Comunicarea de
faţă face o scurtă incursiune în istoria asistenţei sociale în România şi a
rolului ei în schimbările sociale. Pornind de la profilul multi şi
interdisciplinar al asistenţei sociale, se accentuează aici contribuţia
remarcabilă a şcolii sociologice de la Bucureşti a lui D. Gusti în apariţia
statutului ei modern. Prin aceasta, asistenţa socială se legitimează ca domeniu
instituţional distinct, ca profesie specializată la nivel universitar şi
post-liceal şi, nu în ultimul rând ca practică de specialitate, cu un vădit rol
transformator.
Dimitrie Gusti, cu o deschidere profesional-ştiinţifică de excepţie
(studii de filozofie, sociologie, etică, ştiinţe sociale şi politice,
statistică socială etc.) a fost promotorul unui amplu Program de reforme
sociale ...
Cu ocazia desfășurării celui de al XIII-lea Congres anual al Asociației Medicale Române, în parteneriat cu Academia Română, în data de 19 aprilie 2019 a fost organizată în Aula Academiei Române sesiunea aniversară „Incursiune în istoria medicinei: Dimitrie Gusti și Ion Pavel” prezidată de Academician C. Ionescu-Tîrgoviște, Prof. dr. Cătălin Zamfir și Academician Ioan Dumitrache.
Cu această ocazie s-au ținut comunicări dedicate istoriei comune a sociologiei și medicinei: Cătălin Zamfir, „Dimitrie Gusti – creatorul Școlii de Sociologie din România”, C. Ionescu-Tîrgoviște, ”Ion Pavel – creatorul Școlii de Diabet din România”, Elena Zamfir, „Asistența socială – spațiu de colaborare socio-medicală”, Paula Popoiu, ...
Lecţii
de sociologie, lecţii de viaţă
Astăzi, 18 aprilie,
profesorul Iancu Filipescu împlineşte 71 de ani. Amintirile sale nu sunt numai
adevărate lecţii de sociologie, dar şi de viaţă. LA MULȚI ANI, minte
iscoditoare!
Septimiu Chelcea
S. C. Ştiu că reinstituţionalizarea sociologiei la Universitatea din Bucureşti a fost un semnal pentru alte centre universitare că se pot înfiinţa secţii de sociologie. La Cluj, terenul era pregătit de activitatea unor intelectuali de excepţie. Cercetarea de teren de la Slatina a stârnit interesul unor sociologi consacraţi, ca şi a unora dintre universitarii tineri care au îmbrăţişat cu entuziasm „noua” ştiinţă.
I. F. În vara anului 1967, la Slatina, au venit ...
Cred că e momentul să ne punem o întrebare care, la prima vedere, ar părea ciudată: vrem să trăim într-o lume dominată mai mult de moralitate sau de justiție?
Evenimentele din ultimul timp
m-au pus pe gânduri. Cred că se schimbă ceva în fundamentele lumii: o trecere de
la morală, centrată pe înțelepciunea și responsabilitatea
fiecărei persoane față de colectivitate,la o lume dominată de o justiție care nu mai este a oamenilor,
ci a juriștilor și a sistemului juridic.
Moralitatea este ghidul vieții în care suntem educați. În jurul nostru este un complex sistem de valori și norme morale. Morala o găsești mai puțin ...
Motto:
,,Nu există două inimi, una pentru om
și alta pentru animal”
(Lamartine)
xxx
Animalul
și împărăția mesianică.Problema apare în ,,Isaia”, în două locuri. Prima dată în capitolul II, 6: ,,Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă
căprioară; şi viţelul şi puiul de leu vor mânca împreună şi un copil îi va paste.”
A doua oară, în capitolul 25, 65: ,, Lupul
va paşte la un loc cu mielul, leul va mânca paie ca boul şi şarpele cu ţărână
se va hrăni. Nimic rău şi vătămător nu va fi în muntele Meu cel sfânt",
zice Domnul.”.
