Romania Sociala logo
Menu

2024 e un fel de 1907?

autor:   20 January 2024  

Eram copil. O realitate confuză și mule poze. Nu înțelegeam ce spuneau acele poze. Era însă un fond difuz de suspiciune care plutea în aer: astea nu sunt realitate, ci ceva contrafăcut. 

Era însă o singur imagine, mare, mare, care mă impresiona. Țin minte cu precizie: un tablou care mi-a rămas obsedant în minte, și acum mă emoționează. Despre această imagine nu avem îndoieli. Era realitate. 

O mulțime de țărani. În zdrențe. O îndârjire disperată pornită din străfunduri. Era reală. De fapt, o pictură. Dar nu era poza din ziare și de pe pereți. Aceștia erau țăranii reali.  

Ce erau țăranii din pictura 1907? Încerc acum să refac subconștientul meu de atunci. Aceștia erau marea majoritate a românilor, zdrențăroși, în momentele lor de îndârjire disperată. Nu era nicio îndoială. Da, ”exploatarea” nu era o vorbă comunistă. Pe seama lor trăiau boierii de aici și de afară. Dar acei țăranii zdrențăroși și înfometați ne hrăneau pe toți noi românii, cu sudoarea lor. Revolta fără speranță a țăranilor era complet îndreptățită. Dar acei țărani din pictură nu dispăreau. Săraci, dar țineau cu dinții de micul lor pământ. Tabloul îmi dădea certitudinea că ei nu au cum să dispar din istorie.  

2024. De zece zile, imagini obsedante la televizor. Curios, doar la unele canale de televizor. La cele mai mute tot aceleași hoții și crime. 

Nu mai sunt țăranii zdrențăroși din 1907. Ei, mai erau unii țărani ca în 1907, dar de astă dată fără pluguri și boi cum erau  în 1907, doar cu ”săpăliga” pe cele 2,4 hectare ”în medie”. Câteva băbuțe, care nu ne mai întrețineau cu hrană pe noi toți, ci reușeau doar să vândă în piață câteva roșii. Ce mâncăm noi acum, ne spune credibil televizorul, este adus de la țăranii din Occident. Curios, foarte curios ! 

Dar ce sunt țăranii de azi pe care îi vedem în stradă ? Nu mai sunt țăranii dinainte. Sunt mici patroni: 50-100 hectare, cu tractoare foarte moderne. Dar și ei sunt țărani producători, tot săraci, care vând ”pe nimic” în țară și în străinătate, dar mult mai puțini decât ”înainte”. Ca și țăranii din 1907 se scoală la 3 dimineața și muncesc până noaptea, fără speranțe în sărăcia de acum: cu pământul și noile unelte, dar amanetate la bănci, pe punctul de a rămâne fără nimic. Țăranii din 1907 țineau cu dinții de micul lor pământ și reușeau să rămână în istorie tot săraci, dar țărani. Noii țărani sunt pe punctul de a pierde tot ce au și să dispară definitiv din istorie. De aceea stau de 10 zile în frig în stradă, dormind în tractoare. Nu mai sunt în zdrențe, dar de astă dată nu par a mai avea viitor. Tot săraci, dar plini de datorii și fără speranțe. Ce vor noii țărani ? Nu mare lucru: să rămână, tot săraci, dar să nu fie dați afară din viitor. 

Mă uit obsedat la filmele românești făcute înainte de 1989. Acum mi se par foarte bune. Da, și optimismul ideologic comunist inevitabil, dar realiste. Noii țărani însă au cam dispărut din filme. Rolurile principale le au agronomii și doctorii veterinari. Noii țărani cooperatiști, au case noi, nu o duc chiar rău, dar au devenit simpli angajați, cam palizi și destul de înapoiați… 

Încep să cred că viitorul țăranilor români ar putea să fie mult mai negru decât cel al țăranilor din 1907. Țăranii români actuali, unii îmbătrânesc și pleacă natural, alții pleacă în Occident să muncească ce găsesc ”acolo”. Dar nu mai vor fi țăranii români din 1907. Ei sunt pe punctul de a dispare din istorie. Desigur agricultura română va rămâne, dar nu vor mai fi țărani români. Agricultura probabil o vor face noii săraci veniți din Est. 

Cei mai mulți, în creștere rapidă în comunism, sunt noii muncitori și mulți, mulți ingineri. Muncitorii și inginerii în filmele comuniste păreau entuziaști. Dar filmele încercau să fie și atunci realiste. Muncitorii și inginerii reali spuneau bancuri și criticau pe Ceaușescu și regimul. Dar munceau: mai trăgeau și chiulul, dar au construit mari întreprinderi și baraje. Muncitorii și inginerii, în postcomunism, sunt însă pe punctul să dispară, împreună cu întreprinderile lor declarate ”fier vechi” și barajele intrate în paragină. 

Se părea că boierii au fost definitiv dați afară din istorie de comunism. În filme au rămas, da doar în trecut, nu în prezent. Ei, nu e chiar așa. Au reapărut boierii, dar nu sunt boierii cei de altădată. Niște rămășițe, readuși artificial prin decizie politică în noua istorie. Prea palizi ca să fie în noile filme. Boierii români sunt înlocuiți de marile companii din Occident. Curios. Boierii erau ”boieri” și îi vedeam în filme. Ce vedem acum par să fie niște simpli infractori pe care îi va umfla DNA-ul. 

Vin însă noii capitaliști, dar, nu prea înțeleg. Ei nu construiesc o nouă economie, industrie și agricultură. Preiau vechea proprietate de stat, o distrug și o vând la fier vechi, iar banii îi cheltuiesc în Occident. Iar capitaliștii occidentali își iau profitul și nu-i mai văd. Iar, curios ! Vechii bogați români, da, mergeau și la Paris, dar în România au creat un mod de viață prosper bogat, pe care îl vedem pe stradă, în literatură și în filme. Noii bogați nu mai trăiesc, se pare, în România și nu prea îi vedem nici în filme.   

Fostul capitalism și comunism român, păreau a fi avut viitor, dar au fost eliminate brutal din istorie. În general, viitorul a cam dispărut. Da, 2004 nu este 1907. Sunt înclinat să cred că  e mult mai rău. 

Uau ! M-a apucat disperarea. Trebuie să mă trezesc. Voi mai putea ?



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...