Romania Sociala logo
Menu

Cum se plasează România în Uniunea Europeană?

  27 June, 2022

La întemeierea sa, Uniunea Europeană a formulat ca obiectiv central crearea unei uniuni  europene înalt omogenă, cu grade apropiate de dezvoltare social-economică a țărilor membre. S-a respins opțiunea de a realiza o Europă ”cu două sau trei viteze”. În prezent, Uniunea Europeană prezintă în fapt importante diferențe/ inegalități. Uniunea europeană a lansat un program de dezvoltare a unui sistem complex de indicatori demografici, economici, sociali ai țărilor membre UE. Obținem astfel o imagine a stării UE și a țărilor membre. Și putem înțelege mai bine situația României prin raportare la contextul UE.[1] Alături de ”indicatorii instituționali”, considerați de regulă ca indicatori obiectivi, produși de instituțiile publice, apare și o nouă categorie de indicatori ca de exemplu indicatorii subiectivi, bazați pe estimările făcute de populație și obținuți prin chestionare/ interviuri. Cu acești indicatori obținem ...

Dezbatere despre secularizare și religiozitate contemporană

  13 June, 2022

La Institutul de Cercetare a Calității Vieții din București (ICCV) a avut loc vineri, 10 iunie 2022, dezbaterea „Secularizare și religiozitate contemporană”. La eveniment au participat cercetători, profesori și specialiști ...

Despre Stat – Stat de securitate, stat protector, stat mare, stat mic, stat eșuat

  10 June, 2022

Tendințe politice în lumea de azi. Cum stăm cu Statul ?

(1) La ultimele alegeri prezidențiale din Franța (aprilie 2022) s-a constatat un scor de absenteism de 35% la  primul tur și 28,2% la al doilea tur. S-a constat deasemeni declinul partidelor tradiționale de stânga și de dreapta, care au înregistrate scoruri în jur de 5%. La alegeri s-au confruntat pe de o parte  mondialiștii (La Republique en marche/Emmanuel Macron) și progresiștii ( Les insoumis/  Jean-Luc Mélenchon) și pe de altă parte suveraniștii (Rassemblement național/Marine Le Pen și noul partid Reconquête/Eric Zemmour).

Două strategii de a ieși din criza românească

  2 June, 2022

La începutul acestui an începusem să ne întrebăm, timid, dacă Criza COVID dă semne de a se încheia. Istoria ne spune că o criză medicală trece inevitabil de la sine. Pentru problemele medicale deja avem soluții din ce în ce mai eficace. Ne trezim însă că, dacă criza medicală pare a fi depășită, ea ne-a lăsat o profundă criză economică și socială acumulată în ultimele decenii. Întreaga lume este șocată de această nouă criză.

Dar criza României cuprinde un palier mai profund: criza viziunii. Oamenii politici încep să abordează problemele complexe ale crizei și explorează strategiile de acțiune.

Se pare că România vrea să meargă în altă direcție decât Europa

  16 May, 2022

În subconștientul gândirii actuale există solid înrădăcinată o idee fundamentală: toate țările fost-comuniste din Europa utilizează aceeași strategie pentru tranziție, au parcurs același proces de schimbare și ajung la același tip de societate. Desigur sunt diferențe, dar comunalitatea procesului este predominantă.

În studiul anterior[1] am lansat o ipoteză diferită: în procesul tranziției europene au intervenit două strategii distincte, care promovează modele de societate diferite: strategia europeană a țărilor capitaliste occidentale, consolidată în propria lor istorie, și strategia neoliberală.

Strategia europeană, a cărui profil a fost preluată în Strategia românească a Profesorului Postolache,

Tranziția românească: strategia occidentală versus strategia neoliberală [1]

  11 May, 2022

Prezentul nu poate fi înțeles decât ca produs al trecutului sau uneori ca reacție la acesta. Întrebarea este: în care trecut s-au petrecut evenimentele/ s-au luat deciziile care au determinat cursul evenimentelor care a produs starea prezentă a societății noastre.