Cele două texte leagă împărăția
mesianică de schimbarea naturii animalului, carnivorul ...
Practica de cercetarea
sociologică a studenţilor
I. F. În buna tradiţie a Școlii monografiei sociologice, după sesiunea de examene din vară, se organizau, timp de o lună, practicile de teren, în care studenţii învăţau, sub îndrumarea profesorilor, să lucreze pe teren. Existau două tipuri de investigaţii sociologice: cele cu caracter pedagogic, în care studenţii din primii ani veneau în legătură cu terenul, învăţau „să înoate”, şi cercetarea ştiinţifică realizată de studenţii din ani mari sau de doctoranzi. Cred că practica de acest gen a fost abandonată.
S. C. Să nu vorbim
cu păcat. Studenţii de la specializarea sociologie şi antropologie din
Facultatea de Sociologie şi ...
Aceste reflecţii au fost generate de o discuţie din ICCV pe
un program foarte important în institutul nostru, calitatea vieţii.
Discuţia a pornit de la o cercetare empirică pe calitatea
vieţii făcută în 1980 în România.[1]
Am avut impresia, poate greşesc, că un coleg a strâmbat din nas. Care a fost
eşantionul ? Doar pe mediul urban. Hm, nu a fost o cercetare reprezentativă. Eu trebuie să adaug: nici
aceea doar pe urban nu a fost după regulile stricte ale reprezentativităţii.
Procedura de selecţie a fost aleatorie, dar aş zice slabă, nu reprezentativă: nu s-a considerat varietatea regională,
nici varietatea tipurilor de oraşe, mari mici, mijlociii; ponderea ...
Va semnalam aparitia numarului 3/2019 al revistei Cultura, publicatie editata de Fundatia Culturala Augustin Buzura.
Dintre materialele din acest numar:
- eseul Caderea cortinei de fier si entropia valorilor, autor Gheorghita Geana (pp. 109-113) - punctul de vedere Limba noastra-i limba sfanta, autor Ioan-Aurel Pop (pp. 100-101)- recenzie Inegalitatile de clasa si inegalitatile in invatamant (autor carte Sebastian Toc), autor Aurelian Giugal (pp. 67-70)
Profesorii primei promoţii
de sociologi
S. C. Catedra de sociologie de la
Facultatea de Filozofie (Universitatea din Bucureşti) are o istorie
intereseantă. Iniţial, în anul universitar 1966-1967, numărul cadrelor
didactice era mic: Stela Cernea, Aculin Cazacu, Miron Constantinescu, Ion
Drăgan, Pompiliu Grigorescu, Ion Iordăchel, Ioan Matei, Henri H. Stahl. Azi, în
Departamentul de sociologie al Facultăţii de Sociologoie şi Asistenţă Socială
sunt încadraţi 31 de profesori, conferenţiari, lectori şi asistenţi, la care se
adaugă, în mare număr, profesorii asociaţi. Nu-i vorbă că şi numărul de studenţi
înmatriculaţi în anul I s-a mărit de zece ori. Ce amintiri ai despre profesorii
tăi? Cum se desfăşurau cursurile şi seminariile?
I. F. Am trăit ...
Ca o componentă a proiectului de ţară, rămas în istorie sub
numele de „societate socialistă multilateral dezvoltată”, centrele
agroindustriale au marcat o secvenţă a eforturilor de emancipare naţională şi
socială a României, care şi-a imaginat, cu naivitate, că după retragerea
trupelor sovietice de ocupaţie, ar fi sosit momentul să se proiecteze un nou
început de dezvoltare naţională, adică fără obedienţă faţă de tradiţionalele
Imperii vecine (Imperiul Ţarist, Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman), care şi-au
disputat, timp de secole, ambiţii de dominare şi de anexiune a teritoriilor
româneşti. În acest context a luat naştere ideea de „dezvoltare multilaterală” focalizată pe un raţionament
foarte simplu: anume, dacă individul are trebuinţe multilaterale, atunci, ...
Next Page »