Romania Sociala logo
Menu

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

  2 December, 2024

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi se pare că deschid ușa spre o altă viață... „A lot of water under the bridge”, cum se poate descrie metaforic trecerea timpului.  In 1987 eram cercetător științific la Centrul de Sociologie, care în acea vreme funcționa pe lângă Universitatea din Bucuresti unde lucram din 1985. La absolvirea facultății eram determinat să urmez o carieră academică în filosofie, dar de multe ori în viață nu ajungem acolo unde ne-am propus și trebuie să găsim resurse de a depăși impasul căutând căi ...

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

  27 November, 2024

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

  24 November, 2024

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de N-E a României și cuprinde cele 6 județe ale regiunii. Printre obiectivele acestor centre care sunt acum în faza de pionierat în România și implicit Centrul COACH-USV se numără promovarea științei și a rezultatelor cercetării științifice în rândul tinerilor și publicul larg din Regiunea de Nord-Est a României și atragerea acestora spre cercetare,

PE MARGINEA UNUI COMENTARIU DIN 1973 DESPRE „SOCIOLOGUL DE ÎNTREPRINDERE”. O DISCUȚIE CU ADRIAN DINU RACHIERU.

  18 November, 2024

D-le Rachieru, probabil că puțini dintre cei care vă urmăresc preocupările din prezent știu că în urmă cu 50 de ani erați „sociolog de întreprindere”. Cum v-ați simțit în această postură, ca primă experiență profesională după terminarea studiilor?

– Da, trecut-au cinci decenii și mai bine! Da fapt, din 1971, când, prin repartiție guvernamentală am „aterizat” la CEIL-ul timișorean. Sperând, recunosc, că voi obține o negație pentru a reveni pe meleaguri bucovinene. Suceava, din păcate, nu figura pe lista ofertelor. Locuri erau, însă, berechet, seria noastră (a doua, după reluarea învățământului sociologic) număra vreo 47 de absolvenți;

Trump, campion în comunicare

  18 November, 2024

Trump. Scurtă lectură psihologică: O profeție auto-împlinită 

Donald Trump este o celebritate. El stârnește senzație și când se însoară și când divorțează. El stârnește atenție și când face o mare afacere, și când face un mare faliment. S-a născut într-o familie bogată; tatăl său a fost  milionar, Dar el fiul a devenit miliardar. Donald Trump este maistru în jocul seducției și în jocul scandalurilor. Donald Trump este mai ales Americanul întreprinzător, bogat și celebru. Întruchipare a visului american: Învingătorul. Câștigătorul. După alegerile din noiembrie 2024, el a fost aclamat ca Președintele poporului.  

Ne cerem scuze: de ce?

  18 November, 2024

Cine se scuză se acuză.Proverb românesc

Întradevăr, cine se scuză își recunoaște vinovăția pentru ofensarea (jignirea, insultarea, înjosirea, defăimarea) intenționată sau neintenționată a unei persoane sau a unei colectivități, faptă sancționabilă moral și/sau judiciar. Tot atât de adevărat este că vinovăția recunoscută se soldează, de cele mai multe ori, cu iertarea făptuitorului. De aici decurge necesitatea deosebirii „scuzelor sincere”, care presupun recunoașterea transgresării normelor sociale și regretul pentru cele întîmplate, de „scuzele instrumentale”, superficiale, făcute doar pentru a scăpa de blamare și/sau de pedeapsa prevăzută de lege. Ambele tipuri de scuze,

Politețea în comunicarea interpersonală verbală

  5 November, 2024

Vorba dulce mult aduce!

Proverb românesc

Este politicos să îți alegi cu grijă cuvintele și să le rostești cu tonul potrivit situației și statutului tău social. Politețea se învață la fel ca operațiile matematice: mai întâi cele de bază (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea), apoi cele mai complicate (extragerea rădăcinii pătrate, ridicarea la putere, calculul algebric etc.). Învățăm de mici să spunem „Bună ziua”, „Vă rog” și „Vă mulțumesc”. Când mai creștem, ne cerem scuze dacă, din greșeală, i-am făcut pe alții să sufere. Mult mai târziu, ca adolescenți, facem din „Codul bunelor maniere” ghidul nostru de comportare.

