reflectă mai degrabă stima de sine scăzută decât, așa cum cred unii oamenii, stima de sine prea ridicată.
Nathaniel Branden
Multe caracteristici psihomorale trec adeseori neobservate, nu și aroganța, care se afișează cu nonșalanță în public și în relațiile interpersonale. Îmi displac profund persoanele arogante nu atât pentru că își dau mai multă importanță decât merită, ci, mai ales, pentru că îi disprețuiesc pe ceilalți, ridicând astfel ziduri între oameni, mărind artificial distanța dintre ei: această trăsătură psihică dezbină, nu unește colectivitățile. Deși, sub o formă sau alta,
Divorțul este un eveniment care intervine în ciclul de viață familial pe care îl întrerupe definitiv în urma unei proceduri juridice prevăzută de legea civilă. Lucrarea de față constă într-o analiză exhaustivă a divorțurilor și divorțialității în România postcomunistă (1990-2022) pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, datele de la recensămintele populației și locuințelor (rundele 1992, 2002, 2011 și 2021). Datele nu au fost utilizate într-o formă primară, ci s-a preferat o serie de transformări statistice cu scopul de evidenția cât mai bine particularitățile divorțialității în profil teritorial și pentru a reduce o serie de limitări de natură statistică.
O populație demoralizată
este ușor de manipulat.
Surprinzător, termenul „demoralizare” nu figurează în dicționarele și enciclopediile de psihologie, psihosociologie sau sociologie, deși demoralizarea este „o stare psihologică de neputință, lipsa speranței, sentimentul eșecului și incapacitatea de a face față situațiilor” (Tecuta et al., 2014, p. 1), generată de factori interni (psiho-fiziologici) și externi (socio-culturali).
În psihiatrie, demoralizarea este definită ca un complex de sentimente de neputință, deznădejde, incompetență, lipsa sensului vieții și stima de sine scăzută, fiind considerată un „simptom psihologic” (Zheng et al., 2022, p. 2). Ca formă distinctă de anhedonie (incapacitatea de a te bucura de activitățile care induc starea psihologică de bine),
De ceva timp deschiderea anului universitar la Facultatea de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov este onorată printr-o expoziție de sociologie vizuală având drept curatori pe universitarii dr.Cristian Bălăcescu și dr.Ștefan Ungurean și care a fost concepută în cadrul cercului științific „Anton Golopenția” al studenților din anul I Asistență Socială și Comunicare și Relații Publice.
Amplasată pe esplanada din cadrul Parcului „Titulescu” expoziția însumează incursiuni în lumea satului („ Dincolo de gard ” ) și în spațiul urban „Omul și orașul său” și poate fi vizitată până în data de 15.10.2024.
Ce poate fi mai interesant de Ziua Educației decât să exprimi recunoștință față de profesorii care te-au format în viață? Deseori, acela care a avut un rol determinant în pregătirea școlară, Învățătorul, este trecut cu vederea sau chiar dat uitării, cu toate că el ți-a acordat îndrumare directă pe parcursul a patru ani din viață, perioadă adesea determinantă pentru descoperirea abilităților personale și a drumului în lume.
Dar cine, și cum mai aniversează azi Învățătorul? Întrebarea aceasta a apărut acum câtva timp când discutam cu câțiva prieteni, foști colegi, despre aniversările momentelor diverse de formare profesională,
Ochelarii au fost inventați în secolul al XIII-lea în Italia. „Capacitatea sticlei curbate de a mări sau de a distorsiona obiectele era cunoscută încă din Antichitate. Atât vechii asirieni, cât și egiptenii au făcut lentile din cristale lustruite, iar grecii și romanii au folosit sfere de sticlă pline cu apă pentru a mări obiectele” (McFadden, 2024, p. 180).
Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, erau la fel de obișnuiți în Europa de Vest și Centrală cum sunt astăzi răspândite computerele în țările dezvoltate socio-economic. Tot în Evul Mediu ia amploare stereotipul despre persoanele care poartă ochelari că sunt inteligente și cu multă carte,
Material republicat: acest material a fost ;ublicat initial la data de 27 December 2023
Sfârțilul lui 2023. Foarte bine că românii sunt preoupați de sărbători. După un an vor fi noi alegeri. Și acestea vor veni ca toate celelate. E prea devreme să tot facem predicții. Devine un exercițiu obositor prin lipsa sensului.
Dar pe mine de ce mă preocupă ? Mă liniștesc. Nu sunt interesat cine va fi, ci sunt obsedat de întrebarea: chuar avem neoie de un prședinte ? Ca sociolog tebuie să vin cu o analiză. Chiar spre surprinderea mea,
Mircea, aș vrea să purtăm o discuție pe marginea unui articol pe care l-ai publicat în revista Viitorul Social în 1989. Îți mai amintești ce te preocupa ca sociolog în anii `80 ?