Spre o societate după modelul occidental

În perioada comunistă, modelul occidentului capitalist a constituit mereu un cadru de evaluare a stării comuniste și de clarificare a aspirațiilor. Decalajul dintre occidentul capitalist și socialismul stalinist a fost mereu o sursă de frustrare publică în România.

În 1989, Revoluție a deschis un viitor posibil care trebuia definit și elaborat o strategie de acțiune.

Despre Adevăr. Teoria punctelor de vedere

  10 May, 2022

Adevărul, victimă a unui război

Mărturisesc că am simțit o mică vinovăție de a fi incapabilă să scriu despre războiul din Ukraina. Știu că războiul nu este arta binelui. Știu că un război produce oroare și fascinație și că   impresionează prin cruzimea lui. Mai știu că războiul produce o avalanșă de știri și că Adevărul în timp de război este un voiaj în teren minat. Ce am știut și nu am știut despre războiului din Yugoslavia? Ce s-a spus și ce nu s-a spus despre războiul din Irak sau Siria? Prima victimă a unui război este desigur adevărul. 

Prietenia la vârsta a treia

  27 April, 2022

Nimeni nu ar accepta o viață lipsită de 

prieteni, chiar dacă ar fi să posede toate

celelalte bunuri la un loc.

                                   (Aristotel, Etica Nicomahică)

Când trenul vieții se apropie de „Stația Terminus”, rămânem în compartiment doar cu doi, trei prieteni; ceilalți s-au mutat în alte vagoane sau au coborât definitiv. Din gările care s-au îndepărtat în trecut s-au urcat în trenul vieții tale noi prieteni. Ajunși la vârsta a treia (65 de ani și peste) facem un bilanț: Avem acum mai mulți prieteni decât în copilărie, decât în tinerețe sau la maturitate?

Patriotismul, un sentiment expirat?

  14 April, 2022

Adevărații iubitori de patrie se recunosc prin aceea că ei sunt alături de patria lor și atunci când ea nu le poate oferi situații sociale și avantaje materiale. Ei nu o părăsesc în vremurile de restriște, sărăcie sau pericol, căutând în locuri mai adăpostite un refugiu mai confortabil.

 George M. Marica

În urmă nu cu mult timp, la 8 martie a.c., s-au publicat rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde în perioada 25-28 februarie 2022. La întrebarea „Dacă România ar fi atacată, ați rămâne în țară pentru a o apăra?”,

Propuneri pentru îmbunătățirea calității vieții

  25 March, 2022

În cele ce urmează reiau propunerile cuprinse în Capitolul ”Postfață” pe care le-am inclus în volumul ”Enciclopedia calității vieții în România”, Editura Academiei Române, coord. Ioan Mărginean, Iuliana Precupețu, 2019.

Motivarea acestui demers constă în faptul că propunerile respective pentru îmbunătățirea calității vieții populației României, unele mai generale, altele țintite își păstrează actualitatea și doresc să fie cât mai bine cunoscute de către public.

Din această perspectivă considerăm că responsabilităţi importante revin fiecărei persoane nu doar la nivel individual, ci şi prin implicare la celelalte niveluri de structurare socială, de la grupurile informale şi formale din care fac parte la comunităţile teritoriale şi societatea în ansamblul său.

Calitatea vieții de toate zilele: Starea de bunăstare

  21 March, 2022

Bucuria și fericirea. Bucuria este o stare de liniște, de pace, relaxare, este o plăcere difuză. Emoție liniștită. Ea poate să dureze perioade lungi. Poate fi continuă, dacă nu intervin stări de griji, de nemulțumire, de….nefericire. Fericirea este un vârf: bucurie concentrată. Dacă am asocia cu culorile, fericirea este un roșu intens.