O nouă perspectivă asupra pensiilor ocupaționale pentru militari și polițiști

  5 November, 2024

Un grup de cercetători format din Răzvan Hoinaru, Radu Petre, Daniel Nițoi, Florentina Marin și Jahara Matisek propune un model inovator pentru pensiile ocupaționale destinate personalului militar și polițienesc din România. Acest demers vine într-un moment important pentru sistemul de pensii și are potențialul de a genera discuții semnificative în mediul academic și în societate, abordând o problemă actuală și de interes național.

România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației, ceea ce exercită presiune asupra sustenabilității financiare a sistemului public de pensii. Reformele recente au vizat echitatea și predictibilitatea,

Toxicitatea aroganței

  28 October, 2024

Aroganța, lăudăroșenia și supraestimarea abilităților noastre reflectă mai degrabă stima de sine scăzută decât, așa cum cred unii oamenii, stima de sine prea ridicată.

Nathaniel Branden

Multe caracteristici psihomorale trec adeseori neobservate, nu și aroganța, care se afișează cu nonșalanță în public și în relațiile interpersonale. Îmi displac profund persoanele arogante nu atât pentru că își dau mai multă importanță decât merită, ci, mai ales, pentru că îi disprețuiesc pe ceilalți, ridicând astfel ziduri între oameni, mărind artificial distanța dintre ei: această trăsătură psihică dezbină, nu unește colectivitățile. Deși, sub o formă sau alta,

DESPRE DIVORȚIALITATE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1990

  22 October, 2024

Divorțul este un eveniment care intervine în ciclul de viață familial pe care îl întrerupe definitiv în urma unei proceduri juridice prevăzută de legea civilă. Lucrarea de față constă într-o analiză exhaustivă a divorțurilor și divorțialității în România postcomunistă (1990-2022) pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, datele de la recensămintele populației și locuințelor (rundele 1992, 2002, 2011 și 2021). Datele nu au fost utilizate într-o formă primară, ci s-a preferat o serie de transformări statistice cu scopul de evidenția cât mai bine particularitățile divorțialității în profil teritorial și pentru a reduce o serie de limitări de natură statistică. 

Demoralizarea individuală și colectivă

  15 October, 2024

O populație demoralizată 

este ușor de manipulat.

Surprinzător, termenul „demoralizare” nu figurează în dicționarele și enciclopediile de psihologie, psihosociologie sau sociologie, deși demoralizarea este „o stare psihologică de neputință, lipsa speranței, sentimentul eșecului și incapacitatea de a face față situațiilor” (Tecuta et al., 2014, p. 1), generată de factori interni (psiho-fiziologici) și externi (socio-culturali). 

În psihiatrie, demoralizarea este definită ca un complex de sentimente de neputință, deznădejde, incompetență, lipsa sensului vieții și stima de sine scăzută, fiind considerată un „simptom psihologic” (Zheng et al., 2022, p. 2). Ca formă distinctă de anhedonie (incapacitatea de a te bucura de activitățile care induc starea psihologică de bine),

Sociologie vizuală – Expoziție în aer liber pe esplanada din Parcul „Titulescu” – Brașov, 1.10.2024 -15.10. 2024

  8 October, 2024

De ceva timp deschiderea anului universitar la Facultatea de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov este onorată printr-o expoziție de sociologie vizuală  având drept curatori pe universitarii dr.Cristian Bălăcescu și dr.Ștefan Ungurean și care a fost concepută în  cadrul cercului științific „Anton Golopenția” al studenților din anul I Asistență Socială și Comunicare și Relații Publice. 

Amplasată pe esplanada din cadrul Parcului „Titulescu” expoziția   însumează incursiuni în lumea satului („ Dincolo de gard ” ) și în spațiul urban „Omul și orașul său”  și poate fi vizitată până în data de 15.10.2024.

