După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata că ZE a ocupat în deceniul 1999-2009 un onorant loc doi într-un clasament al celor mai mari economii ale lumii, fiind devansată doar de SUA. Cu toate acestea, ZE şi-a pierdut acest statut în 2010, fiind depăşită de China. Iar după numai 4 ani, China a devansat SUA şi a ...
În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria.
Cartea își
propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în
diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci
capitole, introducere și concluzii, lucrarea a avut ca obiectiv oferirea unei
imagini generale asupra modalității în care învățământul generează oportunități
pentru elevi într-un context social marcat de sărăcie și politici de protecție
socială aproape inexistente. În același timp, tabloul general este conectat cu mecanismele
de selecție a elevilor din învățământul obligatoriu. Unul dintre capitole
tratează pe larg inclusiv ce se ...
Creşterea
numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă
crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul
de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este
mult prea mare, această percepţie, indusă
în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât
locuitorii ţării noastre beneficiază în acest moment de cel mai mic număr de
învăţători, profesori, medici şi funcţionari publici la 1.000 de locuitori comparativ cu celelalte ţări din UE.
Astfel, în învăţământul public românesc existau anul trecut doar 18 salariaţi la 1.000 de locuitori, cu mult mai puţini decât în Marea Britanie (36), în Polonia ...
Respingerea de către
Camera Comunelor a tratatului (acordului) de ieşire a Marii Britanii din
Uniunea Europeană a stârnit o mulţime de semne de întrebare şi incertitudini
legate de viitor. Cum va fi Brexit? Va mai fi un Brexit?
Populaţia pro-Brexit, Camera Comunelor anti-Brexit
O cale de a înţelege ce
se întâmplă în politica britanică porneşte de la raportul opţiunilor de ieşire
(Leave), respectiv de rămânere (Remain) în UE, în populaţie şi,
respectiv, între parlamentarii din Camera Comunelor.
Populaţia a fost şi
rămâne divizată în două părţi relativ egale. Dincolo de sondajele de opinie,
ceea ce contează este rezultatul referendumului din 2016, când 52% au optat
pentru Brexit. La nivel teritorial, majoritatea pentru ...
Semnalăm lucrarea Capitalul în România postcomunistă, autor prof. univ. dr. Florin Georgescu, fost ministru de finanţe, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României.
Lansată la finele anului 2018, lucrarea se prezintă
cititorilor în trei volume, realizate în condiţii grafice de excepţie la
prestigioasa Editură a Academiei Române.
Capitalul în România postcomunistă este o carte fundamentală pentru înţelegerea schimbărilor structurale din economia şi societatea românească de după Revoluţia din decembrie 1989. Cele trei volume ale cărţii ies în evidenţă prin nivelul de complexitate al temelor supuse cercetării ştiinţifice, la care se adaugă volumul datelor empirice utilizate, unele inedite.
După cum reiese şi din titlu, tema centrală
constă ...
Conceptul
de stat de drept
În ultimul timp, s-a lansat tema statul
de drept ca foarte importantă de discutat în spaţiul politic. Politic, da,
este fără îndoială o temă actuală emoţional. E important ca, politic, să
subliniem tema justiţiei, a „statului de drept” ca un lucru care merită o atenţie
specială. Mai ales în condiţiile actuale.
Când s-a lansat în discursul public formularea, ca sociolog, am fost şocat. Formularea „stat de drept”este ciudată. Ea este un pleonasm. De la începutul său, statul modern,
bazat pe o constituţie - nu discutăm aici de „Statul sunt eu” al lui Ludovic al
XIV-lea - a avut ca funcţie esenţială promovarea dreptului, ...
Globalizarea, libera
circulație a oamenilor, a mărfurilor și ideilor, tinde să modifice gustul unic,
cel al mâncărurilor tradiționale dintr-o țară sau alta, cu gustul multiplu,
diversificat al mâncărurilor din alte țări și culturi. Milioanele și milioanele
de oameni care fug din cauza războaielor și a foametei sau care își părăsesc
țara în căutarea unei vieți mai bune „iau cu ei” și bucătăria țărilor de unde
provin, își păstrează, cel puțin prima generație a imigranților, preferința
pentru mâncarea etnică. Asistăm la un proces de „acculturație gastronomică”
(amestec al bucătăriilor tradiționale), la „creolizarea alimentației”. În perioada colonială, termenul „creolization” desemna mixarea populației europene cu
populațiile neeuropene. În prezent, prin „creolizarea alimentației” ...
Este
o întrebare pe care fiecare dintre noi ne-o punem. Cel mai simplu este să invoc
propria mea experienţă.
În
anii ’60 eram tânăr. Viitorul mi se părea confuz. Pe de o parte, politic ni se
oferea un model de viitor: o societate
socialistă, care va evolua spre comunism. Problema era a credibilităţii.
Imensa majoritate a românilor îl percepeau ca un model impus de istorie, mai
precis de Uniunea Sovietică. Cu forţa politică şi de către celebra „Securitate”.
Acest viitor nu depindea de noi, ci de un context internaţional. Oricum, nu era
atractiv.
Anii 1960: modernizarea şi un viitor atractiv
Dincolo
de sistemul socialist, viitorul oferea şi o altă imagine: modernizarea. Era ...
Printre fişele mele
de lectură am găsit câteva pagini de însemnări aşternute pe hârtie în urmă cu mai
mult de o jumătate de secol: „Drumuri şi oameni. Boldeşti, 23.05.1967”. La
Boldești, Institutul de Psihologie al Academiei RSR, prin secția de Psihologie
socială, condusă de Traian Herseni, a
realizat prima cercetare psihosociologică de teren, pe baza căreia s-a publicat
sub redacția lui Traian Herseni volumul „Industrializare
şi urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldeşti” (București, Editura
Academiei R.S.R., 1970).
„Colectivul nostru, compus initial numai din câțiva membri ai Secţiei de psihologie socială a Institutului de psihologie (autorul acestor înduri ca responsabi, dr. Vasile P. Nicolau, Georgeta Dan-Spînoiu, Ligia Gherguţ, ...
Dragi cititori, avem plăcerea să vă semnalăm suplimentarea tirajului
iniţial al cărţii Istoria socială a
României, lucrare elaborată de profesorul Cătălin Zamfir şi un grup de
cercetători ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV).
Cartea a apărut la finele anului 2018 sub îngrijirea editurii Academiei
Române şi face parte dintr-o colecţie mai largă dedicată centenarului Marii
Uniri de la 1918, în cadrul unui parteneriat al Academiei Române cu Ministerul
Culturii.
Lucrarea propune cititorilor o altfel de istorie, prezentată prin
viziunea sociologiei. Cititorii sunt invitaţi să treacă
dincolo de partea cronologică a istoriei şi să reflecteze asupra evoluţiei structurii
şi relaţiilor sociale, precum şi a proiectelor succesive de ieşire ...
Next Page »