Este dificil să distingi conceptual cu claritate fericirea de bunăstare/ satisfacție. Poate cel mai clar este dacă ne întrebăm care sunt sursele celor două. Bunăstarea/ satisfacție este o stare uzuală: are multiple surse ca o mâncare bună, o discuție cu prietenii…

Neofobia alimentară

  9 March, 2022

Comisia Europeană a autorizat, joi (10 februarie 2022), promovarea greierelui de casă (Acheta domesticus) ca aliment nou în UE. (Fig. 1)

Fig.1. Acheta domesticus la grătar

Greierele de casă este cea de-a treia insectă care a fost admisă pentru consum, după aprobările emise în luna iulie 2021 pentru viermele galben uscat, şi în luna noiembrie pentru lăcusta călătoare. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a transmis că insectele sunt o sursă de alimente hrănitoare şi sănătoase, cu un conţinut bogat de grăsimi,

Cercetare și dureri epistemologice

  1 March, 2022

1.  Problema «adevărului»

Natura funcționează azi așa cum a funcționat și ieri și va funcționa și mâine la fel. Poate de asta avem impresia că adevărul este mai evident în științele naturii. De fapt uităm lungile căutări și miile de pagini elaborate de oamenii de știință în căutarea «adevărului incontestabil» din științele exacte și ne amintim doar de ideile înscrise pentru totdeauna (sau aproape) în lista de adevăruri demonstrate. Este cazul mărului lui Newton și a teoriei gravitației. Este cazul evoluției adaptative a speciilor, teoria lui Darwin. Este cazul teoriei relativității despre care Einstein spunea că ar fi putut purta numele de «teoria punctelor de vedere».   

Plictiseala, dincolo de frică

  21 February, 2022

Pandemia COVID-19 a ridicat la cote înalte nivelul plictiselii și al fricii de plictiseală. Despre acest lucru nu se vorbește și – nu-i așa?! – despre ce nu se vorbește nu există. În cele ce urmează aduc în discuție acest fenomen psihosocial multifațetat, cu urmări de cele mai multe ori nefericite, pe care cercetătorii din domeniul socioumanului de la noi nu l-au examinat în toată complexitatea lui. Dar nu numai cercetătorii de la noi, ci și, până de curând, cercetătorii din domeniul științelor socioumane și al sănătății publice pe plan internațional nu au considerat plictiseala un fenomen important,

O mărturisire întârziată

  15 February, 2022

De regulă scriu și rescriu de cel puțin 5-6 ori un text. La sfârșit, am însă o reținere de a reciti textul publicat. Probabil, în inconștient, am temerea că nu a fost ceea ce ar fi trebuit.

Soția mea mi-a spus că a primit un interviu dat de mine, cred în 2016. De regulă,  soția mea este foarte critică cu textele mele. De aceea am fost teribil de impresionat că mi-a spus că i-a plăcut foarte mult interviul dat atunci. Și, de această dată, după 6 ani, am avut reținerea de a-l asculta.

O aniversare cu semnificații istorice, “Ministerul Cultelor – 160 de ani”

  12 February, 2022

Spaimele si frământările noastre zilnice, atât cele legate de Pandemie cat si cele pe care ni le-au creat galopantele creșteri de preturi dar si nesiguranța militara care e la granițele tarii, au făcut poate sa treacă neobservat un eveniment aniversar de suflet, important pentru noi, cei de astăzi. Este vorba de aniversarea împlinirii a 160 de ani de la înființarea Ministerului Cultelor in 1862, așa cum a fost el numit in Guvernul lui Alexandru Ioan Cuza. In pofida faptului ca site-urile instituționale interesate (Secretariatul de Stat pentru Culte,

La mulți ani, Domnule Academician Cătălin Zamfir!

