La începutul lunii decembrie 2019, ICCV si ARS au înaintat Ministerului Muncii un punct de vedere asupra proiectului de HG privind reorganizarea Ministerului. Publicăm, pe aceasta cale, conținutul documentului respectiv, la care ICCV si ARS nu au primit niciun răspuns.
Punctul de vedere al
Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) şi al Asociaţiei Române de
Sociologie (ARS) privitor la Proiectul de Hotărâre de Guvern privitoare la
profilul Ministerului
Apreciem faptul că
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a simţit nevoia să revadă documentul
fundamental care îi defineşte poziţia şi funcţiile sale şi la pus în discuţie
publică. Este un moment în care viziunea Ministerului este repusă ...
Circulă în ultimul timp o filozofie sintetizată
în dictonul: statul de drept. Formularea este normală, dar riscă să fie
banală şi, extinsă, chiar periculoasă. Cu toţii vrem justiţie, desigur. Nu
orice justiţie, ci bună, corectă.
Statul are misiunea de a crea legi şi de a acţiona pentru impunerea lor. Nu există un stat care să nu aibă promovarea justiţiei ca o misiune de bază a sa. Ceea ce pare a fi ceva de la sine înţeles, repetarea ei ascunde însă un mesaj: statul de drept este preocuparea prioritară a statului.
În mintea mea ideea este asociată cu imaginea unui vapor în mijlocul oceanului. Cârmaciul este ...
Academia Română a
organizat în data de 12 decembrie 2019, ceremonia de decernare a premiilor
pentru cele mai reprezentative creații științifice și culturale realizate în
anul 2017. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora
11.00 și a fost condus de Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române,
în prezența Biroului Prezidiului și a membrilor Adunării Generale. În cadrul
celor 14 secții au fost decernate 70 de premii, care „constituie recompense
morale și materiale pentru lucrări originale, de înaltă valoare, realizate
individual sau colectiv, ce pun în evidență creativitatea autorilor și
contribuie semnificativ la progresul culturii”.[1]
Premiul Academiei
Române din cadrul secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie,
categoria Filosofie „Mircea ...
Implozia din 1990 a
fostului CAER și extinderea spre est a Uniunii Europene (UE) reprezintă, fără
îndoială, cele mai importante evenimente din istoria contemporană a Europei.
Evident, aceste evenimente emergente au generat și efecte pozitive, dar și disfuncții.
1. Principalele consecințele pozitive ale aderării României la UE
Nota bene, aderarea la UE a Bulgariei, a Cehiei, a Poloniei, a României și a Ungariei a determinat o amplificare semnificativă a creșterii economice și a nivelului de trai în aceste țări. În cazul României, spre exemplu, valoarea produsului intern brut (PIB) pe locuitor estimată în dolari internaționali reprezenta în 1991 doar 84.3% din nivelul global al acestui ...
Voi aborda aici două teme de larg
interes pentru impactul lor social cum sunt o eventuală regionalizare şi
menţinerea pilonului II de pensii publice administrate privat.
În urmă cu 6 ani am publicat un articol în revista online „Inovaţie socială”, nr. 2/2013 editată de Institutul de Cercetare a Calităţii vieţii, Academia Română, reluat în volumul „Studii sociologice 2004-2014”, Editura Pro Universitaria, 2015, în care m-am referit la ideea regionalizării vehiculată în spaţiul public dar şi în zona politicului. Evidenţiam atunci faptul că regionalizarea nu este necesară pentru România, structurile administrative actuale fiind mai adecvate decât ceea ce ar rezulta printr-o astfel de schimbare, ...
În urmă cu ceva timp Înaltele
Instanțe Financiare ale Planetei, au lansat în public numele țării care va
ocupa, începând cu 2019, lideranța mondială a dezvoltării economice: acesta se
numeste Republica Populară China! Care
să fie cauza acestei spectaculoase evoluții de la statutul de țară săracă în
deceniul 6 al secolului trecut, la locul unu mondial la dezvoltare economică,
în prezent?
Pentru propagandiști, partizani ca întotdeauna, explicația este simplă: China
a renunțat la socialism și a trecut la capitalism!
„Atunci, ce rol mai are Partidul
Comunist în această ecuație?!” - au început să devină vocali și cei care, până
acum, formulau numai dubitații carteziene.
În acestă adevărată aporie
epistemologică, au intervenit și „greii” ...
Motto „ Compasiunea este principala, poate chiar unica lege a existenței pentru întreaga umanitate” ( Dostoievski)
Steinhardt despre milă: „ Mila este un simțământ, o virtualitate, mai bine zis o stare sufletească sau mai precis: o stare harică.
Simțământul acesta (spre a ne da după modul de vorbire cel mai răspândit), impulsul acesta, darul acesta complex cuprinde, în doze variabile și nouă cu neputință de precizat, numeroase altele dintre cele mai nobile și mai frumoase: bunătatea, iubirea, prietenia, sensibilitatea, afecțiunea, mărinimia, frăția, bună voirea.
Dar nu se confundă cu nici unul dintre ele. Le împreunează, le depășește. Și dintre toate e neîndoielnic cel ...
Acum câteva zile am văzut la televizor o emisiune interesantă. Două ore s-a discutat o problemă de etică. Mi-am amintit cu nostalgie de primii mei doi ani după terminarea facultății: eram preparator la Universitatea București la etică. Am schimbat domeniul cu sociologia, dar interesul pentru etică mi-a rămas. Am fost surprins. De foarte mult timp nu am mai văzut emisiuni centrate pe teme de etică.
Invitat a fost apărătorul celor doi soți Ceaușescu la celebrul proces care i-a condamnat la moarte pe data de 25 decembrie 1989.
Discuția s-a purtat nu despre ce au făcut cei doi soți Ceaușescu și ...
În data de 3 decembrie 2019 a avut
loc o prelegere despre cum pot fi rezolvate conflictele prin ajungerea la căi
amiabile din ambele părți. Vorbind într-un sens mai particular, întrebarea
cheie este: Cum pot fi tratate aceste
neînțelegeri privind interacțiunile dintre oameni?
Conferința a fost desfășurată de către Demaille Bruno, fiind unul dintre oamenii cu o vastă experiență în domeniul de față, mediator și negociator internațional. A fost remarcată și prezența domnului profesor coordonator al masterului de probațiune, Durnescu Ioan, care a facilitat cadrul de acțiune al evenimentului, atât pentru studenții din primul an de licență, masteranzii din anul I și II, doctoranzi, ...
Fără îndoială,
decizia de majorare a deficitului public
cu 15,5 miliarde lei (1,5% din PIB) în perioada care a mai
rămas până la sfârșitul acestui an reprezintă cea mai mediatizată decizie a
noului executiv. Evident, majorarea deficitului bugetului public de la 28,8 miliarde lei (2,8% din PIB), acest nivel fiind atins la sfârșitul lunii trecute,
până la la un nivel de 44,3 miliarde
lei (4,3% din PIB) la sfârșitul
acestui an reprezintă un record sui generis. Pentru că doar executivul condus
de Dacian Cioloș a mai reușit o „performanță” asemănătoare în luna decembrie a
anului 2016: majorarea deficitului
public de la 5,5 miliarde lei (0,7 % din PIB) la nu ...