ICCV a dezvoltat un program special, analiza producției de sociologie românească, realizat prin două proiecte ale Institutului:
Sociologia românească: 1900-2010. O istorie socială (2015), cu o Bază de publicații sociologice în întreaga perioadă ( 25617 lucrări, dintre care 4847 cărți și 20770 studii ), cu ambiția de a cuprinde toate titlurile de publicații sociologice în întreaga sa istorie.
Biblioteca virtuală de sociologie (BVS), lansată în 2013, director Eugen Glăvan, cercetător principal al ICCV (E. Glăvan, 2018) reprezintă o sursă de cărți și studii sociologice românești în format electronic. Accesul la BVS este gratuit.
Ideea acestui al doilea proiect, BVS, a pornit de ...
Cine ne sunt părinții ? (I):
Hamilton Greene:
,,Am fost singurul copil al lui Frances Harris din Virginia
Și al lui Thomas Greene din Kentucky,
De sânge brav și vrednici de laudă amândoi.
Lor li se cuvine toată cinstea:
Judecător, membru al Congresului, conducător de Stat.
De la mama-mea moștenit-am
Vioiciunea, fantezia, felul de a vorbi;
De la tatăl meu – voința, judecata, logica.
Slavă deplină lor, pentru orice folos adus-am poporului!”;
Elsa Wertman:
,,Eram o țărancă din Germania,
Cu ochi albaștri, rumenă, fericită și puternică.
Și întâi am lucrat la Thomas Greene. Într-o zi de vară, când nevastă-sa era plecată,
El s-a furișat în bucătărie și m-a luat de gât,
În timp ce eu ...
Biroul Electoral Central
încă nu a dat publicităţii rezultate finale ale alegerilor din 26 mai.
Analizele politice asupra partidelor şi liderilor politici au sens - şi vor fi
destule, pentru toate gusturile - abia
după publicarea rezultatelor finale. Până atunci, se pot face unele
consideraţii de natură sociologică.
Prezenţa la vot (peste
49%) este, în ordine cronologică, prima mare surpriză. Este cu mult peste
participarea cu care ne-am obişnuit la alegerile pentru Parlamentul European
(27-33%), dar nu este o participare record pentru România. Alegerile
prezidenţiale, indiferent de tur, rămân de maximă importanţă pentru electorat. Ce
ne arată prezenţa neaşteptat de ridicată este că miza acestor alegeri a fost
mai mare decât ...
Un sat din
România. Nimic mai simplu, aparent. Un sat din România, Oltenia, spre Târgu
Jiu.
Oltenia de sub munte, cum mi-a placut mie să dau o denumire zonei. De altfel, superbă. O zonă bogată, cu tot ce-i trebuie, aș putea spune: pășuni, păduri, ape, luncă, munți, obiective turistice spectaculoase, șosea, drumuri laterale de acces (așa cum sunt…). Vă spun eu: tot! Varietate! Nu doar câmpie, praf și…nimic!
Aici, în sfârșit după ce în multe zone nu prea mai vezi așa ceva, am văzut animale. Domestice, la asta mă refer: am văzut din nou o pășune cu multe vaci răspândite colorat, turmă cu vreo ...
La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne
pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot
au posibilitatea să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele
două întrebări ale referendumului:
1) Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii
pentru infracţiuni de corupţie?;
2) Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către
guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al
organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct
la Curtea Constituţională?
În legătură cu alegerile europarlamentare şi cu
referendumul, s-au făcut sondaje de opinie publică şi, foarte probabil, se vor
face ...
Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când
publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau
influenţează opinia publică?
Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la
următoarele concluzii:
1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept fuzzy, un
concept contestat, este dificil să se măsoare şi să se distingă rolul
mass-media în reflectarea sau în influenţarea opiniei publice;
2) Conceptele „mass-media” şi „opinie publică” sunt de multe
ori confundate şi, în consecinţă, este greu de diferenţiat rolul fiecărui
fenomen;
3) Sondajele de opinie publică, cea mai bună modalitate de cunoaştere
a opiniei ...
Week-end. Aleg să mă uit la un
film. Din întâmplare: Ziarul. O
atmosferă de redacţie. Un ziar independent,
pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii
au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi.
Explodează o afacere. Implicat un
mare om de afaceri, un tip solid şi violent care crede că poate face orice. Și
un lider politic, mai în umbră. Presa a iniţiat un scandal financiar. Intervine
justiţia. Unul din echipă trebuie sacrificat. Desigur un tânăr. Banal.
Vreau să închid filmul, dar,
parcă... Se desfăşoară forţele. Omul de afaceri e deranjat de Ziar. Simplu. Îl cumpără, schimbă
conducerea şi ...
Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de
la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare,
am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport:
România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social
postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după
sărbătorirea Independenţei României şi nostalgici după euforia sărbătoririi
Zilei Europe / şi a ţării noastre, acceptate, în structurile euroatlantice, pe
ziua de 9 mai, dar în ani şi secole diferite…
Pentru buna desfăşurare a activităţilor de profil, Preşedintele
ţării noastre, care se află de peste 2 ani într-o permanentă silentio stampa cu alianţa aflată la
guvernare, a ...
Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din reușitele zilelor noastre complicate din punct de vedere economic și financiar.
Cu finisarea Centrului a fost reabilitat și numele marelui sociolog român, Dimitrie Gusti, cel care acum 88 de ani a condus la Cornova cea mai mare cercetare monografică a unui sat românesc din perioada interbelică. Fostul cămin cultural inițiat de ...
În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, câte odată, despre patimile lui din detenţie, despre torturile suferite. Un rol important în finalizarea studiilor şi angajarea lui la laborator l-au avut: Tudor Bugnariu, Gheorghe Cazan şi Alexandru Cazangiu. Era un specialist de seamă în sociologia religiilor şi istoria filosofiei româneşti.
Două biblioteci valoroase
Aici, la etajul I al clădirii se ...
Next Page »