Cine mai aniversează astăzi Învățătorii? Explozie de bucurie la Școala din Berca

  5 October, 2024

Ce poate fi mai interesant de Ziua Educației decât să exprimi recunoștință față de profesorii care te-au format în viață? Deseori, acela care a avut un rol determinant în pregătirea școlară, Învățătorul, este trecut cu vederea sau chiar dat uitării, cu toate că el ți-a acordat îndrumare directă pe parcursul a patru ani din viață, perioadă adesea determinantă pentru descoperirea abilităților personale și a drumului în lume.

Dar cine, și cum mai aniversează azi Învățătorul? Întrebarea aceasta a apărut acum câtva timp când discutam cu câțiva prieteni, foști colegi, despre aniversările momentelor diverse de formare profesională,

Ochelarii și efectele lor psihosociologice

  28 September, 2024

Ochelarii au fost inventați în secolul al XIII-lea în Italia. „Capacitatea sticlei curbate de a mări sau de a distorsiona obiectele era cunoscută încă din Antichitate. Atât vechii asirieni, cât și egiptenii au făcut lentile din cristale lustruite, iar grecii și romanii au folosit sfere de sticlă pline cu apă pentru a mări obiectele” (McFadden, 2024, p. 180).  

Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, erau la fel de obișnuiți în Europa de Vest și Centrală cum sunt astăzi răspândite computerele în țările dezvoltate socio-economic. Tot în Evul Mediu ia amploare stereotipul despre persoanele care poartă ochelari că sunt inteligente și cu multă carte,

Acum e momentul să ne întrebăm: Chiar avem nevoie de un președinte ?

  23 September, 2024

Material republicat: acest material a fost ;ublicat initial la data de 27 December 2023  

Sfârțilul lui 2023. Foarte bine că românii sunt preoupați de sărbători. După un an vor fi noi alegeri. Și acestea vor veni ca toate celelate. E prea devreme să tot facem predicții. Devine un exercițiu obositor prin lipsa sensului.

Dar pe mine de ce mă preocupă ? Mă liniștesc. Nu sunt interesat cine va fi, ci sunt obsedat de întrebarea: chuar avem neoie de un prședinte ? Ca sociolog tebuie să vin cu o analiză. Chiar spre surprinderea mea,

Sociologia locuirii în `89. O discuție cu Mircea Kivu

  20 September, 2024

Mircea, aș vrea să purtăm o discuție pe marginea unui articol pe care l-ai publicat în revista Viitorul Social în 1989. Îți mai amintești ce te preocupa ca sociolog în anii `80 ?

De fapt, articolul a apărut în 1990. Îl predasem redacției în 1989 dar, ca orice revistă care „se respectă”, Viitorul social apărea cu aproximativ un an întârziere. Pe la mijlocul lui 1990 (uitasem de articol, se petreceau lucruri) m-am trezit cu un telefon de la secretara de redacție, care m-a întrebat dacă, în noile condiții, mai doresc să-l public și dacă vreau să modific ceva.

Interviu cu Daniela Lupu, asistent social: „Ceea ce mă motivează e să fiu inspirație pentru alții”

  20 September, 2024

Vă aducem în față unul dintre cei mai buni profesioniști dintr-un domeniu despre care rar se scrie în România și anume domeniul Asistenței Sociale. Nu mulți oameni știu cu ce se ocupă asistenții sociali și astăzi, în România încă mai există confuzia când vine vorba de rolul și importanța asistenților sociali. Adesea persoanele care lucrează în acest domeniu sunt confundați fie cu asistenții medicali, fie cu asistenții personali. 

În vârstă de 45 de ani și cu o vechime de 24 de ani, Daniela Lupu este asistent social principal cu atestat de liberă practică,

DE CE SCRIEM?

  16 September, 2024

Scrisul dacă nu e liber este fără-de-lege

Ne întrebăm, adesea, de ce oamenii nu mai prea citesc. Uităm însă că acest obiect cultural numit carte a fost denaturat. Se scrie și se publică orice. Mai ales în întâmpinarea celor mai vulgare și insignifiante preferințe. Cărțile adevărate sunt rarisime și sunt căutate doar de grupuri minoritare, din ce în ce mai rarefiate. Iar cele mai multe dintre fals numitele edituri sunt o insultă la adresa culturii.

