Bogdan Chiriac a făcut ieri o remarcă care m-a șocat: majoritatea ONGurilor sunt de dreapta. Gândindu-mă mai bine, și experiența mea susține această estimare.[1] De ce totuși mă șochează. Mă așteptam ca ONGurile să fie asociate cu neguvernamental, cu comunitatea informală, cu ”societatea civilă”; deci cu inițiativele comunității. Ele se nasc din nevoile și aspirațiile noastre ale tuturora, ale oamenilor după stradă și de acasă. Și, oamenii sunt mai degrabă de stânga. Asociațiile și organizațiile ”nonguvernamentale” de stânga sunt, curios, mult mai puține în România. De abia în ultimii ani au apărut organizații non-guvernamentale influente, neangajate politic, și care vorbesc ...
Transportul public în Porto. Aştept autobuzul. Observ cum opreşte la vreo 50 de metri. Fug într-acolo, obişnuinţa din ţară. Când să ajung la el, îl văd cum pleacă. Alerg acum, în sens invers. Mi-au trebuit trei zile să pricep că autobuzul încetase să mai meargă pentru a-i da răgaz celui din faţa lui să părăsească stația. De ce? Ei bine, pentru că doar aşa se putea face coada de călători.
Autobuzele în Porto au două uşi, una la şofer, cealaltă, la mijloc. Prima este folosită pentru urcare, a doua, pentru coborâre. Este posibil ca şoferul să deschidă doar uşa a doua, ...
Academia Română a lansat în ultimii 2 ani un proiect ambițios de proiectare a României în perspectiva anului 2038. Institutului de Cercetare a Calității vieții i-a revenit misiunea de a elabora capitolul dedicate Calității Vieții. Proiectul a parcurs mai multe faze. Acest text este ultima fază a capitolul Calitatea vieții prezentat codnucerii Academiei în decembrie 2016. Sinteza Proiectului nostrum va fi pezentat la sfârșitul lui ianuarie pentru a fi inclus textului final al Proiectului Academiei.
Cătălin Zamfir (coordonator), Sorin Cace, Elena Zamfir, Alexandra Deliu, Elena Tudor, Ionuț Marian Anghel
Calitatea vieții: concept și program social
Întotdeauna oamenii au evaluat condițiile lor de viață, ...
Cartea aduce în România aspecte metodologice despre care nu s-a mai scris aici și sugerează îmbogățirea cercetărilor sociale românești cu date vizuale (fotografii, desene și filme) – date ușor de accesat și valoroase dar, din păcate, neglijate. Este o lectură ușoară și plăcută, datorită numeroaselor exemple care însoțesc noțiunile tratate dar și datorită faptului că este o ”carte cu poze”. Ea încearcă să trezească interesul celor care nu știu despre posibilitatea utilizării datelor vizuale în cercetarea socială și să le clarifice întrebările celor care și-au dorit să folosească date vizuale în cercetările lor dar nu au știut cum. De asemenea ...