  9 February, 2022

La mulți ani, Domnule Academician Cătălin Zamfir! Pentru cel ce-a trecut de mediana vieții, fiecare an se adaugă la scara tinereții. Viața nu este trecere liniară, ci tainică alternare de lumină și nimb. Cu ochi de bucurie îl întâmpinăm și noi, la ceas aniversar, pe omul excepțional și prieten de drum, Academicianul Cătălin Zamfir.

Una dintre amintirile mele despre Domnia Sa se leagă de un moment esenţial din devenirea sociologiei româneşti postbelice şi, într-o măsură, a propriei mele deveniri ca sociolog. Era, cred, toamna anului 1975 şi ţineam seminariile cursului de sociologie generală pe care-l preda în semestrul acela profesorul Cătălin Zamfir.

România deleuziană. Fragmentul LXVI (45) despre milă (VI)

  7 February, 2022

„The Pool of Bethesda” (Sebastiano Ricci 1659-1734), Royal Collection of the United Kingdom

„ Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care pe evreieşte se numeşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut. Şi era acolo un om care era bolnav de treizeci şi opt de ani. Iisus, văzându-l pe acesta zăcând şi ştiind că este aşa încă de multă vreme,

”Tranziția” românească așa cum o trăiesc oamenii

  2 February, 2022

Cătălin Zamfir și Mircea Dumitrana[1]

Studiul are două părți: Revoluția Română 89, descrisă de un observator sociolog, și Tranziția românească (1990-2010) înregistrată de un instrument specializat al Institutului de Cercetare a Calității Vieții. 

Acest articol are ca obiectiv ceea ce se numește în mod curent tranziție: s-a declanșat în decembrie 1989 și se întinde până în prezent.

Nu putem însă înțelege tranziția dacă nu înțelegem ”evenimentul” care a declanșat-o, pe care mulți îl numim Revoluția română 89.

A fost Revoluție în 1989 sau altceva ?

A estima că în 1989 a fost Revoluție,

In memoriam: Eugen Blaga, sociolog și prieten

  24 January, 2022

A plecat dintre noi un om deosebit de o mare noblețe sufletească. Un sociolog și cercetător de valoare, un profesor iubit de studenți și colegi. Dar, Eugen Blaga a fost pentru noi, Elena și Cătălin Zamfir,  în primul rând, un bun și mare prieten.

E foarte greu să-l caracterizezi pe Eugen. Ce este cel mai important  când te gândești la bogata și complexa sa activitate de sociolog, activ în plan social, de cercetător atent al realității sociale, de profesor universitar, de om de cultură, de filozof al artei ? Cu siguranță,

In memoriam Eugen Blaga

  24 January, 2022

Eugen Blaga, marele monografist al operei de geniu a lui Gheorghe Zamfir, a fost chemat la vama cea de trei nopți ca să treacă pe drumul spre veșnica lumină.

A iubit sociologia cu iubire sacră, a scris direct cu sufletul pagini evocatoare pentru figurile care compun tabloul gloriei interbelice a unei Școli sociologice de valoare mondială. Sufletul lui ascultă acum, liber de suferința trupului, ecouri din plânsurile lui Ieremia îngemănate cu vibrațiile Imnelor Sf. Efrem Sirul, modulate în plânset duios de „Rugăciunea în nai” a celui pe care a știut să-l asculte ca nimeni altul,

Două tranziții ale țărilor europene?

  24 January, 2022

În articolul anterior ( Care e cauza subdezvoltării României: I, 20 ianuarie) s-a argumentat teoretic ipoteza că în Europa sunt două modele de tranziție: un model apropiat ca profil de orientarea vestului european, cristalizat în perioada 1945-1970 și model bazat pe filozofia neo-liberală promovată de instituțiile economice mondiale (FMI și Banca Mondială). Aici voi supune ipoteza unui test empiric: ipotez a două modele de tranziție este susținută de datele empirice ? 

Modelul țărilor europene occidentale au fost cristalizate în anii 1945-70. Ieșirea din criza generată de cel de al doilea război mondial a avut ca obiectiv reconstrucția social-economică a țărilor.

