Termenii „recompensă imediată” și„recompensă amânată” nu sunt incluși în dicționarele de specialitate de la noi. În Encyclopedia of Social Psychology editată de Roy F. Baumeister și Kathleen D. Vohs, termenul „Delay of gratification”, pe care l-am echivalat în limba română cu„recompensa amânată”, este definit astfel: „Rezistență la impulsul de a primi o recompensă imediată în speranța obținerii unei recompense mai valoroase în viitor” (Conti, 2007, p. 235). Regina Conti, profesoară de psihologie la Universitatea Colgate din New York, asociază definiției un exemplu: o persoană care se trezește dimineața obosită poate face alegerea impulsivă de a se culca în continuare sau poate întârzia această satisfacție, sculându-se, făcând cafeaua și mergând la muncă, simțindu-se astfel productivă și vioaie. Nu știu dacă este cel mai lămuritor exemplu pentru termenul definit și nici nu ...
Înregistrarea video a discursului de recepție în Academia Română, intitulat „Sociologia și visul României“, susținut de acad. Cătălin Zamfir, Directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Răspunsul a fost oferit ...
Stănescu, Iulian, & Mihalache, Flavius (Eds.). (2022). „România rurală în noul capitalism: 1990-2020”, Pro Universitaria.
Volumul colectiv România rurală în noul capitalism: 1990-2020 a fost coordonat de Flavius Mihalache alături de Iulian Stănescu şi reprezintă rezultatul muncii echipei formate din membri cercetători științifici ai Institutului de Cercetare a Calității Vieții, ai Institutului de Economie Agrară, Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative, Politehnica Bucureşti şi Centrul de Studiere a Populației. Flavius Mihalache este cercetător științific III la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (Academia Română), doctor în sociologie din 2013 și specialist în cercetarea mediului rural românesc.
Joi, 10 noiembrie, la initiativa Facultății de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie din cadrul Universității din Pitești a avut loc lansarea volumului omagial ”In memoriam Cornel Constantinescu, un sociolog pentru comunitate”, apărut recent la Editura ProUniversitaria.
La eveniment au participat cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar, colegi și prieteni ai regretatului profesor, precum și studenți și absolvenți ai programelor de studii în asistență socială și resurse umane. Universitatea din Pitești, instituție în cadrul căreia dl. Constantinescu a activat pentru mai mult de patru decenii, a fost reprezentată prin dl.
Aflăm din presă că un ministru sau altul refuză invitația comisiilor parlamentare de a se prezenta pentru a da explicații. Nu este acesta un semn de aroganță? Liderii partidelor politice, când sunt intervievați în direct la Tv, nu spun ce opinie au în legătură cu o problemă de interes vital pentru populație, declarând că este prematur să se pronunțe, că se va decide în coaliție etc. Nu este acesta un indiciu al falsei modestii? Se știe – și nu de azi, de ieri – că puterea alimentează aroganța. O vorbă din bătrâni spune că „Bogatul nu crede săracului”,
Auzim cuvântul criză la tot pasul. Șoferii de taxi, acești veritabili experți ai gândirii cotidiene, vecinii și pritenii, toți sunt preocupați de criză. La nivel discursului politic, criza a devenit o amenințare permanentă. Experții și cercetătorii încearcă să contureze domeniile de manifestare a crizei. Criza este climaterică, ecologică, medicalâ, energeticâ, financiarâ, economică, socială, politică. Criza se declină la singular, la plural, la nivel de regiune, de țară și de planetă. Regăsim termenul de criză în spațiul mediatic, care devine veritabila cutie de rezonanță a celor trei sfere ale cunoașterii, cele pe care le-am evocat mai sus : gândire cotidiană,
În ultima săptămâna din octombrie s-a stins Mike Davis, un bine-cunoscut teoretician și istoric al orașelor, în special al celor americane. Printre cărțile sale de succes se numără Planet of Slums, Urban Involution and the Informal Working Class (2006). În această carte, Davis demonstrează cu date cantitative și calitative că orașele lumii care trec prin cea mai rapidă creștere, de pildă Bombay, Mexico City sau Kinshasa-Brazzaville, își sporesc de fapt periferiile sărace sau slum-urile, în care se înghesuie în ritm accelerat săracii plecați din zonele rurale.
În aceeași săptămână (24 – 28 octombrie) am făcut o vizită de teren la Târgu Mureș în cadrul proiectului de cercetare Nomesis pe care îl care coordonez la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (2022-2024).
