Prăbuşirea
spectaculoasă a sistemului comunist din Europa de Est şi, corelativ, schimbarea
regimului instituţional în această arie geopolitică, a însemnat căderea
cortinei de fier, adică desfiinţarea principalei bariere dintre două sisteme
geopolitice complet diferite, apărute pe scena istoriei după cel de Al Doilea
Război Mondial. Dacă privim lucrurile prin prisma legilor termodinamicii (aşa
cum chiar ne propunem să procedăm), atunci efectul demografic imediat al
căderii cortinei de fier nu este deloc surprinzător. El s-a manifestat prin
apariţia unor fluxuri de deplasare a populaţiilor dinspre Europa Răsăriteană spre
Europa Occidentală. Toate vechile cortine (care nu au lipsit în istoria Europei1)
nu au împiedicat circulaţia indivizilor dintr-o parte în alta a „bătrânului
continent” ...
Cătălin
Zamfir, (coord.), Istoria socială a
României, Editura Academiei Române, București, 2018
Sociolog a cărui operă se întinde
pe mai multe decenii, și care a inițiat de asemenea incursiuni în filosofia
istoriei și nu numai, Cătălin Zamfir propune, cu ocazia centenarului, o lucrare
minuțioasă și complexă despre istoria socială a României moderne. Volumul reprezintă
un efort colectiv și a fost elaborat într-un timp record, ni se spune în
prefața lucrării: aproximativ un an. Asta explică, probabil, anumite scăpări
gramaticale, sintactice și bibliografice. Este de dorit ca următoarele ediții
ale lucrării să țină cont de aceste aspecte. În rest, stilul lapidar și
percutant al lucrării o face nu numai accesibilă, obiectiv destul ...
Cultura, alături de economie şi politică, este
parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile
oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii
vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le
consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de
teatru sau film, ascultarea concertelor şi alte forme de participare culturală
modelează felul de a gândi, simţi şi acţiona al oamenilor.
Nu există înregistrări statistice
longitudinale pentru veacul care a trecut în multe domenii ale culturii. „Consumurile"
culturale descrise de INS arată o creştere a acestora până în anii '60 când au
un punct maxim. Urmează o jumătate ...
Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor
la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei
sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să
sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie
de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru
celălalt, cultivarea libertăţii, respectful faţă de adevăr şi tradiţiile
sănătoase, respectul diferenţei, cinstea, integritatea, solidaritatea şi, peste
toate şi integrîndu‑le pe toate, iubirea aproapelui” (p. 16). Şi, mai mult,
psihologia socială ne ajută să înţelegem „cum omul este
actorul propriei sale vieţi, pe o scenă în care scenariile desemnate nu sunt
întotdeauna în acord cu propriile înclinaţii, dorinţe ...
Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior,
solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară
datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a
împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din
Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări,
reducerea datoriilor guvernamentale nu este posibilă fără majorări de impozite şi
amputări de cheltuieli guvernamentale. Dar creşterea poverii fiscale şi
amputarea cheltuielilor guvernamentale generează întotdeauna nu doar „curbe de
sacrificiu”, ci şi recesiune pe termen lung. Pe de altă parte, este evident că
nivelul anual al ratei nominale de creştere economică utilizat în scenariul
anterior (4%) este mult prea ...
Dar cum poate fi validată afirmaţia că
guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de
caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea
semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei
publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de
asemenea, că Franţa va înregistra în viitoarele decenii o rata nominală a creşterii
economice de 4% pe an, un nivel mai
mare decât cel din precedentele două decenii (2,9%). În sfârşit, ţinând cont de faptul că media aritmetică a
dobânzilor aferente obligaţiunilor de stat (bondurilor) emise de guvernul
francez în ultimul deceniu a fost de 2,2%
pe an, voi utiliza ...
Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus,
vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail”
prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de
Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste
„naţionalizări” de credite putrede,
practicate în mod sistematic de Nicolae Ceauşescu şi de ceilalţi lideri din ţările
fostului CAER, au reprezentat baloane de oxigen care au facilitat relansarea
creşteri economice în SUA, ZE şi Japonia, la fel cum dozele moderate de drog
reprezintă un tratament adecvat pentru prevenirea întrării în sevraj a celor
care consumă prea multe droguri. Însă, pe termen lung, ...
