Copilăria mea era plină cu Zâna cea bună, prințesa blondă, frumoasă și tânără. Dar era și Baba Cloanța. Zâna era undeva în ceruri, în altă lume. Rareori mai venea să ne ajute. Doar pentru copii, dar nu și pentru oamenii mari. În lumea reală, în pădurea în care trăim, ești pândit de Baba Cloanța. De mult nu mai sunt copil. Unde sunt zânele ? Mă tulbură un gând: nu cumva când fac un pas și vin în pădurea noastră de toate zilele, trăsăturile frumoase ale Zânei se urâțesc și Zâna devine Baba Cloanța? S-ar putea chiar să nu existe ființe ...
Următoarele reflecții nu sunt un program electoral. Cu toate acestea, autorul încearcă să inspire politicieni, personalități cu putere de decizie și simpli cetățeni pentru a-i face să vadă gravitatea situației. Acest eseu a fost scris cu speranța că o idee va găsi un destinatar. Astfel, viitorul Occidentului în care tânăra generație să poată lucra normal, economisi fonduri și să urmărească împlinirea, mai are o şansă.
Pentru a garanta securitatea economică și fizică, trebuiesc făcute investiții într-o armată modernă și o capacitate de producție stabilă. Când elitele înrădăcinate în anumite industrii au abandonat industria minieră și industria, într-un sens mai larg, din ...
„Procesiune religioasă în gubernia Kursk”, ( Ilia Repin, 1883), Galeria Tretiakov, Moscova
xxx
„Scrisori din Rusia. Rusia la 1839” ale lui Custine descriu o realitate, pe care autorul încearcă să o înțeleagă, să o explice și să o evalueze, punându-se în mintea și sufletul rușilor pe care i-a întâlnit: „Luați laolaltă, rușii mi s-au părut măreți, chiar și în viciile lor cele mai șocante; luați unul câte unul, i-am găsit prietenoși”.
Această evaluare are două caracteristici, amândouă ținând de spiritul Iluminismului. Prima, că ea se face prin raportare la valorile civilizației franceze. Sau cum spune însuși Custine: „să propun celorlalți propriile mele păreri ...
"Când adevărul nu este liber, libertatea nu este adevărată. "
(Jacques Prevert)
Frică și confuzie, confuzie și frică. Izolați, mascați și înfricoșați. Am avut sentimentul că 2020 ne-a mutat în distopie. Într-o viziune sumbră a societății. M-am gândit să recitesc romanul Ciuma al lui Albert Camus, ca să înțeleg mai bine progresia fricii. Dragonul, Monstrul, simbolul răului și a demoniacului, devorează orașul Oran. Dragonul merge către victimă scuipând foc în pieptul concetățenilor, pentru ca apoi să populeze câmpul cu umbre și fantome. Noaptea la Oran, orașul ciumei, este locul tăcerii, o tăcere care exacerbează frica. Tăcerea și moartea culorilor, a mișcărilor, a zâmbetului. ...
Anuarul apărut în primele zile ale începutului acestui an ar putea să intereseze comunitatea sociologică mai mult decât volumele publicate anterior, care oferă și ele informații extrem de utile pentru cunoașterea identității culturale a românilor. Spun acest lucru pentru că, alături de contribuțiile de strictă specialitate (muzeografie etnografică), sunt incluse studii de sociologie. Mi se par semnificative în acest sens contribuțiile lui Marcel Lutic la rublica „Restituiri” și ale Silviei Ciubotaru la rubrica „Aniversări”. Sunt, fără îndoială, utile cercetătorilor din domeniul sociologiei culturii și alte contribuții: Andrei Prohin, „Motivul mării în folclorul basarabean – mărturie a unității spiritualității românești” (pp. ...
Mulți au considerat că 1989 a fost anul înmormântării ideii de socialism.
Statele din sistemul sovietic au renunțat zgomotos la socialism și au optat pentru capitalism. În occident, neoliberalismul a devenit dominant, inhibând asumarea deschisă a socialismului chiar și în statele europene nordice unde socialismul avea o tradiție consolidată. Socialismul suedez era cu totul diferit de cel sovietic: o economie deschisă, democrație, cu rol important al statului în distribuirea echitabilă a bunăstării.
Viziunea occidentală axată pe neoliberalism s-a împiedicat însă de succesul Chinei. China e o societate socialistă care s-a schimbat spectaculos. Gândirea occidentală obsedată de viziunea neoliberală nu e pregătită să ...
Apariție editorială: Septimiu Chelcea,Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice, Suceava, Editura Alexandria Publishing House,2020 (215 de pagini)
Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Cartea cuprinde două părți: I) Studii psihosociologice (152 pagini) și II) Reflecții psihosociologice (53 pagini). Prima parte include cinci studii actualizate, despre care autorul declară în Cuvânt înainte: „Apreciez că mă definesc”. Acestea sunt: „Psihosociologia: No man’s land?”; „Da patriotismului, nu naționalismului!”; „Psihologia poporului român: despre self-ul românesc”; „Ubicuitatea zvonurilor” și „Starea de urgență COVID-19”. A doua parte a cărții,„Reflecții psihosociologice”, include capitolele:„Persoane, personaje, situații și instituții sociale”, „Procese, fenomene și stări ...
