Cu
deosebire începând cu Iluminismul, filosofii, cărturarii în general au fost
preocupaţi de popularizarea cunoştinţelor ştiinţifice, de răspândirea lor în
rândul maselor, printr-un limbaj accesibil şi prin exemple concrete. Scopul nu
era doar culturalizarea, ci și oferirea de sfaturi practice pentru munca şi
viaţa de zi cu zi.
Odată cu dezvoltarea ştiinţelor socioumane, şi mai cu seamă de
câteva decenii încoace, popularizarea şi sfaturile practice s-au centrat pe
dezvoltarea personală, pe obţinerea fericirii şi a emoţiilor pozitive, a
leadershipului eficient, a grupului armonios şi a creşterii copiilor sub semnul
principiului emoţional(ist). Este adevărat că acestea nu se mai numesc simple
„sfaturi”, ci programe şi strategii de coaching mental, de împlinire
spirituală, ...
Stimați colegi sociologi vă invit să facem împreună câteva exerciții de analiză care duc la o înțelegere mai bună a cum facem noi sociologie.
O analiză sociologică[1]
are două nivele: primul nivel, descriptiv, descrierea realității sociale. Această operație produce fapte sociale/ sociologice, rezultatul
înregistrării realității sociale cu instrumentele cercetătorului. Al doilea
nivel, explicația. Cum explici faptele sociale. Sociologul are deci
două „produse”: descrierea realității sociale, faptelor sociale, și teorii,
explicații ale faptelor sociale, ale realității.
Cele mai multe analize sociologice, în faza actuală, oferă
mai ales fapte sociale colectate cu chestionarul: sute de răspunsuri la
întrebări. Unele întrebări oferă informații despre starea obiectivă: sexul,
vârsta, etc. Cele mai ...
La premiera uneia dintre piesele sale, George Bernard Shaw i-a trimis lui Winston Churchill o invitaţie însoţită de câteva rânduri: „Vă trimit o invitaţie pentru dumneavoastră şi prietenul dumneavoastră – dacă aveţi vreunul”. Churchill i-a trimis înapoi invitaţia, împreună cu următorul mesaj: Nu pot participa la premieră, dar mi-ar plăcea să vin la a doua reprezentaţie – dacă va mai fi vreuna” (Alleen P. Nilsen, 1999, p. 204).
Aş începe
discuţia despre umor şi persuasiune amintind că Lactantius
(cca 240 - cca 320 î.Hr.), apologet al creştinătăţii (supranumit Cicero Christianus), observa că „orice
lucru plăcut convinge cu uşurinţă şi, în timp ce oferă ...
În volumul
coordonat de Ștefan Boncu și Andrei Holman, profesori în Departamentul de
psihologie din Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (
Universitatea „Al. I Cuza” din Iași), 43 de cercetători științifici și
profesori din centrele universitare București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara și-au
reunit competențele pentru a explica, pe baza studiilor teoretice și a
cercetărilor empirice, un fenomen banal la prima vedere: gândirea cotidiană. A
rezultat o lucrare de un real interes pentru specialiștii în științele
socio-umaniste, dar și pentru un public mai larg, animat de autocunoaștere și
de cunoașterea celorlalți.
Studiile cuprinse în acest
volum sunt grupate judicios în șapte capitole: 1) Cum
gândim despre propria persoană; 2) Cum gândim ...
În lumea cercetătorilor influenţei mass-media asupra opiniei publice este bine cunoscută teza profesorului Bernard C. Cohen, şeful Departamentului de ştiinţe politice de la Universitatea Wisconsin–Madison, despre presă: „Este posibil să nu aibă succes, în cea mai mare parte a timpului, în a le spune oamenilor cum să gândească, dar are un succes surprinzător spunându-le cititorilor la ce să se gândească” (Cohen, 1963, p. 13). Politologul Bernard C. Cohen se referea la relaţia dintre presă şi politica externă a SUA.
Aşa a început cariera teoriei „Stabilirea agendei” (Agenda setting theory), menţionată pe plan internaţional în mii de studii de sociologie a comunicării, ...
Plecarea dintre noi a sociologului Iancu Filipescu lasă un gol în sociologia românească.
Contribuțiile sale la cunoașterea istoriei sociologiei din România au reprezentat o prioritate a activității științifice desfășurate de-a lungul vieții.
Perseverența și dăruirea prin care a adus către publicul specializat, și nu numai, activitatea sociologilor din perioada interbelică au fost calitățile deosebite ale domnului Iancu Filipescu.
Asociația Română de Sociologie, prin membrii săi, aduce un profund omagiu colegului și prietenului Iancu Filipescu.
Sorin Cace,Președinte,Asociația Română de Sociologie
S-a stins unul dintre marii sociologi români contemporani. O spun din toată inima. Stilul sociologului Iancu Filipescu a fost unic. Iancu a trăit sociologia. Iancu, poate cel mai mult dintre sociologi, a vorbit cu inima despre sociologie. A fost un erudit al istoriei sociologie românești. Un excelent coleg.
Am lucrat cu Iancu la două proiecte. Primul, între 1980-1989 la Institutul Politehnic București, am introdus împreună cursurile de sociologie industrială și, tot împreună, am publicat Manualul de Sociologie Industrială. Foarte mulți ingineri l-au avut profesor pe Iancu Filipescu, care i-a ajutat să înțeleagă mai bine profesia lor și societatea în care ...
Schimbări în relația
comunitate/ guvernare
Revoluția Română 1989. S-au produs schimbări de structură a
societății românești. Dar și în starea
de spirit a populației. Câteva reflecții asupra ce simțeau oamenii înainte, ce simțeau ei în scurtul moment al Revoluției și ce
s-a întâmplat după.
Înainte.
În anii 70-80 s-a consolidat un larg consens
negativ: populația în marea ei majoritate a considerat că guvernarea
comunistă a lui Ceaușescu este responsabilă de criza României. Nu numai în
România, ci în toate țările socialiste europene presiunea de schimbare a
regimului comunist s-a declanșat. Ca sociolog, cred că nu mai mult de 1%-2% din
populație era pro-Ceaușescu. Regimul comunist trebuie schimbat. Când și cum ...