Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premisele publicării acestui volum?
Ce aduce nou cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu?
Cred că ar trebui mai întâi să spunem câteva cuvinte despre profilul sociologiei românești din această perioadă, după 1989. Sociologia românească a adoptat paradigma occidentală: o știință a „socialului”, așa cum realitatea socială există, și o metodologie de descriere a realității sociale așa cum ea este. Conceptul de alternativă la nivelul social global nu există în sociologie. Societatea care există, pe care o vedem și o analizăm, este singurul obiect de cercetare al sociologiei. ...
24 ianuarie, sărbătoare națională. Este ziua unirii românilor. La 165 de ani, o nouă etapă a unirii noastre: Moldova și Țara Românească, împreună, au creat România Mică. Sentimentul unirii era mult mai vechi, de două milenii: o limbă comună. În 1859 a avut loc o unire „oficială”, administrativ-politică. 1918: România Mare. 1944: din Al Doilea Război Mondial, România a reușit să-și conserve independența națională, dar a fost o Românie ciuntită.
Da, 24 ianuarie este ziua cea mai importantă a românilor. Mărturisesc însă că „ceva” m-a împiedicat mereu să trăiesc unirea cu o bucurie deplină. Parada militară, da, este o instituție care ...
Eram copil. O realitate confuză și mule poze. Nu înțelegeam ce spuneau acele poze. Era însă un fond difuz de suspiciune care plutea în aer: astea nu sunt realitate, ci ceva contrafăcut.
Era însă o singur imagine, mare, mare, care mă impresiona. Țin minte cu precizie: un tablou care mi-a rămas obsedant în minte, și acum mă emoționează. Despre această imagine nu avem îndoieli. Era realitate.
O mulțime de țărani. În zdrențe. O îndârjire disperată pornită din străfunduri. Era reală. De fapt, o pictură. Dar nu era poza din ziare și de pe pereți. Aceștia erau țăranii reali.
Ce erau țăranii din pictura ...
Azi a fost o discuție la Academia Română, organizată de Acad. Ioan Dumitrache, pe tema One Health. Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei, a deschis discuțiile.
O temă lansată de vreo 10 ani în Europa. La început, sub forma unui nou cuvânt, ”ONE HEALTH”, dar sensul a prins un conținut: direcții de cercetare, programe de cercetare, politici...
Ce e nou ? Termenul, evident la origine medical, a obținut o extensie foarte importantă. Nu numai sănătatea persoanei umane, ci și a celorlalte viețuitoare (”porcul”, ”vaca”, ”pomul”); dar și a ”aerului”, ”apei”, ”pământului” deci și a întregului mediu natural.
Toți participanții au fost cuceriți de idee. ...
Eseul sociologic un gen minor ?
« Știința » scrierii academice este codificată, instituționalizată. Ce este o teză de doctorat, dacă nu un test de admitere în comunitatea de cercetători atitrați ? Știm că există norme în numele cărora calificăm un text drept academic. Dacă vrem să publicăm într-o revistă « savantă » există indicații despre format și structură; evaluatorii vor evalua un text după instrucțiuni precise, norme instituționalizate. Ca la vamă; ca să treci vama trebuie să dovedești că respecți niște reguli.
Și ce înseamnă a instituționaliza? Înseamnă a da un caracter permanent unei practici sociale; a o implanta, a o ...
De câteva săptămâni, un jurnalist foarte vocal se străduiește să ne convingă că în Decembrie 1989 a avut loc o lovitură de stat în România, și nu o revoluție, după cum s-a acreditat sintagma în stereotipul propagandistic postdecembrist, arhicunoscut. Talentul jurnalistic și entuziasmul hermeneutic al personajului constituie probe indiscutabile pentru nevoia de domolire a efervescenței de sifon care a contaminat fauna telespectatorilor obișnuiți să idolatrizeze libertatea tuturor emisiunilor oferite de alternativele media ale partenerilor.. Personal, am respect pentru abordarea jurnalistică, dar mă disociez categoric de precariatea semantică a termenilor vehiculați într-un discurs care ambiționa a fi lămuritor pentru aflarea adevărului ...
Ne deosebim unii de alții nu numai ca entități bio-psiho-socio-culturale, ci și prin imaginea despre noi înșine (conceptul de sine) și prin claritatea acestei imagini (claritatea sinelui). Un număr semnificativ de studii au atătat că oamenii diferă în ceea ce privește conceptul de sine și claritatea conceptului de sine, adică prin ceea ce cred despre ei și prin modul în care informațiile despre ei sunt structurate și stocate în memorie (Burger, Guadagno, 2003, p. 80). O persoană care are bine structurată imaginea de sine răspunde mai rapid decât o persoană cu imaginea de sine mai puțin clară când este întrebată ...
Andrei Dobre (2022) Rolul organizatiilor nonprofit în elaborarea, implementarea si evaluarea politicilor publice de sănătate. Studiu de caz: controlul tuberculozei în România, Editura: Pro Universitaria București
Felicitări pentru apariția volumului! Vă rugăm să ne spuneți care a fost motivația alegerii topicului de studiu?
Mulțumesc mult și mulțumesc pentru invitație! Ca să vă răspund la întrebare, cred că motivația mea în alegerea acestui subiect de studiu a fost inițial stimulată în anul 2015, când am intrat în contact cu domeniul la Fundația Romanian Angel Appeal. Aici, în calitate de ofițer de monitorizare și evaluare a proiectelor implementate de către Institutul de Pneumoftiziologie "Marius ...
Stimată Doamnă Ministru Ligia Deca
Mi-ați făcut o onoare deosebită că ați răspuns la ”scrisoarea” mea. De fapt nu mă așteptam. Am vrut doar să vă aduc la cunoștință faptul că, după părerea mea, într-o perioadă trecută în Ministerul pe ce îl conduceți acum s-a făcut o eroare cu efecte extrem de negative asupra sociologiei românești. Am trimis acum ”părerea” mea în această privință pentru că am aflat că este în lucru o nouă versiune a legii cercetării științifice, care va avea ca efect inevitabil și reorganizarea sistemului național de evaluare a cercetării științifice. Mă gândeam deci că ar fi necesară ...
1. “România în criză”[1]
i. Este România în criză? Academicianul Cătălin Zamfir este de părere că este și nu de ieri, de azi ci “dintotdeauna”. Dacă ne gândim mai bine acest “dintotdeauna” acoperă totuși o istorie ceva mai scurtă pentru că România nu există ca stat decât din 1866, chiar dacă tentativele de occidentalizare și ale statului și ale societății, adică tranzițiile ei, au început mai devreme. O coincidență istorică ignorată de mai toată lumea face ca doi ani după declanșarea procesului de modernizare a României de către elitele de românești care au asigurat accesul lui Carol I la tron, Japonia ...
Next Page »
