26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!
Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil va deveni un caz simbol: o fetiță nevinovată se zbate deznădăjduită și reprezentanta justiției, încruntată și fără milă. Țipă după ajutor, dar nimeni nu o ajută.
Oamenii protestează și devin o adevărată mișcare socială în sprijinul Sorinei. Sunt câțiva, foarte puțini, care ripostează: vreți să contestați O DECIZIE JURIDICĂ IREVOCABILĂ ?
Poate, în ...
Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian
Stănescu[1].
Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă
socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT
DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele
electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică a ţării, ci cu
injurii. Timid, câte cineva formulează în spaţiu public o întrebare /
constatare: dar voi, ca partide importante, fie criticaţi guvernul actual, fie,
la guvernare, explicaţi de ce guvernaţi aşa, dar vă feriţi să spuneţi ce vreţi
să faceţi în viitor.
Cum se explică lipsa unor „proiecte de ţară”? Ca sociolog, nu
trebuie ...
Preşedintele, mereu,
Zice: vreau guvernul meu;
Iară prim-ministrul vrea
Pentru el, aşijderea.
Ne întrebăm, într-o doară,
Guvernul nu-i pentru ţară?
Ion Bulborea (2019)
Rezultatele alegerilor europarlamentare şi ale referendumului din 26 mai a.c. au însemnat, în primul rând, un vot de blam pentru Liviu Dragnea, fostul prim-ministru de facto al guvernului PSD + ALDE. Din punctul meu de vedere, a fost un vot emoţional nu pentru justiţie, ci pentru Preşedintele Klaus Werner Iohannis. Despre factorii care au condus la înjumătăţirea scorului PSD la europarlamentare faţă de voturile de la alegerile generale din 2016 s-a scris în toate felurile. În cele ce urmează, voi schiţa câteva reflecţii ...
Câteva gânduri despre
semnificația ”istoriei” în viața noastră
Istoria nu este doar ceva despre
trecut, ci o parte vitală a vieții prezente. Fără istorie suntem ceva foarte
abstract. Dacă vrem să știm cine suntem
nu o putem face dacă nu adăugăm istoria noastră.
Ce este România ? Deschidem o carte
cu statistici economice, demografice, geografie. Nu mă recunosc în acest text.
A, dar istoria României, acum înțeleg, asta sunt eu și înțeleg mai bine și
prezentul.
Ce sunt eu? Eu de azi? Prezentul e un gol. El mă definește doar foarte abstract. Dar prezentul meu este umplut de trecutul meu.
Eu sunt istoria mea. Eu am dreptul
exclusiv la ...
Va semnalam aparitia numarului 3/2019 al revistei Cultura, publicatie editata de Fundatia
Culturala Augustin Buzura.
Din acest numar:
Analize si evaluari - Cultura română
in epoca marilor migratii
Teme in dezbatere - Profesie:
politician intre util si realizabil
Sinteze si reflectii - Phonbies
sau luddites? Noua relatie cu tehnologia
Primim continuu informaţii despre propriul organism (senzaţii proprioceptive) şi despre mediul înconjurător (senzaţii exteroceptive) cu ajutorul senzorialităţii tactile, termice, vizuale, auditive, vibratorii, ortostatice, gustative, olfactive, dureroase. Paleta modalităţilor senzoriale este largă, dar nu folosim în egală măsură toate simţurile. Entomologul american Edward O. Wilson (n. 1929), fondatorul sociobiologiei (1975), domeniu de studiu al bazei biologice a comportamentelor sociale, consideră că oamenii, ca şi antropoidele şi păsările, se axează în principal pe văz şi pe auz (Wilson, 2013, p. 321). Peste 90% dintre informaţiile din mediul înconjurător le obţinem cu ajutorul receptorilor vizuali şi auditivi.
O nouă ierarhie a simţurilor
O cercetare global ...
Interzise în
perioada guvernării comuniste din rațiuni care depășesc obiectivele eseului nostru, și ridicate la nivelul unui fel de mitologie a
prognozelor și previziunilor după schimbarea de paradigmă ideologică din
Decembrie 1989, sondajele de opinie continuă, mai ales în vremea campaniilor electorale, să fie prilej
de controverse, cu prioritate în segmentele de opinie lipsite de minimă cultură
sociologică. Astfel, ființe aparent bine intenționate și vorbitori de o
romgleză satisfăcătoare, se pronunță doct, cu aroganță de apărători ai unor
cauze cu acoperire comunitară, asupra scorurilor rezultate în urma unor sondaje de opinie, pentru a propune corijarea
cifrelor și a tempera încrederea publicului prin trimitere în derizoriu a
rezultatelor, sau, după ...
