Îmi aduc aminte de o povestire în care actorii principali erau regretabilii și inegalabilii Mișu Fotino și Radu Beligan . Este o întâmplare povestită în teatru chiar de ei.
Prin ani imemorabili, aflați în lungile și interminabile turnee pentru satisfacerea bunăstării publicului (și, desigur, a bunăstării personale prin a-și manifesta bucuria de a fi actori) aceștia erau nevoiți să circule cum puteau pentru a ajunge în localitățile unde trebuiau să joace. Astfel că, din lipsă de bani, aceștia se regăsesc la un moment dat, în plină arșiță a verii, într-un tender, pe maldărul de cărbuni, în drum spre localitatea X. Cum ...
Societatea hipermodernă acompaniată de transformările majore care se înregistrează în contextul pandemiei în domeniul social, economic și politic, efectele psihologice cauzate de distanțarea socială, care a condus la modificarea relațiilor de muncă și mediului familial, disponibilizările de personal, ca urmare a restructurărilor la nivelul organizaților, au adus în atenția specialiștilor în domeniul socio-umano nouă prioritate – necesitatea gestionării riscurilor sociopsihice în organizații, dintr-o perspectivă pluridisciplinară- sociologia clinică a muncii.
Prin orientarea spre individ, sociologia clincă se înscrie în tradiția lui Max Weber, ca o sociologie cuprinzătoare, care ia în considerare subiectivitatea și, în același timp, este și o sociologie moștenită și ...
„Spre o paradigmă sociologică a ideologiei”, 2020, Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 277 pagini. Volumul este disponibil online în secțiunea cărți a Bibliotecii Virtuale de Sociologie.
Dorim să începem acest interviu prin a vă felicita pentru publicarea cărții! 1. Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea acestui volum?
Încă de la începutul carierei m-a preocupat problematica epistemologiei științei sociale. Poziția la care am ajuns pe parcursul studiilor mele este că știința socială, cu mici excepții, nu poate produce teoretizări cu o înaltă valoare predictivă sau cu un caracter universal. Încercările sociologiei cantitativiste sau a economiei de a mima științele ...
Dezgheţul ideologic: a fost... şi nu prea
La Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti, în cadrul căreia era și Secția de sociologie, dezgheţul ideologic a fost bine controlat de către organele de partid. Unii dintre profesori se obişnuiseră cu şuba. Alţii – Tudor Bugnariu, Gheorghe Vlăduţescu, Gheorghe Cazan, Cătălin Zamfir, Paul Popescu-Neveanu, Tiberiu Bogdan ş.a. – au respirat din plin aerul curăţat de zgura stalinistă. Totuşi, partidul şi „mâna lungă” a Securităţii îşi menţineau vigilenţa.
Au continuat demascările şi înscenările din perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mă refer la exmatricularea pe motive politice a unor studenţi de la Secţia de filozofie, în 1965. ...
Astăzi, 21 aprilie 2021, Asociaţia Română de Sociologie (ARS) a acordat Premiul de Excelenţă domnului prof. univ. dr. Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, pentru lucrarea Capitalul în România postcomunistă (Editura Academiei Române, 2018).
Premiul de Excelenţă al ARS este acordat pentru contribuţia ştiinţifică de mare valoare, înalt originală, pe teme majore pentru sociologia românească: relaţia capital-muncă şi sistemul de distribuire şi redistribuire, inegalităţi economice şi sociale (de venit şi de avuţie), munca precară, procesele de tranziţie şi privatizare, probleme structurale ale capitalismului şi politici de dezvoltare. Originalitatea lucrării derivă şi din prelucrarea unor serii lungi de date, la ...
Un profesor „enciclopedie” și asistenta domniei sale „revoluționară înflăcărată”
Prin anii 1970, pentru o scurtă perioadă, Catedra de istoria sociologiei din Facultatea de Filozofie a Universității din București a fost inclusă în Catedra de sociologie. Șeful Catedrei de istoria sociologiei era profesorul Constantin Nicuţă. Asistena univ. L. D. – nu îi voi menționa decât inițialele numelui, pentru că nici nu merită mai mult – l-a lăudat un timp, după care l-a cântat la partid. În amintirea mea au rămas nedespărțiți.
Profesorul Constantin Nicuţă (1906 - 1991), deşi o „enciclopedie de istoria sociologiei”, nu a depus la bibliotecă lecţiile multiplicate. Se justifica hâtru: ...
Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale, București, Editura Pro Universitaria, 2021 (302 p. 44,20 lei)
Motto-ul cărții: „Publicitatea este știință, tehnică, artă și conștiință”.
Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Structura cărții cuprinde două părți:
I) ABC-ul publicității (123 de pagini);
II) Abordarea psihosociologică a publicității (132 de pagini).
Autorul abordează subiectul reclamelor vizuale, aducând în lumină ultimele teorii, ipoteze, analize, observații și experimente științifice interesante pe care cititorul le poate descoperi în condeiul de aur al unui scriitor celebru. Profesorul Septimiu Chelcea este un cercetător consacrat, care a reușit în fiecare scriere să transforme limbajul ștințific ...
Mulți se întrebă: cum s-ar putea realiza o lume mondializată ? Acum, lumea este compusă din ”țări”. Dar economia pare să devină tot mai mondializată. Cum va putea lumea să fie în aceste condiții ?
Problema este că economia, în realitate, nu e atât de mondializată cum s-a tot spus. Toate activitățile economice depind de statele lor care le oferă suportul. Pe de altă parte, economiile sunt integrate în logica sistemelor naționale și contribuie la bunăstarea acestora. Și ”supranaționalele” sunt de fapt mai mult naționale.
Pentru prima oară în istoria recentă, România are un spațiu mult mai liber de decizie. Lumea a ...
Asistent universitar: nici student, nici profesor
Oricât ar fi de prozaic, mi-am cerut transferul la Universitate şi pentru că asistenţii stagiari primeau un salariu mai mare decât cercetătorii stagiari în institutele Academiei R.S.R. Prin Ordinul Nr. 1595 din 8.11.1968, semnat de Rectorul prof. dr. doc. Jean Livescu, am fost numit „în funcţia de asistent stagiar, poziția 11, la Catedra de sociologie, Facultatea de Filozofie, cu salariul lunar de lei 1300”. Câştigasem 200 de lei, bani cu care îmi puteam plăti rata lunară la CEC pentru împrumutul luat în vederea achiziţionării unui apartament. Am aşteptat vreun an să ne vină rândul să ...
Libertatea de a gândi
Libertatea de a gândi a fost totdeauna un fel de boală. Iată-ne vindecați! Asta o spunea eseistul Philippe Muray în anii 1990.
Zilele astea mi-am amintit de analiza psihanalitică a socialismului din România, pe care o face Vasile Dem Vasilescu în cartea În căutarea sinelui (2014). El vorbește de sindromul infantilizării și spune că dependența economică absolută a individului față de Stat era un mijloc prin care socialismul real a infantilizat adulții, reducândui la condiția de simpli executanți. Fiecare salariat în parte era supus deciziilor luate în vârful piramidei. Inițiativa individuală și responsabilizarea erau inutile, dăunătoare și reprimate. ...
Next Page »