Cercetările referitoare la compasiune, în principal psihosociologice, se focalizează pe rolul compasiunii în relațiile interpersonale și pe expresia compasiunii, ca emoție distinctă, universală, împărtășită de antropoidele umane. Nu manifestăm compasiune – spre exemplu – când aflăm că o persoană, din neglijență, adormind cu țigara aprinsă în pat, și-a dat foc casei, dar ne arătăm compasiunea pentru cei care au rămas fără acoperiș deasupra capului în urma „operațiunii militare speciale” declanșate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Compasiunea nu apare automat față de suferința altuia sau a altora, ci doar când percepem că situația acestora este gravă și nedreaptă.
Felicitări pentru publicarea cărții! Vă rugăm să ne spuneți cum a apărut ideea acesteia.
Cartea este lucrarea mea de doctorat publicată exact în formatul cerut de facultate pentru lucrările de doctorat în sociologie. Am avut ezitări când am hotărât să o public așa, însă am luat această decizie pentru că este cea mai transparentă modalitate de a arăta munca din spatele titlului meu de Doctor in Sociologie și pentru că, după doi ani de la prezentarea lucrării, ea oricum ar fi fost publică pe site-ul Ministrului Educației. Tind să cred că specialiștii din domeniu privesc lucrările găsite pe acest site ca formând categoria celor abandonate de autorii lor și le consideră „surse la gri” din moment ce o editură nu le-a publicat,
Într-o împrejurare, am constatat că în jurul nostru sunt mult mai multe conflicte între persoane decât ne așteptăm. Constat că sociologia a acordat puțină atenție acestei probleme. Și am pus pe hârtie câteva gânduri.
Relația interumană s-a diversificat enorm: de la dragoste și prietenie, la încredere și cooperare, diferențe de opinii care evoluează spre luptă și chiar cu ură.
În domeniul animal, lupta între indivizii aceleiași specii este, se pare, foarte limitată. Sunt specii animale în care lupta ”internă” este inexistentă. Este cred cazul pinguinilor. Leii se luptă între ei, dar doar în unele situații: lupta pentru ”teritoriu” sau pentru o pradă sau pentru femele.
Discursul de recepţie în Academia Română al acad. Cătălin Zamfir, intitulat Sociologia şi visul României, poate fi descărcat de pe Biblioteca Virtuală de Sociologie (aici). Textul discursului de recepţie este însoţit de răspunsul acad. Victor Voicu, intitulat Medicina şi sociologia: de la complementaritate la convergenţă.
Discursul de recepţie şi cel de răspuns au fost susţinute în 25 octombrie 2022 în Aula Academiei Române.
Dansul și planul metafizic
Agostino Ciampelli (attr.), Danza di Salomè, 1575-1600 (Sant’Antonio Abate -Florence)
„Căci Irod, trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie. Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău. Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea. Căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt, şi-l ocrotea. Şi ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta. Şi fiind o zi cu bun prilej,
Discursul de recepție „Sociologia și visul României“, acad. Cătălin Zamfir
Aula Academiei RomâneAcademia Română
25 octombrie 2022ora 10
Organizatori:Academia RomânăSecția de științe economice, juridice și sociologie
Discurs:– acad. Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții
Răspuns:– acad. Victor Voicu, președintele Secției de științe medicale
Evenimentul va putea fi urmărit pe platforma ZOOM, folosind următoarele date de conectare:
Join Zoom Meetinghttps://us02web.zoom.us/j/89549239717?pwd=dzBCSldmeWVzWjhWK0lUWXI5elo3dz09
Meeting ID: 895 4923 9717Passcode: 850265
Ne-a părăsit pentru totdeauna Eugen Simion! Mi-a fost aşa de teamă de o asemenea veste…
Cultura românească este în doliu, Academia Română este în doliu, generaţii întregi de profesori sunt în doliu!
A fost mentorul meu, mi-a fost profesor la Universitatea din Bucureşti, mi-a îndrumat lucrarea pentru obţinerea gradului didactic l, iar peste ani ne-a onorat şi înnobilat cu prezenţa sa maiestuoasă şi colaborarea prestigioasă la numeroase acţiuni cultural-ştiinţifice în judeţul Dâmboviţa. I-am cunoscut şi universul familial, universul bibliotecii personale şi camera de lucru – bun gust şi rafinament (aşa cum rafinată i-a fost întreaga existenţă),
Alexandra Deliu (2019) „Identity here and there. Migration as resource for identity construction”, ProUniversitaria, București, 160 de pagini
Vă felicităm pentru volumul de autor „Identity here and there. Migration as resource for identity construction” . Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre cuvinte despre cartea dumneavoastră!
