Romania Sociala logo
Menu

Aderarea României la Uniunea Europeană. Lumini și umbre

autor:   17 December 2019  

Implozia din 1990 a fostului CAER și extinderea spre est a Uniunii Europene (UE) reprezintă, fără îndoială, cele mai importante evenimente din istoria contemporană a Europei. Evident, aceste evenimente emergente au generat și efecte pozitive, dar și disfuncții.

1. Principalele consecințele pozitive ale aderării României la UE

Nota bene, aderarea la UE a Bulgariei, a Cehiei, a Poloniei, a României și a Ungariei a determinat o amplificare semnificativă a creșterii economice și a nivelului de trai în aceste țări. În cazul României, spre exemplu, valoarea produsului intern brut (PIB) pe locuitor estimată în dolari internaționali reprezenta în 1991 doar 84.3% din nivelul global al acestui indicator și 30,6% din media acestui indicator la nivelul UE. Anul trecut, însă, nivelul acestui indicator era cu 57,3% mai mare comparativ cu cel global și reprezenta 64,5% din media europeană. Iar acest nivel al produsului intern brut pe locuitor reprezintă o performanță fără precedent în istoria postbelică a României. Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate acest boom economic puțin scontat.

PIBPL – PIB pe locuitor, di – dolari internaționali în prețuri curente (dolarul internațional este un etalon monetar care are aceeași putere de cumpăreare în toate țările lumii); NG – nivel global. Sursa: https://data.worldbank.org/indicator

În al doilea rând, voi menționa faptul că, spre deosebire de deceniile precedente, creșterea economică peste așteptări de care a beneficiat România în perioada 2000 – 2018 a fost de tip intensiv și nu extensiv. Cu alte cuvinte, în cazul României, dinamica creșterii productivității muncii (PM) și cea a energointensivității producției de bunuri și servicii (EP) au devansat semnificativ dinamica creșterii PIB în perioada 2000 – 2018.

RRC – rate anuale reale de creștere în perioada 2000 – 2018; PIB – produsul intern brut estimat în dolari internaționali și prețuri constante; PM – productivitatea muncii estimată ca un raport între PIB și numărul de persoane ocupate (dolari internaționali în prețuri constante pe persoană); EP – energointensivitatea producției de bunuri și servicii estimată ca un raport între PIB și cantitate de energie consumată (dolari internaționali per kg echivalent petrol). Surse: 1. Ibidem; 2. BP Statistical Rewiev of World Energy 2019.

Într-adevăr, dacă analizăm datele din matricea precedentă, vom constata că PM, EP și PIB au crescut în termeni reali cu rate medii anuale de 5,6%; 4,7% și 4,1% în ultimii 18 ani. Rezultă, deci, că factorii intensivi (creșterea productivității muncii și creșterea eficienței energetice a producției) au avut un rol determinant în procesul de creștere economică de care a beneficiat România în perioada de preaderare la UE și după aceea. Datorită acestui fapt, România a înregistrat în perioada 2000 – 2018 cea mai mare rată anuală de creștere (4,1%) comparativ cu Bulgaria (3,6%), Cehia (2,8%), Polonia (3,7%) și Ungaria (2,3%), o rată mult mai mare comparativ cu cea înregistrată la nivelul UE (1,6%) și semnificativ mai mare comparativ cu cea înregistrată la nivel global (3,6%). Iar această performanță a fost obținută, așa cum am arătat, prin creșteri semnificative ale productivității muncii și ale eficienței energetice a producției.

2. Principalele disfuncții ale procesului de aderare a României la UE      Așa cum era de așteptat, liberalizarea pe teritoriul UE a circulației persoanelor, a capitalurilor și a mărfurilor a generat o accentuare a migrației transfrontaliere a capitalurilor și a forței de muncă. În ceea ce privește migrația capitalurilor, mai ales în cazul investițiilor străine directe, acest fenomen a determinat, prin innoirea tehnologiilor, o creștere semnificativă a productivității muncii și a eficienței energetice nu doar în România, dar și în Bulgaria, Cehia, Polonia și Ungaria. Nota bene, Ungaria a beneficiat în ultimile trei decenii de investiții străine directe care totalizează în acest moment 165,9% din PIB, nivelul acestui indicator fiind de 82% din PIB în Bulgaria, de 65,1% din PIB în Cehia, de 42,9% din PIB în Polonia și de 40,4% în România. (1) Pe de altă parte, migrația externă intempestivă a forței de muncă și a tinerilor a determinat declinuri demografice extrem de riscante în Bulgaria, România  și Ungaria, dar și în majoritatea țărilor din UE.

NL – numărul de locuitori la sfârșitul anului; SN – sporuri naturale ( născuți vii – decedați); MN – migrația netă. Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database; 2. https://data.worldbank.org/indicator.  

Dacă analizăm datele din studiul de caz precedent, vom constata că rata sporului natural din perioada 2000 – 2018 a fost de -8,9% în Bulgaria, de -6,4% în Ungaria și de -4% în România, iar rata migrației nete a fost în aceeași perioadă de -9,5% în România și de -5,2% în Bulgaria. În ceea ce privește rata sporului natural din aceeași perioadă de timp, aceasta este a atins un prag critic și la nivelul UE (0,8%), în condițiile în care nivelul acestui indicator este de 24,2% la nivel global! Cu alte cuvinte, intensificarea declinului demografic reprezintă în acest moment un risc letal pentru toate țările din UE!

3. Concluzii

Așa cum rezultă din studiile de caz prezentate în această lucrare, aderarea României la UE a reprezentat o „poveste de succes” în ceea ce privește dinamica și eficiența creșterii economice din perioada 2000 – 2018. Cu toate acestea, consecințele deosebit de pozitive ale racordării României la economia UE sunt minimalizate și mistificate de foarte mulți ziariști și lideri de opinie din presa românească. De exemplu, aserțiunea argotică conform căreia ratele ridicate de creștere economică înregistrate de România în ultimii ani sunt deosebit de riscante, deoarece este vorba de o „creștere pe consum”, reprezintă unul din cele mai difuzate sloganuri poropagandistice din presa românească. Să nu știe oare cei care mediatizează atât de sistematic această „șopârlă” că România a înregistrat în ultimile două decenii cele mai dinamice ritmuri de creștere a productivității muncii și a eficienței energetice comparativ cu „colegele sale de suferință” din fostul CAER? Sau se prefac că nu știu?

În sfârșit, mi se pare extrem de ciudată, ca să nu spun stranie, atitudinea politicienilor de la Bruxelles care eludează sau tergiversează în mod sistematic contracararea declinului demografic generalizat care reprezintă în acest moment un risc extrem pentru perenitatea UE. Oare de ce există de atâta timp o politică agricolă comună și o politică de mediu comună, dar nu există încă o politică demografică comună la nivelul UE? Dorește cineva ca UE să-și rezolve problema stringentă a declinului demografic conform modelului american? Sau, dimpotrivă, se dorește transformarea UE într-un uriaș azil pentru vârstnici…

Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...