CELE MAI CITITE
Apariții editoriale
Archives
RECOMANDARI

In memoriam: Eugen Blaga, sociolog și prieten

  24 January, 2022

A plecat dintre noi un om deosebit de o mare noblețe sufletească. Un sociolog și cercetător de valoare, un profesor iubit de studenți și colegi. Dar, Eugen Blaga a fost pentru noi, Elena și Cătălin Zamfir,  în primul rând, un bun și mare prieten. E foarte greu să-l caracterizezi pe Eugen. ...

Care e cauza subdezvoltării României: I

  20 January, 2022

În acest articol și în următorul se argumentează că subdezvoltarea României actuale se datorează poziționării greșite a strategiei tranziției. Ieșirea din starea de subdezvoltare va fi posibilă doar dacă se produce o schimbare de strategie. În acest articol se schițează un cadru teoretic, urmând ca în următorul articol să fie ...

Horoscopul – narcotic psihosocial

  13 January, 2022

Numai cine are o imaginație prea bogată – ca să mă exprim eufemistic – crede că un nou-născut din Juba (capitala Sudanului de Sud) și unul din București, expulzați în aceeași zi, la aceeași oră, în același minut, se vor confrunta cu aceleași evenimente de viață și vor avea aceleași ...

Istoria ca mostenire: Roman familial și traiectorie socială, de Vincent Gaulejac

  7 January, 2022

Istoria ca mostenire Roman familial și traiectorie socială, de Vincent Gaulejac cea mai bună lucrare de sociologie clinică, acum și în limba română Recent la Editura Philobia din București a fost publicată traducerea în limba română a lucrării renumitului sociolog francez Vincent de Gaulejac, Istoria ca moștenire Roman familial și traiectorie ...

In memoriam Eugen Blaga

  24 January, 2022

Eugen Blaga, marele monografist al operei de geniu a lui Gheorghe Zamfir, a fost chemat la vama cea de trei nopți ca să treacă pe drumul spre veșnica lumină. A iubit sociologia cu iubire sacră, a scris direct cu sufletul pagini evocatoare pentru figurile care compun tabloul gloriei interbelice a ...

Comunicarea politică și fenomenul Zemmour

  17 January, 2022

Începând cu toamna anului 2021, fenomenul Z stârnește atracție și repulsie, interes și pasiuni. Și asta nu numai în Franța, ci și în întreaga Europă. Agitația mediatică și politică în jurul acestui fenomen mă îndeamnă la o scurtă analiză de comunicare politică. Mă întreb de ce vocea lui Zemmour este ...

TENDENTIAL MODERNITY

  13 January, 2022

Constantin Schifirneț, TENDENTIAL MODERNITY, Saarbrücken: LAP Lambert Academic Publishing, 2021. https://www.lap-publishing.com/.../tendential-modernity... This book brings together my essays principally concerned with tendential modernity and its relations with Europeanisation, mass media, religion and education. These papers highlight the multiple approaches in the analysis of the impact of tendential modernity in the analysis of Romanian ...

”Calea” aleasă de România și efectul ”dependenței de cale”. Este 2021 prelungirea lui 1989?

  3 January, 2022

România se află într-o stare de criză. Puțini ar contesta această afirmație. Este o criză medicală care nu s-a suprapus pe un proces relativ normal de evoluție a societății, ci pe un proces complex economic, social, politic dominat de o criză care se acumulase și care a fost doar accentuată ...

Două tranziții ale țărilor europene?

  24 January, 2022

În articolul anterior ( Care e cauza subdezvoltării României: I, 20 ianuarie) s-a argumentat teoretic ipoteza că în Europa sunt două modele de tranziție: un model apropiat ca profil de orientarea vestului european, cristalizat în perioada 1945-1970 și model bazat pe filozofia neo-liberală promovată de instituțiile economice mondiale (FMI și ...