De fapt, articolul a apărut în 1990. Îl predasem redacției în 1989 dar, ca orice revistă care „se respectă”, Viitorul social apărea cu aproximativ un an întârziere. Pe la mijlocul lui 1990 (uitasem de articol, se petreceau lucruri) m-am trezit cu un telefon de la secretara de redacție, care m-a întrebat dacă, în noile condiții, mai doresc să-l public și dacă vreau să modific ceva.
Vă aducem în față unul dintre cei mai buni profesioniști dintr-un domeniu despre care rar se scrie în România și anume domeniul Asistenței Sociale. Nu mulți oameni știu cu ce se ocupă asistenții sociali și astăzi, în România încă mai există confuzia când vine vorba de rolul și importanța asistenților sociali. Adesea persoanele care lucrează în acest domeniu sunt confundați fie cu asistenții medicali, fie cu asistenții personali.
În vârstă de 45 de ani și cu o vechime de 24 de ani, Daniela Lupu este asistent social principal cu atestat de liberă practică,
Scrisul dacă nu e liber este fără-de-lege
Ne întrebăm, adesea, de ce oamenii nu mai prea citesc. Uităm însă că acest obiect cultural numit carte a fost denaturat. Se scrie și se publică orice. Mai ales în întâmpinarea celor mai vulgare și insignifiante preferințe. Cărțile adevărate sunt rarisime și sunt căutate doar de grupuri minoritare, din ce în ce mai rarefiate. Iar cele mai multe dintre fals numitele edituri sunt o insultă la adresa culturii.
Ne întrebăm de ce oamenii nu mai prea citesc. Uităm însă că acest obiect cultural numit carte a fost denaturat.
Loialitatea ne obligă să luăm decizii
care să ne definească cine suntem.
Eric Felten
La nivelul simțului comun, prin cuvântul „loialitate” se înțelege fidelitatea sau devotamentul pentru o persoană (un membru al familiei, un prieten, un lider etc.), un grup (familia, echipa de muncă, echipa sportivă, organizația, comunitatea, națiunea) sau un ideal (libertate, dreptate, egalitate în drepturi, suveranitate, pace). În Dicționar esențial de neologisme al limbii române, cuvântul „loialitate” (loial + itate) semnifică însușirea de a fi loial, iar cuvântul „loial” este definit astfel: „Care își respectă cu cinste obligațiile asumate: sincer, cinstit, franc,
On September 10, 2024, I had the opportunity to attend the seminar “Comprehensively Deepening Reform and Promoting Cooperation between China and Romania”, organized by the Embassy of the People’s Republic of China in Romania and the Chinese Academy of Social Sciences (CASS). This event provided a valuable platform to explore bilateral relations and prospects for collaboration in key areas such as emerging technologies and economic modernization. As a researcher at the Institute of Quality of Life Research, specializing in Data Science and Artificial Intelligence (AI), I had the chance to analyze how Romania and China could cooperate in these strategic fields.
Stimate domnule dr. Dennis-Theodor PÂRJU, felicitări pentru cartea lansată de Dvs. „Forme actuale de manifestare a devianței școlare”, Editura Univ. „Al. I. Cuza” Iași, 2023, 370 p.
Vă rog să vă prezentați pe scurt.
Îți mulțumesc foarte mult pentru invitația pe care mi-ai făcut-o în vederea realizării acestui interviu. Reprezintă o oportunitate și o onoare pentru mine, atât ca practician în asistența socială, cât și ca cercetător în științele sociale. Așadar, mă numesc Pârju Dennis-Theodor și la sfârșitul lunii iunie 2024 am împlinit vârsta de 30 de ani. Ca un scurt rezumat al parcursului meu educațional precizez faptul că în perioada 2009-2013 am absolvit Liceul Teoretic „Miron Costin” din Pașcani,
Din 1898, de când medicul sexolog britanic Havelock Ellis a folosit Mitul lui Narcis pentru a descrie sindromul sexualității autoerotice și până în prezent, narcisismul nu a încetat să-i preocupe pe cercetătorii din domeniul științelor socioumane, în special, pe cei din domeniul medical. Havelock Ellis observa că în cazul persoanelor narcisiste „Emoțiile sexuale sunt absorbite și, adesea, pierdute în întregime în autoadmirație” (Ellis, 1898, p. 280).
Se acceptă acum cvasiunanim că „Personalitatea narcisistă poate fi concepută ca acoperind un continuum de la sănătate la patologie, în care stilul de personalitate narcisistă se află la extremitatea sănătății,
