Sfârşitul unei vieţi exemplare: sociologul, demograful şi statisticianul Traian Rotariu (12.02.1943 – 29.12.2021)
Comunitatea sociologilor din România aduce un omagiu postum celui care a fost un reper intelectual şi moral, Traian Rotariu, creator de instituţii şi de direcţii de cercetare ştiinţifică în slujba adevărului şi a patriei.
Redăm, cu unele modificări şi adăugiri, un scurt material biografic din Revista Română de Statistică, Arhiva INS, 2018.
„Traian Rotariu s-a născut la 12 februarie 1943 în localitatea Stejărişu, judeţul Sibiu. A urmat cursurile şcolii generale şi ale liceului în oraşul Agnita. În 1960, a intrat ca student la Facultatea de Matematică a Universităţii din Cluj, pe care ...
De dimineață, la televizor. Grupuri importante de jandarmi sunt plasați în punctele importante ale clădirilor Guvernului și Parlamentului. Deci, ziua începe cu un act important: jandarmii cu misiune de a asigura ordinea publică.
Ce s-a mai întâmplat ? S-a anunțat că se va deplasa spre centrul Bucureștiului o masă de manifestanți. Deci un fragment al populației va veni la București. Deci, pe de o pare forțele de ordine organizate cu obiective clare: ordinea. Pe de altă parte o masă de oameni care se presupune că vor încălca ordinea publică și jandarmi trebuie să fie pregătiți. Dar ce vor oamenii? Nu e ...
Octav Băncilă „Înmormântarea (1908)”
Componentele psihologice ale dispozitivului. Miron Iuga este interesat să cumpere moșia deținută de Nadina și în tatonările sale descoperea că „ șireată și abilă, Nadina îi aluneca mereu printre degete ca argintul viu”. Asta îi permitea fostei sale nurori să se rupă de orice angajament familial și să aibă libertatea în alegeri, adică obținerea celui mai bun preț, iar faptul se datorează, în completarea intereselor financiare și prin susținerea lor, pe ceea ce astăzi am numi tulburare narcisică de personalitate (TNP), care s-ar caracteriza prin „ persistența sentimentelor exagerate de importanță de sine, o nevoie excesivă de ...
Luni, 13 decembrie 2021, Excelența sa, domul Ambasador Rahul Shrivastava a vizitat Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Domnul Academician Cătălin Zamfir a fost gazda acestei întâlniri, prezentând istoria și preocupările principale ale institutului. La finalul discuțiilor, domnul Ambasador și-a exprimat deschis interesul de a colabora în viitor pe diferite proiecte care ar putea întări legăturile profesionale și diplomatice dintre cele două state. Salutăm acest rezultat, exprimându-ne încrederea și speranța că lucrurile nu se vor opri aici. Domnul Ambasador a apreciat faptul că Institutul de Cercetare a Calității Vieții are o experiență îndelungată în domeniul social, având o echipă formată ...
Într-o seară pe sub sălcii Într-un parc uitat de lume Admiram cum umblă melciiPe-o statuie fără nume.
Și-n tăcerea cea de stâncăTotul pare încremenitMai puțin bătrâna bancăDe lângă prințul împietrit.
Două umbre seculare Coborâte din alt timp Au prins viață și mișcare Pe un vals de anotimp.
Vechiul spirit se ivește Viul noaptea înflorește În parfumul de povesten parfumul de povesteCCe-a fost mort, acuma crește.
Și privind cum umblă melcii În lumina albăstrieAdormind pe aripa băncii M-am schimbat într-o statuie.
Sebastian Fitzek (2020)
Sunt momente istorice în care întrebarea ”cum va arăta viitorul” devine centrală a interesului colectiv.
Dar viitorul nu este tratat la fel, ci foarte diferit. Doar câteva scurte exemple de tipuri de cum viitorul apare.
Modelul de ideal de societate. În grecește, ”utopie” înseamnă ”locul de nicăieri”, care nu există, dar poate exista. În Grecia antică, Platon a propus concetățenilor lui un model de cetate ideală. Un model cu impact public foarte mare, dar, ciudat, oamenii nu s-au grăbit să-l transpună în realitate. În timp, s-au produs multe modele ”ideale” de societate. Realitatea socială a fost mereu mult mai complicată pentru a ...
E criză.
Nu ninge decât cu lacrimi de sânge.
Cele de bucurie le-am uitat în cutia poştală
A casei pierdute la jocurile de noroc.
Nu mai știu nimic.
Nu mai cunosc oameni.
Oamenii nu mă mai cunosc ...
Nici Dumnezeu, de când are treburi prin lume, nu-şi mai aduce aminte de mine.
Bolesc în straie de bunătate
Pe Bulevardul Fericirii Pierdute.
Mai aprind din când în când lumina cei de la primărie...
Aşa ajung să mai văd şi eu scrisul.
Ziua am ajuns s-o dorm –
Nu mai am de muncă.
M-au concediat de mult
Din slujba umanităţii.
Am vrut odată un copil
Şi mi-am pierdut trei decenii din viaţă
Căutând o femeie
Care să-mi stea alături.
N-am găsit-o.
Şi am ...
Avem daimonul în sânge, avem gusturi și dorințeSuntem oase, păr și carne, învelind ciudate ființeNe-nțelegem prin limbaje, semne, gesturi și simboluriAvem trup care mănâncă obsedat să umple goluri.
Înțoliți cu măști de piatră ne alegem să fim doiAgitându-ne o viață curg celulele din noiȘi-am vânat tăind padurea, construind din paie moiCasele descoperite unde plouă cu noroi.
Banii strânși sub dușumele ne înlănțuie-n piloniPizmuind la sarcofagul construit de faraoni.Suportându-ne minciuna învățăm diplomațiaArta de a crede totul, lauda și nebunia.
Melancolică privirea se mărită cu trecutulZâmbet trist al senectuții care își târăște lutul.Tu nu vezi cum plânge Cerul, dacă norii gri se strângRisipindu-ți anii vieții ...
Nevoia unui proiect de țară
Printr-o coincidență sociologică semnificativă, două evenimente par să se privească acum în oglindă : nevoia unui proiect de țară post-criză în România și fenomenul Zemmour, care ocupă acum scena politică în Franța și țările din Europa. Să le luăm pe rînd.
Pe sit-ul romaniasociala.ro am citit textul Starea actuală a societății românești și perspective. Este concluzia unei mese rotunde, organizată la finalul Conferinței internaționale Inegalități sociale și calitatea vieții din noiembrie 2021, organizată de ICCV. Iată o scurtă lectură personală a acestui text. Starea actuală a societății românești pare a fi o criză profundă. O criză economică, o ...
La fel ca hainele, tatuajele acoperă corpul uman, dar, spre deosebire de haine, nu protejează corpul de intemperii. Ca și hainele, tatuajele comunică celorlalți identitatea psihosocială a persoanelor care le poartă; spre deosebire de haine, tatuajele nu pot fi însă „îmbrăcate” și „dezbrăcate” după dorință, decât contra cost și cu suferință fizică. (Fig. 1)
Fig. 1. Uneori, tatuarea nu este deloc ușor de suportat
Ce ne transmit tatuajele despre caracteristicile psiho-morale ale persoanelor care recurg la această practică? Alexandre Lacassagne (1843 - 1941), unul dintre creatorii antropologiei criminale, profesor la Université de Lyon, aprecia că „tatuajele sunt cicatrici vorbitoare” (Lacassagne, 1881, apud ...
Next Page »