Romania Sociala logo
Menu

Adrian Năstase despre Brexit, Marea Britanie și Germania

autor:   27 June 2016  

Sebastian Fitzek

Într-un interviu acordat la Realitatea.tv, fostul premier al României, Adrian Năstase,  a fost de părere că ieșirea Marii Britanii din UE va declanșa efectul “bulgărului de zăpadă”. În opinia sa, există riscul major ca alte state să-i urmeze exemplul.

Pe blogul său Adrian Năstase declara că pe fondul acestei rupturi domnia sa nu crede în dimensiunea emoțională a unui divorț. „Nu cred. Nu cred că a fost doar o dimensiune emotională. Marea Britanie purta trei pălării (există o lungă tradiție în domeniu): statutul de membru al Uniunii Europene, calitatea de partener special al Statelor Unite dar și  cea de membru al Commonwealth-ului – o asociere de două miliarde de locuitori. Marea Britanie a preferat să se retragă dintr-o asociere unde leadership-ul Germaniei, afluxul de migranți dar și relația sinuoasă cu Rusia o deranjau și să se replieze pe componența Commonwealth. Imigranții din India, Bangladesh, etc. nu au deranjat, deranjează „imigranții” din Europa?”. Să ne aducem aminte că discursul antimigrație a fost punctul forte al propagandei Brexit prin care Marea Britanie a optat pentru o nouă cale.

Fostul premier a atras atenția și asupra impactului economic care se va resimți în întreaga comunitate europeană.

„Va urma un efect de  bulgăre de zăpadă – în Olanda, Turcia, Franța. Vor fi urmări interne în Marea Britanie -relațiile Angliei cu Scoția, Țara Galilor. Vor urma cereri de referendum în Europa cu posibile efecte teritoriale. Vor fi efecte economice și valutare. Vor fi afectați, evident, și cei 300000 de români aflați în Marea Britanie. Unii dintre ei au fost folosiți, ca material pedagogic, pentru cei care au argumentat Brexitul. Mulți vor dori să-și consolideze statutul legal acolo, alții se vor reloca în țările UE, alții vor reveni acasă. Va fi pregătit guvernul să-i primească?  Problema valului de migranți, aflați în Turcia sau în Germania, va deveni și mai acută”, a mai declarat Adrian Năstase.

Europa va intra într-un regres acut de imagine. „Uniunea Europeană se restrânge teritorial, în loc de extindere („proces ireversibil”?), apărând un proces de marche-arrière, de fapt o întoarcere cu decenii în urmă.  De la ambiția de putere globală, UE va redeveni o putere regională, mai dependentă de umbrela de securitate americană și sub presiunea unor compromisuri și mai mari cu Rusia”, a adăugat fostul premier.

În urma acestui Brexit Adrian Năstase este convins că nimeni nu va avea de câștigat. „Cine castigă și cine pierde? Eu nu cred că va câștiga cineva din Marea Britanie (devalorizarea monedei, incidentă în ceea ce privește City-ul, sediile multinaționalelor, comerțul, etc) sau din Uniunea Europeană (politici de dezvoltare, finanțare, politici de apărare, politică externă, etc) . Nu cred insă nici că este „inceputul sfarsitului” dar este evident un semnal clar pentru o reformă structurală a Uniunii Europene. În mod categoric, visul unei Europe federale s-a sfârșit”.

Este Europa pregătită pentru reforme reale ca răspuns viu spre o nouă viziune sau efectul de domino prezis de fostul premier va înclina balanța către o nouă criză economică?

Fostul ministru de externe, Adrian Năstase, a declarat pe 25 iunie la Realitatea.tv că “Germania a câştigat după 70 de ani războiul cu Mare Britanie”. La prima vedere, declarația sa este cinică și tranșantă, dar deschide o nouă perspectivă cu privire la implicațiile Brexitului pe plan european și geopolitic.

“Sigur, sunt surprins de Brexit. Nu am urmărit atât de atent evoluţiile şi campania pentru referendum, dar raţional, erau mai curând aşteptări legate de un răspuns favorabil rămânerii în UE. Am învăţat, în anii aceştia de politică, că de fapt la un referendum populaţia nu răspunde la întrebarea pusă, ci unor frustrări legate de numeroase alte chestiuni, de politică internă. Practic, dacă facem comparaţie cu Urzeala Tronurilor, Marea Britanie e împărţită în două regate: cel de nord şi cel de sud, (…) aş titra, pentru emisiune, mai degrabă, Cod Portocaliu în UE. Pentru că este începutul unui efect de bulgăre de zăpadă şi este extrem de important să ne imaginăm toate efectele care vor urma. Această decizie britanică evidenţiază o mare frondă în UE şi revigorarea unui concept de suveranitate naţională. Uitaţi-vă ce se întâmplă în grupul Visegrad, se încearcă redefinirea unor relaţii cu Bruxelles-ul. Noi rămânem disciplinaţi.Vedem că, după 70 de ani, Germania a câştigat războiul cu Marea Britanie. E clar că Germania va controla zona europeană iar Marea Britanie se va îndrepta spre Commonwealth, pornind şi de la ideea că piaţa europeană a fost deja ocupată, mâna de lucru nu mai este aşa de ieftină. Sunt probleme: va continua limba engleză să fie limba oficială la Bruxelles? Poate, în numele Irlandei. Politica internă de uniformizare a Europei dusă de la Bruxelles a dus la o mare nemulţumire şi la un drum în marşarier.”

