La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era treaba noastră privată, dar de a „avea un cuvânt de spus” la conducerea societății, asta nu. Nu ne simțeam politic liberi. Să circulăm în „afară” ? Aveam o libertate foarte limitată, dar dacă chiar voiam, se putea. Dar alegerea președintelui ? De Ceaușescu nu am putut scăpa.
A adus Revoluția libertatea ...
Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune. Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate covid la nivel mondial a fost evaluat la 0,4%. În ce măsură cuvintele numesc sau instituie o realitate ? Perversitatea cetății începe prin frauda cuvintelor, spunea Platon.
Dacă autoritățile au acuzat dușmani imaginari care lansează zvonuri conspiraționiste, în rândul populației au apărut credințe complotiste la adresa autorităților. În timp ce vocea ...
Octombrie 2010. Drumul dinspre București spre Alba Iulia. Turneu cu un spectacol de teatru. Printre alții, în același microbuz, Claudiu Bleonț, Ion Haiduc, Sebastian Papaiani, actori tineri și mai puțin tineri deopotrivă. Pe tot parcursul acestui proiect îl vânam pe OMUL, Sebastian Papaiani. Veneam uneori la repetiții și cu 2 ore înainte să fiu sigur că ajung înaintea dânsului ca să nu pierd niciun cuvințel, nicio poveste spuse de acesta. Mă fascina. Tot ce spunea mă fascina. De la poveștile de viață, la povești profesionale, de la mâhniri la bucurii. Emana o căldură umană, o bunătate pe care foarte-foarte rar ...
Motto:
”Pe termen lung, sufetul capătă culorile gândurilor tale”.
Marcus Aurelius, Împărat roman.
”Suntem ceea ce gândim”
Buddha.
Cea mai importantă lecție a crizei Coronavirus este că digitalizarea trebuie folosită la maximum pentru eficientizarea majorității aspectelor din viața socială, mai puțin pentru cel mai important aspect uman: educația copiilor noștri.
Venită ca o mănușă pentru toată lumea civilizată a anului 2020, să atenueze efectele crizei Coronavirus, digitalizarea a fost răspunsul contemporaneității pentru distanțarea socială, care să rezolve majoritatea problemelor în același timp, fără un contact uman direct. Astfel, comunicarea audio-video la distanță a ținut locul întâlnirilor și strângerilor în brațe, plățile electronice au ajuns în ...
„The Denial of Saint Peter”, ( Theodoor Rombouts, 1597-1637), Liechtenstein Museum
xxx
„Studentul” ( Cehov).
După mărturisirea chiar a lui Cehov, „Studentul” este cea mai îndrăgită din scrierile sale de proză scurtă. Acțiunea se petrece în marele post al Paștelui de Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. În acea zi Ivan Velikopolski, student la Academia de teologie, a plecat de-acasă la vânătoare. A lăsat-o pe maică-sa să curețe un samovar ,, cu picioarele goale, în tindă” și pe taică-su tușind, întins pe cuptor. „ Frigul, foamea, aceeași sărăcie lucie, aceleași acoperișuri de paie pline de găuri fuseseră pesemne și pe vremea lui Petru cel ...
În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit în funcţie de următorii indicatori esenţiali: produsul intern brut, respectiv consumul individual şi investiţiile brute pe locuitor. Dar, în pofida acestui handicap, România a înregistrat în ultimele două decenii performanţe remarcabile în ceea ce priveşte creşterea economică. Datorită acestui fapt, România devansează în acest moment Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Letonia, ...
Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - creştin-democraţi, D66 - progresişti seculari și CU - creștin-progresişti) ca fiind foarte de dreapta. Alte partide politice cum ar fi FvD (conservatori) și PVV (naţionalişti) vad Cabinetul ca fiind foarte de stânga. Cum să interpretezi asta? Răspunsul constă în analizarea soartei clasei de mijloc, care este împarţită în două perspective ...
După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate aproape nule sau nule ale dobânzilor de referinţă; creditarea masivă a băncilor şi a sistemului de intermediere financiară, respectiv răscumpărarea sistematică a obligaţiunilor guvernamentale scadente şi a activelor neperformante ale companiilor financiare şi nefinanciare strategice. (1)
Apoi, „inovaţia” japoneză în materie de politici monetare a fost utilizată, după declanşarea colapsului economic ...
