Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Cel din urmă abordează într-o manieră originală comparativă un element esențial în sistemul de educație: universitățile în contextul redefinirilor din acel context istoric dificil. Cei 14 autori analizează universități din Bulgaria, Polonia (Varșovia) și România (Cluj-Napoca, București), situația femeilor din universități, a elitelor dar și experiența lui Dimitrie Gusti și a școlii ...
Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini).
Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă psihosociologică, Din istoricul cunoașterii opiniei publice, Modelul tridimensional al opiniei publice, Construirea opiniei publice: rolul mass-media și Sondajele de opinie publică) acoperă problematica acestui fenomen complex, despre care Dimitrie Gusti spunea că este „rezultatul unui proces social”.
A doua parte a cărții trece în revistă persuasiunea (Ce este persuasiune, Umorul în ...
România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental.
Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, socioloia, sociologia românească s-a lansat asimilând patternul sociologiei occidentale. La început, sociologii români s-au format în universitățile europene. Lucrările sociologilor români au fost realizate cu mijloacele comune europene, la standarde europene. Unele lucrări au fost publicate în occident.
Sociologii români nu au suferit pe atunci de complexul subdezvoltării. Într-o societate subdezvoltată ...
Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023.
Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum a luat naștere ideea proiectului de cercetare?Bună ziua! Mulțumesc mult! Ideea proiectului s-a născut în timpul participării la o acțiune COST, Reducing old-age social exclusion: collaborations in research and policy, care a reunit cercetători din 41 de țări. Astfel am avut ocazia de a lucra cu dr Marja Aartsen de ...
Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție.
Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte dificilă și este momentul să ne oprim mai mult asupra ei.
Capitolele sunt din Istoria socială a României (2018), dar actualizate și revăzute. Textul este o formă „de lucru”. Nu cuprinde bibliografia și posibil greșeli.
Textul, având ca temă perioada actuală a României, ar putea stârni nu numai interes, dar și controverse. ...
Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist și reînfiinţată în 1990 de Asociaţia Română de Sociologie, care a rămas şi editorul revistei de atunci. Revista oferă spaţiu de publicare pentru opiniile, articolele ştiinţifice şi recenziile de carte ale specialiștilor din domeniul sociologiei și specializărilor conexe. Sunt acceptate studii redactate în limba engleză, franceză sau română, relevante pentru publicul ...
În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de demnitate națională a contemporanilor săi, formula aprecierea că acel comportament al actorilor decizionali de Atunci, nu era un simplu derapaj accidental al unor unor indivizi cu un echipament intelectual și civic precar...
Opinia sa era mai dură : comportamentul acesta vine din Istorie, din secolele de obediență față de Imperiile megieșe ...
Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ?
România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. Comunitatea estimează că politicul nu face ce trebuie. De ce românii sunt nemulțumiți de politic ? În 2019 76,4% dintre români considerau că România merge într-o direcție greșită și doar 18,5% într-o direcție bună.
Mă aștept ca partidele mari, care au șansa să vină la guvernare, să aibă o viziune globală ...
Coada ca microsocietate
Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ordinei este sancționată.
Cozile de azi ne duc inevitabil cu gândul la cozile de ieri. În acest au apărut cozile de distanțare fizică. Cozi la farmacie, policlinică, spital, poștă, bancă, servicii administrative. O inovație socială a cărei denumire, coadă de distanțare socială, își trăda menirea.
Pe vremea socialismului s-a stat la coadă ...
După cum ne avertizează reformatorul neoliberal Thomas Piketty, veniturile din capital (profitul şi amortizarea) cresc mai repede decât veniturile din muncă în economiile capitaliste, iar această disfuncţie reprezintă „contradicţia centrală a capitalismului”. (1), (2). Evident, această teză a polarizării oligarhice a bogăţiei în detrimentul „oamenilor muncii” a fost popularizată de foarte mult timp de către marxişti. Cu toate acestea, elitele occidentale au marginalizat sau au pus la stâlpul infamiei teza lui Marx referitoare la exploatarea de tip capitalist a muncii. Mai ales în perioada Războiului Rece. Spre deosebire, teza lui Thomas Piketty despre „contradicţia centrală a capitalismului”, care nu diferă ...
