Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80
Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin?
În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța - o mare unitate industrială din orașul meu de baștină.
În anii în care am activat ca sociolog în Șantierul Naval Constanța am realizat mai multe cercetări de teren, unele dintre acestea făcând obiectul unor lucrări științifice, printre care:
- „Aspecte disfuncționale ale integrării socio-profesionale – absenteismul în muncă („Viitorul social”, nr. ...
Nu am inventat roata,
dar m-am străduit să nivelez drumul.
Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, altele sunt – îmi place să cred – general valabile. Spre deosebire de parimii, care condensează învățăturile din viața popoarelor, flash-uri din această lucrare – mai grave sau voit sprințare – dau seama de modul în care am văzut eu lumea și societatea de-a lungul anilor: elogiază ce am considerat ...
1. Punctul de plecare
Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică. Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de cartea sociologului academician Cătălin Zamfir, România în criză , precum și de o scrisoare deschisă adresată de Cătălin Zamfir ministrei invățământului (Scrisoare deschisă. Stimată Doamna Ligia Deca, care pune în discuție sistemul de cotare ISI în promovarea academică).
Cele trei intervenții mi-au apărut emblematice din mai multe motive. Pentru că ele se ...
Ministerul cercetării lucrează cu propriul său personal, dar, ca orice ministru, are nevoie și de consultanți. Prin definiție consultanții nu iau decizii, ci consultă Ministrul în procesul lui de decizie. Consultații vin cu propria competență, nu reprezintă pe nimeni, ci doar pe ei înșiși; ei nu iau decizii, ci fac doar propuneri.
Ministrul are consultanții săi personali. Dar are și ”comisii consultative”. Dar aici există o confuzie: în ce sens comisiile ministerului sunt comisii consultative ?
În realitate, comisiile Ministerului nu sunt consultative, ci în fapt decidente. Ministrul doar semnează ”propunerile” comisiilor. Niciun ministru nu are competența în toate domeniile ceretării științifice ...
Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80
O carte din anii `80 despre migrația internă:discuție între Sorin Mitulescu și Dumitru Sandu
Când a apărut cartea despre care discutăm?
Acum patruzeci de ani, în 1984,la Editura Academiei. La vremea respectivă, cu numele de Editura Academiei RSR. O copie a volumului Fluxurile de migrație în România este disponibilă pe Research Gate[1].
Cartea era publicată la câți ani după terminarea Facultății?
Am absolvit Secția de Sociologie a Facultății de Filosofie a Universității București în 1971. Era prima carte pe care o publicam. De ce la abia 13 ani, de la absolvire? Între timp m-am pregătit. Cartea ...
Dezbaterea pe care o aducem în fața publicului sub forma unui serial al absolvenților de sociologie prin publicațiile lor - vizează o generație care astăzi deja a ajuns la vârsta a treia. Componenții ei au fost studenți în urmă cu peste 50 de ani în promoțiile învățământului superior sociologic reluat -după o pauză de 20 de ani, către sfârșitul anilor `60. Vorbim despre absolvenți ai promoțiilor dintre 1970 și (aproximativ) 1980. Atât a durat formarea de sociologi în comunism.
Întrebarea ar fi, ce au putut face acești absolvenți în anii `80 (care ar fi tebuit să coincidă cu perioada afirmării lor ...
Buna ziua și felicitări pentru publicarea lucrării. Vă rugăm să ne spuneți care a fost motivația alegerii temei?
Motivația alegerii temei a venit din sfera preocupărilor profesionale. Îmi desfășor activitatea ca polițist de penitenciare și sunt preocupat nu doar de perspectiva asigurării pazei persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ci și de respectarea drepturilor omului, îmbunătățirea tratamentului deținuților. În mod clar nu putem să facem acest lucru fără a analiza bunele practici internaționale, doar limitându-ne la situația noastră, fără a avea un reper transfrontalier.
Ce elemente de noutate aduce cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu?
Am vrut să văd dacă ...