Ne întrebăm de ce oamenii nu mai prea citesc. Uităm însă că acest obiect cultural numit carte a fost denaturat.

Aversul și reversul loialității

  16 September, 2024

Loialitatea ne obligă să luăm decizii 

care să ne definească cine suntem.

Eric Felten 

La nivelul simțului comun, prin cuvântul „loialitate” se înțelege fidelitatea sau devotamentul pentru o persoană (un membru al familiei, un prieten, un lider etc.), un grup (familia, echipa de muncă, echipa sportivă, organizația, comunitatea, națiunea) sau un ideal (libertate, dreptate, egalitate în drepturi, suveranitate, pace). În Dicționar esențial de neologisme al limbii române, cuvântul „loialitate” (loial + itate) semnifică însușirea de a fi loial, iar cuvântul „loial” este definit astfel: „Care își respectă cu cinste obligațiile asumate: sincer, cinstit, franc,

China’s In-Depth Reform and Its Impact on Romania-China Cooperation

  11 September, 2024

On September 10, 2024, I had the opportunity to attend the seminar “Comprehensively Deepening Reform and Promoting Cooperation between China and Romania”, organized by the Embassy of the People’s Republic of China in Romania and the Chinese Academy of Social Sciences (CASS). This event provided a valuable platform to explore bilateral relations and prospects for collaboration in key areas such as emerging technologies and economic modernization. As a researcher at the Institute of Quality of Life Research, specializing in Data Science and Artificial Intelligence (AI), I had the chance to analyze how Romania and China could cooperate in these strategic fields.

Dennis-Theodor PÂRJU (2023). Forme actuale de manifestare a devianței școlare, Iași: Editura Universității „A. I. Cuza” Iași 

  4 September, 2024

Stimate domnule dr. Dennis-Theodor PÂRJU, felicitări pentru cartea lansată de Dvs. „Forme actuale de manifestare a devianței școlare”, Editura Univ. „Al. I. Cuza” Iași, 2023, 370 p.

Vă rog să vă prezentați pe scurt.

Îți mulțumesc foarte mult pentru invitația pe care mi-ai făcut-o în vederea realizării acestui interviu. Reprezintă o oportunitate și o onoare pentru mine, atât ca practician în asistența socială, cât și ca cercetător în științele sociale. Așadar, mă numesc Pârju Dennis-Theodor și la sfârșitul lunii iunie 2024 am împlinit vârsta de 30 de ani. Ca un scurt rezumat al parcursului meu educațional precizez faptul că în perioada 2009-2013 am absolvit Liceul Teoretic „Miron Costin” din Pașcani,

Cele două dimensiuni ale narcisismului

  3 September, 2024

Din 1898, de când medicul sexolog britanic Havelock Ellis a folosit Mitul lui Narcis pentru a descrie sindromul sexualității autoerotice și până în prezent, narcisismul nu a încetat să-i preocupe pe cercetătorii din domeniul științelor socioumane, în special, pe cei din domeniul medical. Havelock Ellis observa că în cazul persoanelor narcisiste „Emoțiile sexuale sunt absorbite și, adesea, pierdute în întregime în autoadmirație” (Ellis, 1898, p. 280).

Se acceptă acum cvasiunanim că „Personalitatea narcisistă poate fi concepută ca acoperind un continuum de la sănătate la patologie, în care stilul de personalitate narcisistă se află la extremitatea sănătății,

Preluare

V-am zis ca ieri n-am fost în vizită de curtoazie la Academia Româna - Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Am...

Publicată de Adrian Hatos pe Luni, 17 iunie 2024

Felicitari, dragi colegi și prieteni. O investiție care va capacita și mai mult sistemul de asistență socială și va pune...

Publicată de Jana Costachi pe Luni, 17 iunie 2024
Recomandari
Carti ICCV
CELE MAI CITITE
Apariții editoriale
Archives
RECOMANDARI

Despre răzbunare

  26 August, 2024

Ochi pentru ochi, da,  dar nu ambii ochi pentru un ochi.  Karsten  J. Struhl Incidentul din 12 iunie 2024 de la Universitatea ”Ovidius” din Constanța a șocat orice om de bun simț: pentru că l-a picat de două ori la același examen, un student de la Facultatea de Informatică s-a răzbunat pe profesor, ...

