Romania Sociala logo
Menu

Aderarea României la Uniunea Europeană. Lumini și umbre

autor:   17 December 2019   

Nicolae Taran

Implozia din 1990 a fostului CAER și extinderea spre est a Uniunii Europene (UE) reprezintă, fără îndoială, cele mai importante evenimente din istoria contemporană a Europei. Evident, aceste evenimente emergente au generat și efecte pozitive, dar și disfuncții.

1. Principalele consecințele pozitive ale aderării României la UE

Nota bene, aderarea la UE a Bulgariei, a Cehiei, a Poloniei, a României și a Ungariei a determinat o amplificare semnificativă a creșterii economice și a nivelului de trai în aceste țări. În cazul României, spre exemplu, valoarea produsului intern brut (PIB) pe locuitor estimată în dolari internaționali reprezenta în 1991 doar 84.3% din nivelul global al acestui indicator și 30,6% din media acestui indicator la nivelul UE. Anul trecut, însă, nivelul acestui indicator era cu 57,3% mai mare comparativ cu cel global și reprezenta 64,5% din media europeană. Iar acest nivel al produsului intern brut pe locuitor reprezintă o performanță fără precedent în istoria postbelică a României. Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate acest boom economic puțin scontat.

PIBPL – PIB pe locuitor, di – dolari internaționali în prețuri curente (dolarul internațional este un etalon monetar care are aceeași putere de cumpăreare în toate țările lumii); NG – nivel global. Sursa: https://data.worldbank.org/indicator

În al doilea rând, voi menționa faptul că, spre deosebire de deceniile precedente, creșterea economică peste așteptări de care a beneficiat România în perioada 2000 – 2018 a fost de tip intensiv și nu extensiv. Cu alte cuvinte, în cazul României, dinamica creșterii productivității muncii (PM) și cea a energointensivității producției de bunuri și servicii (EP) au devansat semnificativ dinamica creșterii PIB în perioada 2000 – 2018.

RRC – rate anuale reale de creștere în perioada 2000 – 2018; PIB – produsul intern brut estimat în dolari internaționali și prețuri constante; PM – productivitatea muncii estimată ca un raport între PIB și numărul de persoane ocupate (dolari internaționali în prețuri constante pe persoană); EP – energointensivitatea producției de bunuri și servicii estimată ca un raport între PIB și cantitate de energie consumată (dolari internaționali per kg echivalent petrol). Surse: 1. Ibidem; 2. BP Statistical Rewiev of World Energy 2019.

Într-adevăr, dacă analizăm datele din matricea precedentă, vom constata că PM, EP și PIB au crescut în termeni reali cu rate medii anuale de 5,6%; 4,7% și 4,1% în ultimii 18 ani. Rezultă, deci, că factorii intensivi (creșterea productivității muncii și creșterea eficienței energetice a producției) au avut un rol determinant în procesul de creștere economică de care a beneficiat România în perioada de preaderare la UE și după aceea. Datorită acestui fapt, România a înregistrat în perioada 2000 – 2018 cea mai mare rată anuală de creștere (4,1%) comparativ cu Bulgaria (3,6%), Cehia (2,8%), Polonia (3,7%) și Ungaria (2,3%), o rată mult mai mare comparativ cu cea înregistrată la nivelul UE (1,6%) și semnificativ mai mare comparativ cu cea înregistrată la nivel global (3,6%). Iar această performanță a fost obținută, așa cum am arătat, prin creșteri semnificative ale productivității muncii și ale eficienței energetice a producției.

2. Principalele disfuncții ale procesului de aderare a României la UE      Așa cum era de așteptat, liberalizarea pe teritoriul UE a circulației persoanelor, a capitalurilor și a mărfurilor a generat o accentuare a migrației transfrontaliere a capitalurilor și a forței de muncă. În ceea ce privește migrația capitalurilor, mai ales în cazul investițiilor străine directe, acest fenomen a determinat, prin innoirea tehnologiilor, o creștere semnificativă a productivității muncii și a eficienței energetice nu doar în România, dar și în Bulgaria, Cehia, Polonia și Ungaria. Nota bene, Ungaria a beneficiat în ultimile trei decenii de investiții străine directe care totalizează în acest moment 165,9% din PIB, nivelul acestui indicator fiind de 82% din PIB în Bulgaria, de 65,1% din PIB în Cehia, de 42,9% din PIB în Polonia și de 40,4% în România. (1) Pe de altă parte, migrația externă intempestivă a forței de muncă și a tinerilor a determinat declinuri demografice extrem de riscante în Bulgaria, România  și Ungaria, dar și în majoritatea țărilor din UE.

NL – numărul de locuitori la sfârșitul anului; SN – sporuri naturale ( născuți vii – decedați); MN – migrația netă. Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database; 2. https://data.worldbank.org/indicator.  

Dacă analizăm datele din studiul de caz precedent, vom constata că rata sporului natural din perioada 2000 – 2018 a fost de -8,9% în Bulgaria, de -6,4% în Ungaria și de -4% în România, iar rata migrației nete a fost în aceeași perioadă de -9,5% în România și de -5,2% în Bulgaria. În ceea ce privește rata sporului natural din aceeași perioadă de timp, aceasta este a atins un prag critic și la nivelul UE (0,8%), în condițiile în care nivelul acestui indicator este de 24,2% la nivel global! Cu alte cuvinte, intensificarea declinului demografic reprezintă în acest moment un risc letal pentru toate țările din UE!

3. Concluzii

Așa cum rezultă din studiile de caz prezentate în această lucrare, aderarea României la UE a reprezentat o „poveste de succes” în ceea ce privește dinamica și eficiența creșterii economice din perioada 2000 – 2018. Cu toate acestea, consecințele deosebit de pozitive ale racordării României la economia UE sunt minimalizate și mistificate de foarte mulți ziariști și lideri de opinie din presa românească. De exemplu, aserțiunea argotică conform căreia ratele ridicate de creștere economică înregistrate de România în ultimii ani sunt deosebit de riscante, deoarece este vorba de o „creștere pe consum”, reprezintă unul din cele mai difuzate sloganuri poropagandistice din presa românească. Să nu știe oare cei care mediatizează atât de sistematic această „șopârlă” că România a înregistrat în ultimile două decenii cele mai dinamice ritmuri de creștere a productivității muncii și a eficienței energetice comparativ cu „colegele sale de suferință” din fostul CAER? Sau se prefac că nu știu?

În sfârșit, mi se pare extrem de ciudată, ca să nu spun stranie, atitudinea politicienilor de la Bruxelles care eludează sau tergiversează în mod sistematic contracararea declinului demografic generalizat care reprezintă în acest moment un risc extrem pentru perenitatea UE. Oare de ce există de atâta timp o politică agricolă comună și o politică de mediu comună, dar nu există încă o politică demografică comună la nivelul UE? Dorește cineva ca UE să-și rezolve problema stringentă a declinului demografic conform modelului american? Sau, dimpotrivă, se dorește transformarea UE într-un uriaș azil pentru vârstnici…

Surse: 1. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database



Facebook

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...