Atacul de acum 2 săptămâni al Hamas asupra Israelului a șocat întreaga lume. Contrar legilor războiului. Mai mult, el ne-a impresionat prin ferocitate sa: ostatici copii, femei și bătrâni, uciderea brutală a copiilor și femeilor.
Nu pot să găsesc o explicație credibilă. Da, cum pot oameni să facă așa mârșăvii ?
Unii comentatori part să caute explicația în ”natura neumană” a atacatorilor. Ce oameni sunt aceștia ?
Ca sociolog am avut de la început o rezervă față de asemenea explicații. În filosofie a fost o întreagă discuție asupra ”naturii umane”. Desigur, omul are o tendință naturală de conservare și de centrare pe satisfacerea ...
Aflăm din mass-media, de la cunoscuți și prieteni, despre nenorocirile întâmplate altora. Uneori, suntem chiar martori ai unor certuri care degenerează în violență, producând victime în plină stradă. Mulți dintre noi intervenim în ajutorul victimei, chemăm poliția sau măcar o compătimim. Sunt și persoane care, în loc să învinovățească agresorul, aruncă vina asupra victimei: „A căutat-o cu lumânarea!” – spun acestea, fără nici o urmă de empatie. Astfel, victima este „rănită” a doua oară, suferă o victimizare secundară.
Conceptul „victimizare secundară”, folosit pentru prima dată în 1984 de către Joyce E. Williams, profesoară în Departamentul de Sociologie de la Texas Woman`s ...
Este o plăcere pentru mine să vă invit la lansarea cărții România în criză apărută recent. Cartea va fi lansată joi 26 octombrie 2023 ora 10:00, în Aula Academiei Române, Calea Victoriei, nr.125, sector 1.
De fapt va fi un prilej de a discuta problema extrem de importantă a crizei cu care societatea românească se confruntă și, desigur, direcțiile posibile de depășire a ei.
Lansarea cărții este mai degrabă un prilej de a schimba idei pe această teamă și eventual de dezvoltare a unor posibile colaborări.
Ne-am bucura dacă dumneavoastră și colegii din institutul pe care îl conduceți ar fi interesați să participle la discuția pe această ...
A fi unici înseamnă să fim noi înșine, să ne deosebim de ceilalți, să ne asemănăm cu persoanele apropiate fără însă a ne confunda cu ele. Foarte puțini oameni doresc să fie absolut unici și la fel de puțini să fie aidoma cu ceilalți. Cei mai mulți dintre noi ne plasăm între acești doi poli ai spectrului uman.
În bine-cunoscuta „Piramidă a trebuințelor” construtită de Abraham H. Maslow (inițial, în 1954, cu cinci niveluri, și apoi cu șapte niveluri, în 1970) se face distincție între trebuințele de bază (fiziologice și de siguranță) și trebuințele secundare (trebuințele de apartenență, de stimă, cognitive, ...
Doctorandul: Stimate Domnule profesor, pot să vă adresez o rugăminte?
Profesorul: Desigur.
Doctorandul: O chestiune despre ce trebuie să fac eu în viață.
Profesorul: Ai probleme cu familia?
Doctorandul: Nu sunt căsători. Și cu asta mă descurc. Nici cu timpul liber nu am probleme. Știu ce îmi place și.... Problema e cu locul meu de muncă. Am fost angajat într-un minister. Este exact ce voiam. Ca orice tânăr sunt plin de visuri. Vreau să fac ceva pentru societatea în care trăiesc, să fie ceva mai bună. Nu o să schimb eu lumea. Dar vreau să fac și eu ceva.
Profesorul: Foarte bine. Da, și?
Doctorandul: ...
Fiind considerat o trăsătură de personalitate negativă, pesimismul este asociat cu eșecul acțiunilor, spre deosebire de optimism, o trăsătură de personalitate pozitivă, care prezice succesul în tot ceea ce întreprind persoanele. Cele două trăsături de personalitate se plasează la capetele unui continuum, relația dintre pesimism și optimism fiind mult mai complexă decât contrapunerea celor două fenomene psihosociale. Pesimismul este de mai multe tipuri. La fel și optimismul.
Valoarea adaptativă a pesimismul defensiv
Psihosociologii fac distincție între pesimismul clinic și cel non-clinic, între pesimismul reflexiv, orientat spre trecut, și pesimismul anticipator, orientat spre viitor (Chelcea, 2023, p. 226). La mijlocul anilor 1980, Julie ...
A devenit o obișnuință ca studenții Facultății de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov să onoreze deschiderea anului universitar prin realizarea unei expoziții de sociologie vizuală care să cuprindă cele mai apreciate proiecte realizate în cadrul Cercului studențesc de cercetare științifică „Anton Golopenția”.
Aflată la a șasea ediție, expoziția în aer liber ai cărei curatori sunt universitarii Cristian Bălăcescu și Ștefan Ungurean poate fi vizionată în perioada 2.10.2022 - 23.10.2023.
Ea se găsește pe esplanada din cadrul Parcului „Titulescu” și însumează realizările studenților din anul I, de la specializarea „Asistență Socială” și „Comunicare și Relații publice” și reprezintă incursiuni ...