Un articol subversiv dar necitit. Pe marginea unei comunicări publicate  sub auspiciile CC UTC. Discuție cu Vladimir Pasti (II)

  19 August, 2024

În ce te privea, te bazai și pe o experiență de cercetare de teren în privința integrării tinerilor în munca industrială ? Ce observaseși acolo ? Volumul în care a fost publicat articolul a fost publicat în 1986, ceea ce înseamnă că articolul a fost scris începând cel mai târziu cu ...

Intoleranța la incertitudine

  5 August, 2024

Viața fiecăruia dintre noi este plină de neprevăzut. Ne naștem și nu ne cunoaștem părinții, nici cât vom trăi sau vor trăi. Nu avem vreo idee despre prietenii sau colegii din anii de studii sau de la locul de muncă. Nu putem să prevedem ce va fi în țară: bunăstare ...

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

  25 June, 2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Punct de vedere referitor la actuala tentativă de evaluare ainstitutelor de cercetare ale Academiei

  26 August, 2024

Evaluare institutelor de cercetare științifică este o problemă constantă. Complexitatea problemei a făcut însă ca tentativele să fie dificile. Problema a fost reluată acum și s-a finalizat într-o formă pe care eu o consider jenantă. Iată de ce. Faza 1. Elaborarea metodologiei. Evaluatorii (fără ”față”) au elaborat un proiect complex de criterii și, ...

Distanța psihologică în combaterea încălzirii globale

  16 August, 2024

Încălzirea globală este o realitate. Tot mai mulți oameni din întreaga lume conștientizează acest lucru. Există, firește, o mulțime de factori de natură psiho-individuală și socio-culturală care îi diferențiază pe cei care consideră că încălzirea globală este o problemă majoră de cei care sunt sceptici în legătură cu riscurile schimbărilor ...

De ce avem nevoie de date statistice? 165 de ani de statistică oficială în România

  17 July, 2024

Ca disciplină ştiinţifică, statistica a apărut în secolele XVII şi XVII în cadrul şcolii „descriptive” din Germania, cu contribuţia unor profesori renumiţi ca Hermann Conring (1606-1681) de la Universitatea din Helmstedt, Ludwig von Seckendorff (1626-1692) de la Universitatea din Halle, Gottfried Achenwall (1719-1772) de la Universitatea din Götttingen, precum şi ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

  18 June, 2024

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Simona Maria STĂNESCU, Cătălin ZAMFIR, Simona MIHAIU (coordonatori) – POLICRIZELE SOCIETĂȚII ROMÂNEŞTI: STUDII ŞI ESEURI. ESTE ROMÂNIA PREGĂTITĂ?

  23 August, 2024

Semnalăm publicarea volumului colectiv Policrizele societății româneşti: studii şi eseuri - Este România pregătită? coordonatori Simona Maria Stănescu, Cătălin Zamfir, Simona Mihaiu, Editura Pro Universitaria, București.  Cartea este dedicată crizelor multiple (socială, economică, politică, sanitară, demografică şi situaţia militară din Ucraina) manifestate în perioada recentă şi modului în care acestea influenţează ...

Interviu cu DALBAN Marian, autorul volumului: „Cum ajungi om politic? Studiu sociologic privind formarea carierei politice în România”, Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” d

  12 August, 2024

Stimate domnule DALBAN Marian, mă numesc Sergiu-Lucian Raiu și în calitate de consilier sociolog la Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, care își propune printre altele să promoveze rezultatele cercetărilor în rândul publicului larg și al comunităților locale, ...

