Romania Sociala logo
Menu
May 2016 Archiva

Dumitru Otovescu, Sociologi români de azi. Generații, instituții, personalități, București, Editura Academiei Române, 2016

  17 May, 2016

În 2015, profesorul Dumitru Otovescu de la Universitatea din Craiova a realizat o anchetă despre producția sociologică în România de azi. Pe baza răspunsurilor primite de la cei care „slujesc și promovează în prezent sociologia în România și care au binevoit să participe” (p. 16) la această anchetă pe bază de chestionar (cu 21 de itemi), ni se oferă o imagine a stării acestei științe: „structura tematică a cercetării sociologice actuale, direcțiile de sincronizare cu sociologia europeană și mondială, proiectele individuale de cercetare sociologică în viitor” (p. 16). O spun din capul locului: întreprinderea dlui profesor Dumitru Otovescu este lăudabilă ...

Intelectualii, ataşaţi valorilor europene, neîmplicaţi în europenizarea societăţii

  23 May, 2016

Aderarea României la Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie pregătită de o amplă mişcare intelectuală, care să declanşeze acţiuni de evaluare a europenizării societăţii româneşti în contextul perioadei postcomuniste. Europenizarea societăţii româneşti se înscrie ca o direcţie fundamentală de dezvoltare din perioada postaderare, ceea ce reprezintă un consens naţional pentru toate grupurile sociale. Întrebarea este cum se construieşte acest proiect? Evoluţia evenimentelor interne de după 2007 evidenţiază lipsa unei viziuni proprii asupra europenizării şi, ca o consecinţă, politicile de dezvoltare au la bază recomandări şi principii ale instituţiilor internaţionale, acestea având foarte puţin de a face cu particularităţile istorice ale ...

România deleuziană: fragmentul IV, despre drama romă (III)

  27 May, 2016

Modernitatea  se caracterizează, printre altele,  și prin procesul social al producerii neprihănirii. Ce sunt educatorii, medicii, judecătorii, psihologii, sociologii, nutriționiștii sau terapeuții, decât experți în ale *neprihănirii* ? Această acțiune este generată de managementul sinelui și își are izvorul în cultura greacă: deținerea adevărului propriei persoane și gestionarea lui ca fundament în gestionarea celorlalți.  Disputa în jurul Gnozei (Gnoza are o inimă neoplatoniciană - susține Foucault) este și ea legată de neprihănire, dacă sufletul se recunoaște ca element divin sau dimpotrivă, ca prezentând urmele Diavolului. Ideea apare și în Vechiul Testament (reproducem aici un paragraf din celebrul psalm 50): ,,Mai ...

Și la noi, ca în alte țări membre ale UE!

  22 May, 2016

Prea adesea aud spunându-se: „La noi, ca la nimeni!” și „Numai la noi se poate întâmpla așa ceva!”. M-am întrebat de fiecare dată cât de informați sunt cei care strâmbă din nas. Și mie îmi displac multe lucruri care se petrec în țara noastră, dar nu spun „Vreau o țară ca afară!”, ci „Vreau o Românie demnă, în rând cu cele mai dezvoltate țări din Uniunea Europeană!”. Să ne gândim la sistemul de învățământ. Principala acuză este legată de slaba corelare între programele școlare și universitare și piața muncii. Școala nu pregătește forța de muncă de care este nevoie. Dar știe ...

România deleuziană: fragmentul III, despre drama romă (II)

  15 May, 2016

„ La gura căminului, un străin are adesea prilejul de a afla de la gazda sa adevăruri însemnate pe care aceasta le-ar tăinui, poate, prietenilor. Destăinuindu-te unui străin te despovărezi de o tăcere obligatorie; şi nu te temi de indiscreţia lui pentru că el este în trecere” spune Tocqueville în „Despre democraţie în America”. Faptul că uneori asemenea *inhibiţii* nu sunt folositoare este demonstrabil prin „Sonata Kreutzer” a lui Tolstoi, care nu ar fi fost posibilă dacă nu ar fi existat o mărturisire făcută noaptea, în tren. Sunt singur în compartiment, e ora două şi cum locurile de pe banchetă ...

Supremaţia intelectualilor în Europa de Est

  30 May, 2016

Despre rolul intelectualilor în europenizare nu trebuie discutat ca despre o forţă omnipotentă, aşa cum există tendinţa, în spaţiul est-european, de a-i supraîncărca cu misiuni şi roluri multiple. Încă de acum 75 de ani, C. Rădulescu-Motru sublinia că termenul ,,intelectual” în spaţiul românesc are un înţeles „destul de înalt”, iar în Rusia este şi mai înalt. În schimb, în Occident intelectualii sunt consideraţi muncitori calificaţi, fără a li se acorda un rang deosebit sau chiar un monopol al lor asupra opiniei publice. În societăţile unde ocupaţiile intelectuale „sunt relativ de dată recentă, ei sunt supraestimaţi”. [1] De ce se întâmplă această diferenţă în ...

World Happiness Report 2016 – câteva cifre

  30 May, 2016

Al parulea raport[1] din seria care a început în aprilie 2012 asupra nivelului de fericire în lume a fost lansat anul acesta de ziua internațională a fericirii, 20 martie (dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în luna iunie a anului 2012). Analiza se bazează pe răspunsurile obținute în 2013, 2014 și 2015 de la aproximativ câte 3000 de persoane în 157 de țări cu privire la evaluările vieților lor. Mai exact, nivelul de fericire este măsurat printr-o variabilă cu o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă că indivizii evaluează propria viață ca fiind cea mai rea ...

Panseuri, panseluțe și scaieți, București, Editura Ars Docendi, 2016

  27 May, 2016

Românul s-a născut moralist și Septimiu Chelcea la București. Cuvânt înainte Am 25 de ani… până să împlinesc o sută! A venit momentul să privesc înapoi, fără mânie, la eșecurile mele. Sunt ce am scris de-a lungul anilor și iubirea pentru oamenii de omenie, indiferent de poziția lor în ierarhia socială, de afilierea politică sau religioasă. Am crezut de când mă știu că „A fi mic, nu-i nimic; a fi mare, nu-i de mirare. A fi OM e lucru mare”. O butadă plină de adevăr spune: „Cine cu sine nu se împacă se face psiholog; cine cu societatea nu se împacă se face ...

PSIHOSOCIOLOGICE

  27 May, 2016

O formă de opresiune socială: discriminarea vârstnicilor pe piaţa muncii

  24 May, 2016

Cuvântul „discriminare” a intrat în vocabularul de zi cu zi. Este folosit uneori cu înţeles nespecificat sau incorect definit. Nici printre specialişti (sociologi, psihosociologi, psihologi, jurişti, economişti, asistenţi sociali etc.) nu există un consens privind conţinutul acestui termen. În esența ei, discriminarea constă în „tratarea inegală a indivizilor egali” (Boudon şi Besnard, 1993/1996, p. 90). Asemenea multor concepte din ştiinţele socioumane, „discriminarea socială” este un concept umbrelă, acoperă tipuri, forme şi manifestări multiple, uneori fiind dificil de sesizat legătura dintre ele. Discriminarea negativă versus discriminarea pozitivă Cel mai adesea, cuvântului „discriminare socială” i se asociază un sens negativ: numai pentru că aparţin anumitor ...

Next Page »
Recomandari
ULTIMELE ARTICOLE
Archives