În ceea ce ne privește pe noi românii, fostul premier atrage atenția asupra discriminării britanice: “premierul britanic cerea ca nivelul alocaţiilor pentru copiii români să fie la nivelul alocaţiilor din România, dar nu cerea ca taxele plătite de părinţi să fie la acelaşi nivel ca în România.” Există totuși un avantaj: “E clar că România primeşte o lecţie puternică…iată că fiecare dintre ţările europene îşi caută ţările de interes peste tot în lume, ori la noi este o situaţie destul de complicată, mai ales că un alt tip de război rece este pe frontiera estică şi în toată Marea Neagră. Germania tinde să respingă cât mai mult influenţa SUA, acest Brexit ajută la acest lucru, noi rămânem într-o relaţie de interdependenţă necesară cu SUA…(…)
Noi ar trebui să ne luăm înapoi politica externă şi să determinăm şi relaţia cu vecinii, s-a văzut deteriorarea şi în relaţia cu Bulgaria, şi cu Ungaria, relaţia cu Polonia nu mi s-a părut niciodată foarte bună iar Turcia ar dori să facă un referendum pentru a arunca în aer acel tratat din 1962, deci şi cu ei am putea avea o relaţie tensionată”, a mai precizat fostul premier și ministru al Afacerilor Externe, Adrian Năstase.

Din aceste motive, este limpede de ce în relațiile internaționale, “americanii, după Brexit, vor avea mai puţină influenţă în interiorul Uniunii Europene”.

 

Surse:

1. http://www.realitatea.net/adrian-nastase-dupa-70-de-ani-germania-a-castigat-razboiul-cu-marea-britanie_1951788.html

2. https://nastase.wordpress.com/2016/06/26/cod-portocaliu-in-uniunea-europeana/

 



Facebook

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 4. Companiile nefinanciare cu capital străin, mai competitive decât cele autohtone

Boomul economic din România ultimilor ani nu reprezintă doar o consecinţă a mixului de politici  fiscal-monetare pus în practică de guvernul român şi de BNR. În opinia mea, pe lângă relaxarea fiscală şi creşterea semnificativă a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, performanţele remarcabile ale companiilor nefinanciare cu capital ...

O zi specială

1 Decembrie 1918 pune pentru mine problema identităţii într-o altă perspectivă.  În fiecare zi îmi pun întrebarea ce sunt eu? Simplu: sunt Cătălin, sunt soţ, părinte, bunic; sunt prieten; sunt sociolog; sunt cetăţean al României, adică sunt român. Azi însă am un sentiment cu totul deosebit: e mult mai mult decât ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 3. Datoria publică şi privată

Aşa cum am arătat anterior, reducerea fiscalităţii, respectiv majorarea pensiilor și a salariilor din sectorul public  implică o creştere a cererii solvabile şi a ofertei agregate, respectiv a produsului intern brut. Dacă acest balon de oxigen sau „magnetou”, aşa cum spunea Keynes, nu generează o creştere a deficitelor fiscale, sustenabilitatea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 1. Cea mai stimulativă politică fiscală din UE

După cum este cunoscut, locuitorii ţării noastre şi investitorii străini au beneficiat în ultimii cinci ani de o diminuare semnificativă a fiscalităţii. Pe de altă parte, această relaxare fiscală a fost contrabalansată de o politică bugetară extrem de restrictivă în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acest context, ponderea ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 2. Inflaţia şi investiţiile

Politica financiară practicată de guvernele susţinute de coaliţia PSD-ALDE este extrem de criticată şi contestată de anumiţi  lideri de opinie din ţară şi din străinătate. În ce mă priveşte, nu intenţionez să devin „avocatul diavolului” şi să polemizez cu adversarii ideologici sau neideologici ai coaliţiei PSD-ALDE. Nu acesta este rolul ...

O urare pentru noul ministru al cercetării

A fost un timp când era vehiculată formularea România – societate a cunoașterii. S-a dovedit însă că această formulare nu exprimă nici realitatea românească și nici programele politice. Semnificativ, ea a fost abandonată de mulți ani. Guvernările române constant au ignorat cercetarea românească[1]. Alocările bugetare pentru cercetare au variat în jur ...

România deleuziană: fragmentul XXVII, despre Brașov (I)

Eseurile despre Brașov sunt dedicate celor care îndrăgesc acest oraș. În spiritul lui Heidegger, a iubi sau a îndrăgi înseamnă a purta de grijă unui lucru sau unei persoane. Ca atare, cele scrise se cuvine a fi citite ca un apel la grijă. O formă de îndrăgire este să-ți pese ...

Coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României

Ștefan Guga (Syndex), Adina Mihăilescu (ICCV), Marcel Spătari (Syndex) În perioada iulie-septembrie 2018, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Syndex România au derulat o cercetare la nivel național pentru fundamentarea unui coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României. Rezultatele acestei cercetări ar trebui să constituie o ...