Întâlnirea domnului academician Cătălin Zamfir cu doamna ministru Gabriela Firea

  14 January, 2022

Astăzi, academicianul Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții s-a intalnit cu doamna Gabriela Firea, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. S-au pus bazele colaborării dintre Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și ICCV pentru realizarea de proiecte și strategii care să ajute România să depășească ...

Un exercițiu metodologic de analiză a comunicării autor/cititor

  11 January, 2022

Orice persoană care ”scrie” nu poate ca, cel puțin din când în când, să nu se confrunte cu întrebarea: chiar citește cineva ? Și de care lucrări sunt interesați colegii și de care nu. Avem date despre aceste probleme ? Unele da, altele nu. Dar am altă problemă. În faza actuală, ...

In memoriam Traian Rotariu (1943-2021)

  29 December, 2021

Sfârşitul unei vieţi exemplare: sociologul, demograful şi statisticianul Traian Rotariu (12.02.1943 – 29.12.2021) Comunitatea sociologilor din România aduce un omagiu postum celui care a fost un reper intelectual şi moral, Traian Rotariu, creator de instituţii şi de direcţii de cercetare ştiinţifică în slujba adevărului şi a patriei. Redăm, cu unele modificări şi ...

In memoriam Eugen Blaga

Eugen Blaga, marele monografist al operei de geniu a lui Gheorghe Zamfir, a fost chemat la vama cea de trei nopți ca să treacă pe drumul spre veșnica lumină. A iubit sociologia cu iubire sacră, a scris direct cu sufletul pagini evocatoare pentru figurile care compun tabloul gloriei interbelice a ...

Întâlnirea domnului academician Cătălin Zamfir cu doamna ministru Gabriela Firea

Astăzi, academicianul Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții s-a intalnit cu doamna Gabriela Firea, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. S-au pus bazele colaborării dintre Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și ICCV pentru realizarea de proiecte și strategii care să ajute România să depășească ...

Istoria ca mostenire: Roman familial și traiectorie socială, de Vincent Gaulejac

Istoria ca mostenire Roman familial și traiectorie socială, de Vincent Gaulejac cea mai bună lucrare de sociologie clinică, acum și în limba română Recent la Editura Philobia din București a fost publicată traducerea în limba română a lucrării renumitului sociolog francez Vincent de Gaulejac, Istoria ca moștenire Roman familial și traiectorie ...

România deleuziană, fragmentul XLV (45). Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea a III-a, ultima). Lecturi posibile (IX)

Octav Băncilă  „Înmormântarea (1908)” Componentele psihologice ale dispozitivului. Miron Iuga este interesat să cumpere moșia deținută de Nadina și în tatonările sale descoperea că „ șireată și abilă, Nadina îi aluneca mereu printre degete ca argintul viu”. Asta îi permitea fostei sale nurori să se rupă de orice angajament familial și ...

Două tranziții ale țărilor europene?

În articolul anterior ( Care e cauza subdezvoltării României: I, 20 ianuarie) s-a argumentat teoretic ipoteza că în Europa sunt două modele de tranziție: un model apropiat ca profil de orientarea vestului european, cristalizat în perioada 1945-1970 și model bazat pe filozofia neo-liberală promovată de instituțiile economice mondiale (FMI și ...

Horoscopul – narcotic psihosocial

Numai cine are o imaginație prea bogată – ca să mă exprim eufemistic – crede că un nou-născut din Juba (capitala Sudanului de Sud) și unul din București, expulzați în aceeași zi, la aceeași oră, în același minut, se vor confrunta cu aceleași evenimente de viață și vor avea aceleași ...

”Calea” aleasă de România și efectul ”dependenței de cale”. Este 2021 prelungirea lui 1989?

România se află într-o stare de criză. Puțini ar contesta această afirmație. Este o criză medicală care nu s-a suprapus pe un proces relativ normal de evoluție a societății, ci pe un proces complex economic, social, politic dominat de o criză care se acumulase și care a fost doar accentuată ...

