Ne preocupă tot mai
mult viitorul. Încă îl populăm aproape exclusiv cu speranţe. Un salt l-am
făcut. Disciplinăm speranţele cu date şi cunoştinţe despre cum putem evolua în
sensul dorit. Suntem însă mereu surprinşi că realitatea care năvăleşte în
prezent nu se prea potriveşte cu predicţiile noastre. Constatăm că avem o
capacitate scăzută de a popula viitorul cu problemele care ne aşteaptă în
viitor. Nu putem prevedea crizele viitoare.
Ieri încă domina un
optimism structural. Europa, cea de azi, va evolua fără probleme spre mai bine.
Probleme vor fi, dar nu structurale, ci normale, „de creştere”. Ţările „dezvoltate”
ne oferă pentru noi cei din Est un exemplu şi un viitor ...
Semnificația problemei: ,,Problema animalităţii” nu este, firește una oarecare. Dacă o consider decisivă, cum se spune, şi încă de multă vreme, în ea însăşi şi pentru valoarea ei strategică este pentru că, dificilă şi enigmatică în sine, ea reprezintă totodată şi limita pe care se întemeiază şi pornind de la care se determină toate celelalte mari probleme şi toate conceptele menite să circumscrie ceea ce este ,,propriu omului”, esenţa şi viitorul umanităţii, etica, politica, dreptul, ,,drepturile omului”, ,,crima împotriva umanităţii”, ,,genocidul” ş.a.m.d .” (Jacques Derrida).
***
Animalul și spiritul morții. În comemorarea trecerii a o sută de ani de la momentul apariției ...
Succesul pe termen lung al actualei politici financiare presupune continuitate, răbdare şi consecvenţă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor reziduale. O asemenea problemă o constituie gradul extrem de redus al autonomiei financiare de care beneficiază autorităţile publice locale. Spre exemplu, veniturile autorităţilor publice locale au totalizat anul trecut 77,854 miliarde lei (9,1 % din PIB). Din aceste venituri, 45,512 miliarde lei au reprezentat defalcări de impozite de la bugetul de stat, 8,841 miliarde lei - subvenţii guvernamentale, 5,455 miliarde lei - impozite şi taxe locale, iar 18,046 miliarde lei - alte venituri. În aceste condiţii, 70 % din veniturile bugetare ale ...
Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital străin din România reprezintă, de asemenea, un factor determinant al creşterii economice din ultimii ani. Nota bene, în ultimul timp au fost mediatizate multe opinii, în cea mai mare măsură extrem de pesimiste sau chiar alarmiste, referitoare particularităţile şi fezabilitatea creşterii economice din România. Totuşi, marea majoritate a celor care ...
Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea creşterii economice nu este afectată de niciun risc iminent. Dacă, însă, deficitele fiscale depăşesc anumite praguri critice, fezabilitatea acestei politici fiscal-bugetare devine extrem de problematică.
Spre exemplu, dacă analizăm fezabilitatea financiară a statului român, vom constata, conform datelor publicate de Ministrul de Finanțe, că ponderea dobânzilor în veniturile acestuia reprezintă aproximativ ...
Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul meu. În schimb, îmi propun să evaluez, pe baza datelor empirice, validitatea nenumăratelor avertismente referitoare la efectele inevitabil devastatoare ale actualei politici financiare din România.
Cei care contestă reducerea semnificativă a impozitelor şi a taxelor (relaxarea fiscală), dublată de creşterea pensiilor, a salariului minim şi a retribuţiilor din sectorul public, susţin ...
Eseurile despre Brașov sunt dedicate celor care îndrăgesc acest oraș. În spiritul lui Heidegger, a iubi sau a îndrăgi înseamnă a purta de grijă unui lucru sau unei persoane. Ca atare, cele scrise se cuvine a fi citite ca un apel la grijă. O formă de îndrăgire este să-ți pese de acel lucru, sau cum spune gânditorul în cauză, a lăsa ceva să ființeze ,, în pro-veniența sa”. Grija se obţine prin intermediul îndrăgirii, iar îndrăgirea se obţine prin cunoaşterea istoriei oraşului. Asta înseamnă să te gândești la oamenii care au mers pe străzile orașului, să te întrebi: cum arătau ...
1 Decembrie 1918 pune pentru mine problema identităţii într-o altă perspectivă. În fiecare zi îmi pun întrebarea ce sunt eu? Simplu: sunt Cătălin, sunt soţ, părinte, bunic; sunt prieten; sunt sociolog; sunt cetăţean al României, adică sunt român.
Azi însă am un sentiment cu totul deosebit: e mult mai mult decât ce simt în fiecare zi. Eu sunt limba română, sunt locul în care m-am născut şi în care trăiesc. Eu sunt întreaga Românie în care trăiesc: bună şi rea, cu oamenii buni şi mai puţin buni, cu instituţiile care adesea se ceartă absurd şi dureros. Aşa cum e ea, România ...