Cartea aceasta este rezultatul stagiului doctoral – este în cea mai mare parte teza de doctorat, cu unele completări, corecturi și îmbunătățiri. Demersul constă în analiza unor date empirice din 2011-2012 la nivelul a două comunități rurale din România, parte dintr-o serie de 8 comunități în care au fost realizate studii de caz despre efectele migrației externe la nivel comunitar.
4 octombrie 2022: am aflat, cu surprindere, că încă pe 9 septembrie s-a pus în discuţie publică un document important pentru ţara noastră – România: Diagnostic Sistematic de Ţară. Un document extrem de important: problemele critice ale României şi direcţiile de acţiune în viitor. Soarta României. Documentul este elaborat de un grup de experţi străini, probabil la cererea guvernului român.
9 octombrie: ultimul termen pentru a primi reacţii din partea publicului. M-am interesat la secretariatul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV): am primit o invitaţie de a participa la vreo discuţie?
Andrei Ursu este director științific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD) din anul 2021. Recent, domnul Ursu, a coordonat volumul „Căderea unui dictator – Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989” (Editura Polirom, 2022), în care sunt prezentate detaliat evenimentele și efectele Revoluției din 1989 asupra societății române contemporane. O semnalare a evenimentului de lansare de carte este disponibilă pe platforma line onșRomânia Socială la următorul link: https://www.romaniasociala.ro/caderea–
Dacă sunteți din Brașov sau treceți prin oraș, Cristian Bălăcescu și Ștefan Ungurean, în calitate de curatori, vă invită ca în timpul care a mai ramas până în 23.10.2022 să vizionați expoziția din aer liber aflată pe esplanada din Parcul „Titulescu”. Expoziția reunește proiectele premiate ale cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția” din cadrul Facultății de Sociologie și Comunicare a Universității Transilvania Brașov.
Manifestarea dedicată deschiderii noului an universitar, aflată în acest format la a cincea ediție, reunește, sub capetele de afiș „Omul și Orașul său” și „Dincolo de gard”,
Stimată doamnă Anemari-Helen Nițu, felicitări pentru volumul „Jurnalul unei mame. Secvențe urbane cu copii, trafic, părinți, teme si altele”, Editura CARTEX, 2020, p. 336.
Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea unui asemenea volum?
Scrisul este terapeutic pentru mine. Ca și vorbitul. Dar, atunci când vorbim despre lucrurile cu care ne confruntăm, de multe ori emitem o emoție negativă. Pe când, atunci când scriem, putem să ne detașăm de neplăcere, să ne uităm la lucruri din perspective diferite, de undeva de sus, să râdem de noi și de viață.
Stimate domnule Sorin Mitulescu, felicitări pentru volumul coordonat de dumneavoastră „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”, Editura Tritonic, 2021.
Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea unui asemenea volum?
Cartea se datorează într-o primă instanță pandemiei. În 2020 ar fi trebuit să organizăm o întâlnire a promoției 1975 (45 de ani de la absolvirea secției de sociologie din București). Nemaifiind posibilă o asemenea întîlnire fizică, am cerut colegilor să scrie câte o scurtă relatare privitoare la experiența lor personală la primul loc de muncă, în calitatea de atunci de foarte tineri sociologi.
Evaluarea rezultatelor cercetării noastre este vitală pentru noi. Desigur, facem eforturi de a ”descoperi adevărul”. Da, dar cine-l știe? Noi avem o procedură mai practică. Care este impactul ideilor noastre: le receptează ceilalți colegi? le utilizează în activitatea lor? ei le apreciază? Prestigiul științific este rezultatul produselor noastre.
Voi lua cazul sociologiei. Și voi imagina un caz, nu real, ci posibil.
Să presupunem că sunt directorul unei instituții de cercetare științifică. În calitate de director sunt responsabil, printre altele, de selectarea și promovarea cercetătorilor din institut, de moralul institutului. ”Moralul” instituției este afectată de corectitudinea procesului de selecție și promovare.
O poveste și-o povață
Am alimentat recent la o benzinărie, la oră târzie, tocmai când casele erau blocate pentru raportul contabil. Lamentările mele, că în felul acesta, compania își reduce încasările și pierde clienți, au primit un răspuns pe măsură de la angajatul benzinăriei:
Pierdem… ce să pierdem!? Că pe noi tot cu salariul minim ne plătesc!
Apoi a continuat:
Noroc că eu sunt încă în putere și în zilele libere muncesc în construcții, unde îmi place și mă pricep.
Lucra cu normă întreagă la benzinărie, în ture de 12 ore,