Un articol subversiv dar necitit. Pe marginea unei comunicări publicate    sub auspiciile CC UTC. Discuție cu Vladimir Pasti (I)

  16 July, 2024

Într-un op de peste 450 de pagini publicat în 1986 și având pe copertă, scrise pe diagonală niște însemne de genul UNIUNEA TINERETULUI COMUNIST COMITETUL CENTRAL / IN SPRIJINUL ACTIVITĂȚII ORGANELOR ȘI ORGANIZAȚIILOR UTC / CERCETAREA TINERETULUI. REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE /, găsim strecurată pe la pagina 251 o scurtă comunicare ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

  14 June, 2024

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Punct de vedere referitor la actuala tentativă de evaluare ainstitutelor de cercetare ale Academiei

Evaluare institutelor de cercetare științifică este o problemă constantă. Complexitatea problemei a făcut însă ca tentativele să fie dificile. Problema a fost reluată acum și s-a finalizat într-o formă pe care eu o consider jenantă. Iată de ce. Faza 1. Elaborarea metodologiei. Evaluatorii (fără ”față”) au elaborat un proiect complex de criterii și, ...

Interviu cu DALBAN Marian, autorul volumului: „Cum ajungi om politic? Studiu sociologic privind formarea carierei politice în România”, Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” d

Stimate domnule DALBAN Marian, mă numesc Sergiu-Lucian Raiu și în calitate de consilier sociolog la Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, care își propune printre altele să promoveze rezultatele cercetărilor în rândul publicului larg și al comunităților locale, ...

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Simona Maria STĂNESCU, Cătălin ZAMFIR, Simona MIHAIU (coordonatori) – POLICRIZELE SOCIETĂȚII ROMÂNEŞTI: STUDII ŞI ESEURI. ESTE ROMÂNIA PREGĂTITĂ?

Semnalăm publicarea volumului colectiv Policrizele societății româneşti: studii şi eseuri - Este România pregătită? coordonatori Simona Maria Stănescu, Cătălin Zamfir, Simona Mihaiu, Editura Pro Universitaria, București.  Cartea este dedicată crizelor multiple (socială, economică, politică, sanitară, demografică şi situaţia militară din Ucraina) manifestate în perioada recentă şi modului în care acestea influenţează ...

Intoleranța la incertitudine

Viața fiecăruia dintre noi este plină de neprevăzut. Ne naștem și nu ne cunoaștem părinții, nici cât vom trăi sau vor trăi. Nu avem vreo idee despre prietenii sau colegii din anii de studii sau de la locul de muncă. Nu putem să prevedem ce va fi în țară: bunăstare ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un articol subversiv dar necitit. Pe marginea unei comunicări publicate  sub auspiciile CC UTC. Discuție cu Vladimir Pasti (II)

În ce te privea, te bazai și pe o experiență de cercetare de teren în privința integrării tinerilor în munca industrială ? Ce observaseși acolo ? Volumul în care a fost publicat articolul a fost publicat în 1986, ceea ce înseamnă că articolul a fost scris începând cel mai târziu cu ...

De ce avem nevoie de date statistice? 165 de ani de statistică oficială în România

Ca disciplină ştiinţifică, statistica a apărut în secolele XVII şi XVII în cadrul şcolii „descriptive” din Germania, cu contribuţia unor profesori renumiţi ca Hermann Conring (1606-1681) de la Universitatea din Helmstedt, Ludwig von Seckendorff (1626-1692) de la Universitatea din Halle, Gottfried Achenwall (1719-1772) de la Universitatea din Götttingen, precum şi ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Distanța psihologică în combaterea încălzirii globale

Încălzirea globală este o realitate. Tot mai mulți oameni din întreaga lume conștientizează acest lucru. Există, firește, o mulțime de factori de natură psiho-individuală și socio-culturală care îi diferențiază pe cei care consideră că încălzirea globală este o problemă majoră de cei care sunt sceptici în legătură cu riscurile schimbărilor ...

Un articol subversiv dar necitit. Pe marginea unei comunicări publicate    sub auspiciile CC UTC. Discuție cu Vladimir Pasti (I)

Într-un op de peste 450 de pagini publicat în 1986 și având pe copertă, scrise pe diagonală niște însemne de genul UNIUNEA TINERETULUI COMUNIST COMITETUL CENTRAL / IN SPRIJINUL ACTIVITĂȚII ORGANELOR ȘI ORGANIZAȚIILOR UTC / CERCETAREA TINERETULUI. REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE /, găsim strecurată pe la pagina 251 o scurtă comunicare ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...