Mărturisesc că adesea realitatea mă șochează. Ea se dovedește mult mai imaginativă decât mine.
După 1989 am crezut cu fermitate că alegerile parlamentare sunt o șansă de schimbare în mai bine. Alegerile exprimă voința colectivității. Definiția cea mai simplă a democrației este: votul este suveran.
Pe 11 decembrie am fost bucuroși: am închis o pagină și am deschis o alta. Alegerile au fost clare. Este firească nerăbdarea. Vom avea guvernul care a fost ales. E drept, puțin cam târziu, dar cu siguranță înainte de sărbători. Vom intra în noul an eliberat de trecutul de care speram că ne-am despărțit prin ...
Sondajele date publicităţii pe final de campanie plasează Partidul Social Democrat între 40-44% din opţiunile de vot ale votanţilor probabili [1]. Din perspectiva istoriei electorale, este ceva plauzibil. Din 1990 şi până în prezent, partidul fondat de Ion Iliescu, sub diversele denumiri şi alianţe din care a făcut parte, a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare, cu excepţia alegerilor din 1996. Ca număr de membri şi, mai ales, de aleşi la toate nivelurile, vorbim de cel mai mare partid politic din România.
Cu toate acestea, exceptând experimentul USL din 2012, maximul istoric al unei alianţe electorale conduse ...
Două întrebări ies în evidenţă: (1) cât va fi prezenţa vot şi (2) pe cine avantajează sau dezavantajează o prezenţă mai mare ori mai mică?
Prezenţa la vot la cele mai recente două alegeri parlamentare a fost foarte scăzută: 39,2% în 2008 şi 41,8% în 2012. Printre cauze: decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale, experimentul nefericit al uninominalului, încrederea foarte redusă în parlament şi partide politice, rolul şi puterea în creştere a administraţiei locale faţă de cea centrală etc.
Pe de altă parte, prezenţa la vot în România nu este chiar aşa de scăzută pe cât arată datele oficiale. Procentul de prezenţă ...
Numeroase voci au afirmat că a dezamăgit campania electorală. Că a fost seacă, plată, plictisitoare, poate chiar cea mai slabă campanie din 1990 şi până acum.
Principalul suspect al acestei situaţii ar fi legea campaniilor electorale. Partidele ar fi sever limitate ori chiar puse în imposibilitatea de a face campanie electorală din cauza restricţiilor stabilite de lege.
Prezenţa la vot arată cel mai bine în ce măsură aceste afirmaţii sunt întemeiate. Până atunci, să vedem totuşi ce prevede legea.
Forma actuală a legii finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale datează din 2015. Modificările aduse cu acest prilej au urmărit două obiective binevenite: ...
Scenariul 1: majoritate parlamentară PSD+ALDE
Are la bază rezultatele de la alegerile locale din acest an şi de la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014. Presupune ca PSD şi ALDE cel puţin să îşi repete scorul de la cele două scrutine, de circa 40% pentru PSD şi între 6-7% pentru ALDE. Cu aproximativ 47% din voturile valabil exprimate şi după redistribuire, cele două partide vor forma majorităţi absolute în ambele camere.
De notat că este scenariul cel mai simplu de realizat, deoarece nu presupune mişcări ale electoratului faţă de precedentele scrutine. În plus, sondajele date publicităţii până la acest moment indică ...
1. Eseul de faţă este scris în spiritul lui Foucault şi al lui Deleuze. Foucault, pentru că am luat în considerare darul care ţine de vizibil, iar rolul filosofie: ,,nu este de a descoperi ceea ce este ascuns, ci de a face vizibil tocmai ceea ce este vizibil”[1]. Deleuze, pentru vom utiliza conceptul de rizom, darul având calitatea de a se multiplica, de a pătrunde în sfere distincte, de a se conecta cu alte realităţi, de a avea, ca orice rizom, ieşiri multiple.
2. Bourdieu şi dublul adevăr al darului: ,, pe de o parte, darul este trăit ( sau văzut) ...