Ambasadorul Indiei Rahul Shrivastava la Insitutul de Cercetare a Calității Vieții

Luni, 13 decembrie 2021, Excelența sa, domul Ambasador Rahul Shrivastava a vizitat Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Domnul Academician Cătălin Zamfir a fost gazda acestei întâlniri, prezentând istoria și preocupările principale ale institutului. La finalul discuțiilor, domnul Ambasador și-a exprimat deschis interesul de a colabora în viitor pe diferite ...

Care e cauza subdezvoltării României: I

În acest articol și în următorul se argumentează că subdezvoltarea României actuale se datorează poziționării greșite a strategiei tranziției. Ieșirea din starea de subdezvoltare va fi posibilă doar dacă se produce o schimbare de strategie. În acest articol se schițează un cadru teoretic, urmând ca în următorul articol să fie ...

TENDENTIAL MODERNITY

Constantin Schifirneț, TENDENTIAL MODERNITY, Saarbrücken: LAP Lambert Academic Publishing, 2021. https://www.lap-publishing.com/.../tendential-modernity... This book brings together my essays principally concerned with tendential modernity and its relations with Europeanisation, mass media, religion and education. These papers highlight the multiple approaches in the analysis of the impact of tendential modernity in the analysis of Romanian ...

In memoriam Traian Rotariu (1943-2021)

Sfârşitul unei vieţi exemplare: sociologul, demograful şi statisticianul Traian Rotariu (12.02.1943 – 29.12.2021) Comunitatea sociologilor din România aduce un omagiu postum celui care a fost un reper intelectual şi moral, Traian Rotariu, creator de instituţii şi de direcţii de cercetare ştiinţifică în slujba adevărului şi a patriei. Redăm, cu unele modificări şi ...

Viitorul începe să ne creeze dureri de cap

Sunt momente istorice în care întrebarea ”cum va arăta viitorul” devine centrală a interesului colectiv. Dar viitorul nu este tratat la fel, ci foarte diferit. Doar câteva scurte exemple de tipuri de cum viitorul apare. Modelul de ideal de societate. În grecește, ”utopie” înseamnă ”locul de nicăieri”, care nu există, dar poate ...

Comunicarea politică și fenomenul Zemmour

Începând cu toamna anului 2021, fenomenul Z stârnește atracție și repulsie, interes și pasiuni. Și asta nu numai în Franța, ci și în întreaga Europă. Agitația mediatică și politică în jurul acestui fenomen mă îndeamnă la o scurtă analiză de comunicare politică. Mă întreb de ce vocea lui Zemmour este ...

Un exercițiu metodologic de analiză a comunicării autor/cititor

Orice persoană care ”scrie” nu poate ca, cel puțin din când în când, să nu se confrunte cu întrebarea: chiar citește cineva ? Și de care lucrări sunt interesați colegii și de care nu. Avem date despre aceste probleme ? Unele da, altele nu. Dar am altă problemă. În faza actuală, ...

Principiul dialogului social: Jandarmii și manifestanții

De dimineață, la televizor. Grupuri importante de jandarmi sunt plasați în punctele importante ale clădirilor Guvernului și Parlamentului. Deci, ziua începe cu un act important: jandarmii cu misiune de a asigura ordinea publică. Ce s-a mai întâmplat ? S-a anunțat că se va deplasa spre centrul Bucureștiului o masă de manifestanți. ...

Proiect de țară și fenomenul Zemmour

Nevoia unui proiect de țară Printr-o coincidență sociologică semnificativă, două evenimente par să se privească acum în oglindă : nevoia unui proiect de țară post-criză în România și fenomenul Zemmour, care ocupă acum scena politică în Franța și țările din Europa. Să le luăm pe rînd.    Pe sit-ul romaniasociala.ro am citit textul Starea ...