1. Întrebarea
Cînd mergi pe jos în București, este ușor de
remarcat explozia numărului de farmacii. Farmaciile au devenit un fel de restaurante
rapide, unde consumi medicamente. Suntem cu toții bolnavi
? Suntem mai bolnavi decît bunicii noștri și de asta consumau mai multe
medicamente?
Fără îndoială, progresul
ştiinţelor medicale a permis asistență la naştere, vaccinarea, depistarea
precoce de boli, tratarea şi vindecarea altora, perfecţionarea tehnicilor de
anestezie şi chirurgie, tratarea durerilor şi îngrijirile paliative. Progresele din medicina preventivă și terapeutică
sunt apreciabile. Dar multiplicarea de farmacii nu este sinonimă cu mai multă
sănătate, ci mai degrabă cu un proces de medicalizare a cotidianului.
O amică, aflată în vizită la mama ...
Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții pentru ieșirea din criză crește capacitatea de inovație, ducând la apariția unor idei care pot să schimbe lumea într-un mod neașteptat. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încercarea de a dezvolta arme performante a condus la inventarea cuptorului cu microunde, la dezvoltarea statisticii bayesiene, dar și la producerea bombelor ...
În plină euforie a globalizării cotată, deja,
ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al
prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător,
către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de
decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele!
După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a
propus un obiectiv eminamente umanist și (parent) greu de combătut; anume,
diseminarea prosperității la nivel planetar, atenuarea asimetriilor dintre
nivelurile de dezvoltare ale țărilor și lichidarea pungilor de sărăcie severă
existente. Uite ce altruism au bogații! au punctat, euforic, propagandiștii
globalismului, dar și amărăștenii naivi.... Proiectul prevedea, deci, acordarea
ajutorului țărilor dezvoltate pentru țările aflate ”în ...
Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie
Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale unor cetățeni străini “întâmplător” aflați în România, până la cei care au o poziție critică față de oportunitatea și sensul schimbării respective, tocmai când țara noastră ”scăpase” de povara datoriei externe, cu tot șantajul aferent exercitat de creditorii externi și de instanțele geopolitice ale acelui timp istoric.
Spre deosebire de toate ...
Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.
Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte.
O hală imensă cu mașini. Un inginer crea mașini din ce în ce mai bune. Oamenii lucrau tot mai puțin aici, fiind înlocuiți de mașini. La un moment dat a rămas doar inginerul. El a construit o nouă mașină care a preluat chiar și conducerea imensei hale. Mașina era gata. Inginerul o pune ...
La
data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat
faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în
decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul
deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență
pentru sănătatea publică: „gripa porcină” H1N1 (2009), polimielita (2014),
Ebola (2014), Zika (2015) și Kivu Ebola (2018-2020). Potrivit datelor
înregistrate de OMS până la 22 martie 2020, virusul COVID-19 a afectat 187 de
state, a fost depistat la 294.110 de persoane și a provocat 12.944 de pierderi
umane.
Având în vedere contextul actual, organismele
juridice și politice internaționale subliniază nevoia de ...
Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!
Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială, produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm pe celălalt, sau celălat să ne infecteze pe noi. Cînd ieșim, trebuie păstrată "distanțarea socială”; la un metru de ceilați, virusul s-ar pierde, înainte să infecteze. Mai clar, trebuie rupt lanțul contaminării. Mai statistic, trebuie aplatizată curba infecțiilor.
Cine ar fi crezut că vom intra în stare de urgență ? Înțelegem ...
România,
și întreaga lume, a intrat într-o criză ale cărei consecințe încă le înțelegem
destul de puțin. Mai ales nu înțelegem cum va arăta lumea noastră după ieșirea din această criză.
După vreo două-trei luni România va depăși, sperăm, criza
medicală actuală. Dar lumea va fi la fel sau altfel decât era cu trei luni în
urmă ? Am fost tentați să credem că e doar o nouă gripă, ca cele anuale. Dar nu
este așa. Coronavirusul pare a fi schimbat întreaga lume. România începe deja
să fie altfel decât era până acum.
Criza COVID-19 generează imediat o criza economică cu efecte cel puțin pe termen ...
1. A prelua controlul
Pandemia cu coronavirus a
declanșat o criză planetară.
În situații de criză, ne putem
imagina orice. Cum alte virusuri gripale nu au produs așa o panică globală, ne
putem imagina într-un film cu marțieni sau cu un război biologic și așteptăm
sfîrșitul filmului ca să aflăm că s-a terminat cu bine. Ceea ce se vede este că
școlile și teatrele se închid, industria turismului este în bernă,
aeroporturile servesc de frontiere pentru stoparea epidemiei. Bursa a pierdut
20% din valoarea acțiunilor. Mall-urile au devenit locuri pustii. Personalul
medical și specialiști în comunicare sunt chemați să explice cum se răspîndește
virusul și panica colectivă.
Din perspectiva „răspîndirii
virale ...
România se confruntă cu o criză majoră şi impredictibilă, generată de răspândirea coronavirus (COVID-19). Suntem într-o situaţie de incertitudine: nu putem şti cum vor evolua lucrurile, la ce prag va ajunge numărul celor infectaţi/suspecţi/carantinaţi, cât de mare va fi impactul negativ în economie şi societate.
Devine limpede că trebuie:
o planificare pe scenarii
scenariul de bază sau scenariul secundar trebuie gândit acoperitor, luând în calcul că evenimentele merg în direcţia cea mai indezirabilă.
În egală măsură, este clar că politica de gestionare a crizei coronavirus trebuie structurată pe paliere diferite, după conţinutul măsurilor şi aria de competenţă a acelora care le elaborează şi le ...
Next Page »
