Constantin Schifirneț ne surprinde cu o lucrare inedită
și provocatoare, în același timp, pentru lumea academică, cât și pentru
cititorii interesați de tematica modernizării în societățile actuale. Modernitatea Tendențială, Reflecții despre
evoluția modernă a societății este un titlu care ne trimite în zona
fierbinte a dezbaterilor recente cu privire la evoluția modernității în spațiul
european și non-european. În linia gânditorilor care au analizat începuturile
modernității în societatea românească (Kogălniceanu, Maiorescu, Iorga, Stere,
Rădulescu-Motru etc), Constantin Schifirneț propune un concept inedit care
definește evoluția modernizării în țările slab dezvoltate economic. „Modernitatea
este un efect al modernizării. Nu există modernitate fără modernizare.
Modernitatea este un standard care reprezintă un scop al evoluției
societăților, ...
În epopeea indiană, Mahâbhârata, omul este asemănat cu un animal. Abia atunci când acesta începe să acceadă la cunoaștere, să învețe, începe să devină om. Vă propun în continuare nu un studiu in facto ci mai degrabă o întrebare retorică asupra unei societăți cu o libertate al cărei înțeles nu mai reușim să îl înțelegem. Este vorba de o libertate totală, în care fiecare face ce vrea în limita deranjului celor din jurul nostru sau este acea libertate condamnată de Guenon ca fiind defapt o transformare a individului în mașina în care domnește civilizația materială ?! Acea civilizație în care ...
Motto: „Noi, ce din mila Sfântului,
Umbră facem pământului”
( Mihai Eminescu, Rugăciune)
„Le bon samaritain” (Vincent Van Gogh, 1890),Kröller-Müller Museum, Otterlo
Pilda
samarineanului milostiv.Această
pildă apare doar în Evanghelia după Luca (10, 25-37). „Un învățător de lege s-a ridicat, ispitindu-l și zicând: ՚ Învățătorule,
ce să fac ca să moștenesc viața de veci ?՚
Iar
Iisus a zis către el:՚ Ce
este scris în Lege? Cum citești?՚
Iar
el, răspunzând, a zis: ՚ Să iubești
pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima mea, și din tot sufletul tău și din
toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine
însuți.՚
Iar El i-a
zis: ՚ Drept ai ...
Am fost
zilele trecute la o ceremonie de înmormântare. Mărturisesc că totul m-a pus pe
gânduri.
Din adolescență, am fost ateist. Nu credeam în niciun fel în Dumnezeu, nici ontologic, o ființă supremă care există undeva ”în ceruri”, nici moral, credeam că eu, și deci și ceilalți, sunt liber și responsabil de ce fac; avem propria noastră conștiință care decide ce e bine și ce e rău și judecă faptele noastre. Nu am putut înțelege o ființă, Dumnezeu, undeva „în ceruri”, în Paradis, și un altul, Diavolul, undeva în „iad”. Și am decis că nu cred în Dumnezeu și nici în Diavol. ...
Profesorul Tudorel
Postolache, un eminent economist. O
personalitate extrem de creatoare: în științele economie, în construcția de
instituții care s-au dovedit importante și durabile, în cristalizarea viziunii
dezvoltării României după Revoluția din 1989.
Poate
lucrul cel mai de remarcat pentru Profesorul Postolache este inițierea de
proiecte amețitoare ca amploare. Curaj, viziune, capacitate de a mobiliza pe
ceilalți, dar și instituții. De a crea consensul în jurul marilor programe. În
momente critice ale României este inițiatorul a două proiecte de importanță
publică crucială: Schița strategiei la
tranziția României la economia de piață, 1990, și Declarația de la Snagov 1995.
Dar ce legătură a avut Profesorul Postolache cu o
temă din alt domeniu științific, ...
1.
Impredictibilitate și
ordine
În fizică, inclusiv în cea a atmosferei și în general în orice proces desfășurat în natură, evenimentele întâmplătoare (pe care fizicienii le numesc aleatorii) pot apare din însăși dinamica complexă și
profundă a acesteia.
Henri Poincaré ne-a lăsat o frază celebră: ”Hazardul este doar măsura ignoranței noastre”, pentru că ”fenomenele aleatorii sunt prin definiție acelea ale căror legi nu le cunoaștem”. Întrebarea esențială ce decurge din această definiție este să aflăm în ce fel (Vezi James Gleick; ”The Information”, Vintage Books, New York, 2011, p.326) evenimentele impredictibile pot fi tăpânite în aplicațiile de cel mai mare impact asupra lumii reale. ...
Cu adâncă durere, cercetătorii Institutului de Cercetare a Calității Vieții anunță stingerea din viață a Academicianului Prof. dr. Tudorel Postolache. Personalitate de excepție, a marcat timp de peste 60 de ani viața noastră intelectuală. A avut contribuții majore în modernizarea științelor economice. Inițiatorul unor documente de importanță istorică: Schiță privind strategia înfăptuirii economiei de piață în România 1990 și Declarația de la Snagov 1995.
Academicianul Tudorel Postolache a susținut în mod constant și sociologia românească. In acest sens, Domnia sa are meritul personal de a fi întemeiat Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române în chiar primele zile ale ...
Așa cum rezultă din studiul de caz prezentat în continuare, hidrocarburile reprezintă călcâiul lui Ahile pentru cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene (UE 27). Din cel puțin trei motive. În primul rând, consumul de hidrocarburi din UE 27 reprezenta 11,2% din nivelul global al anului 2018, în timp ce numărul de locuitori din aceste state reprezenta în același an doar 5,9% din populația planetei. Datorită acestui fapt, UE 27 ocupa în anul menționat un nedorit loc doi, după SUA, într-un clasament al celor mai mari consumatori de hidrocarburi din lume.
Surse: 1. https://data.worldbank.org/indicator; 2. http://www.bp.com/statisticalreview.
NL – număr de locuitori
(milioane, ...
Cu ocazia împlinirii a 140 de
ani de la nașterea lui Dimitrie Gusti - prestigios sociolog, membru marcant al
Academiei Române și Președinte al Academiei Române (1944-1946) - în Aula
Academiei Române a fost organizată joi, 13 februarie 2020, ora 10.00,
Conferința omagială „Dimitrie Gusti
- profesor, sociolog, statistician, muzeograf”.
Evenimentul a fost organizat
la inițiativa Asociației Române de Sociologie, a Institutului de Sociologie al
Academiei Române și a Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei
Române care, de altfel, au și contribuit la declararea anului 2020 drept „Anul
omagial: Dimitrie Gusti și Școala Sociologică de la București”.
Dimitrie Gusti (13.02.1880 –
30.10. 1955) a fost membru al Academiei Române (din 1919), ...
Am citit
cronica lui Cătalin Zamfir la cartea lui Bogdan Bucur, Sociologia proastei guvernări în România interbelică, pe care o recomandă pe bună dreptate
istoricilor și sociologilor.
De ce am simțit nevoia să fac o intervenție?
Găsesc
salutară și constructivă intervenția luiCătalin
Zamfir legată de două acuzații (reperate de autorul cărții ) aduse lui Dimitrie
Gusti de Lucian Boia: una referitoare la
atitudinea lui Gusti față de putere, taxată de oportunism și mergând până la
lichelism; a doua, referitoare la utopismul lui Gusti.
Și mă
întreb :
1. Oare ce ar trebui să reținem în istoria sociologiei la capitolul Dimitrie Gusti : „oportunismul lui Dimitrie Gusti”, „oricând gata să se ...
Next Page »
