Am fost impresionat când, nu demult, Președintele țarii a declarat că România este o societate a cunoașterii. Foarte frumos. Ce spune cea mai importantă personalitate politică nu este o simplă „vorbă” care „zboară” fără niciun efect. ”Vorba” Președintelui României poate avea trei semnificații. 1. O estimare, în cunoștință de cauză, a situației prezente a României. 2. Poate exprima totodată un program de acțiune pe care societatea trebuie să-l pună în practică. Un impuls politic pentru cercetarea științifică românească. 3. O simplă „vorbă goală”, ce nu este chiar neuzual pentru un om politic, o pretenție că realitatea este foarte bună, dar în fapt, ea nu este așa.
Pentru a înțelege cum e realitatea actuală a cercetării științifice românești voi invoca cinci categorii de fapte.
Voi ilustra această analiză cu domeniul științelor sociale, mai ...
Coordonatorul acestei culegeri, Marin Diaconu, este la al doilea „experiment editorial” ” 23 Gânditori în autoprezentări subiective” ( Ed. Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2020). Primul volum cumulează biografiile a „17 gânditori în autoprezentări subiective”(Editura Aius, 2008). Cei care au răspuns pozitiv invitației lui în acest nou proiect, de a oferi cititorilor prin autoprezentare crâmpeie din viața lor, sunt de această dată „23 de gânditori ” ( în ...
Semnalăm apariția raportului de cercetare „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”, realizat de Oana Lup și Elena Cristina Mitrea, Editura Institutului de Cercetare Făgăraș (2020). Autoarele sunt cadre didactice în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga, Sibiu.
Raportul surprinde reacțiile studenților vis-a-vis de trecerea de la învățământul clasic „față în față” la cel online. Sunt evidențiate: cauzele disfuncționalităților din învățământul online, aspectele negative (volum de teme, sedentarism, lipsa interacțiunii cu colegii, lipsa bibliotecilor) și pozitive (economia de timp și bani, program flexibil, punctualitatea), fiind punctate și eventuale soluții.
Rețeaua Eurydice a Comisiei Europene a publicat un raport privind echitatea în educația școlară în Europa. Contribuția sistemelor de educație echitabile la dezvoltarea de societăți europene mai echitabile și mai favorabile incluziunii este una majoră.
Raportul analizează 42 de sisteme de educație europene din 37 de țări europene și identifică politicile și structurile care conduc la niveluri mai ridicate de echitate în ceea ce privește performanțele elevilor.
Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „O societate mai echitabilă și mai favorabilă incluziunii este esențială pentru ca Europa să prospere în viitor.
Semnalăm apariția în luna septembrie 2020 a volumului Sacrul și puterea politică – abordări psihociale ale imaginarului colectiv în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria. Referenții științific sunt: Prof. Univ. Dr. Nicolae Frigioiu și Prof. Univ. Dr. Constantin Schifirneț. După o scurtă introducere în lumea imaginarului colectiv, cele 11 capitole ale volumului abordează imaginarul colectiv din punct de vedere psihosocial, sacralitatea și conexiunile cu puterea și elitele politice. Analizei sacrului îi este alocat un amplu spațiu în carte: în imaginația basmului, vis-a-vis de imaginea împăratului Bizanțului, în raport cu puterea în Japonia medievală,
Hatos, Adrian (2020) Resursele culturale și consumul cultural în județul Bihor. Analiza situației la sfărșitul anului 2019, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, ISBN 978-606-37-0721-6, 109 pagini,
Profesor Universitar Doctor Abilitat în cadrul Departamentului de Sociologie-Asistență Socială, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea din Oradea și director al Școlii Doctorale de Sociologie, Universitatea din Oradea, Adrian Hatos revine cu cel de al cincilea volum la Editura Presa Universitară Clujeană[1].
Cartea face parte din procesul de elaborare a Strategiei Culturale a Județului Bihor 2020-2027 care a fost elaborată la solicitarea Consiliului Județean Bihor.
Conform celei mai recente prognoze publicate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), datoria publică a României va înregistra în 2024 un nivel de 62,2% din produsul intern brut (PIB). Cu alte cuvinte, experţii FMI ne avertizează că, foarte probabil, nivelul de îndatorare al statului român va depăşi în acel an pragul critic reglementat de CE (60% din PIB), deşi acest nivel era mai mic de 37% din PIB în anul trecut! (1).
DG – datorii guvernamentale. (1)
Însă, dacă vom compara datele din matricea anterioară cu nivelul datoriilor contractate de guvernul român în primele nouă luni
Aduceri aminte… Fiecare generație marchează veacul printr-un duh al ei și prin oamenii lor de vrednică pomenire. Ion Glodeanu este între aceștia. Absolvent al Facultății de Sociologie, unde i-a avut profesori pe H H Stahl, co-fondator cu Dimitrie Gusti a Școlii Sociologice de la București, pe Gheorghe Focşa, fost student al profesorului D. Gusti şi membru al echipelor de monografişti, pe Miron Constantinescu, fost elev al lui D. Gusti și el, pe remarcabilii profesori, Ion Drăgan, Constantin Nicuță, dar și pe Academicienii Gheorghe Vlăduțescu și Alexandru Boboc, reputați profesori de istoria filosofiei antice și moderne,
