Într-un interviu acordat la Realitatea.tv, fostul premier al României, Adrian Năstase, a fost de părere că ieșirea Marii Britanii din UE va declanșa efectul “bulgărului de zăpadă”. În opinia sa, există riscul major ca alte state să-i urmeze exemplul.
Pe blogul său Adrian Năstase declara că pe fondul acestei rupturi domnia sa nu crede în dimensiunea emoțională a unui divorț. „Nu cred. Nu cred că a fost doar o dimensiune emotională. Marea Britanie purta trei pălării (există o lungă tradiție în domeniu): statutul de membru al Uniunii Europene, calitatea de partener special al Statelor Unite dar și cea de membru al Commonwealth-ului – o asociere de două miliarde de locuitori. Marea Britanie a preferat să se retragă dintr-o asociere unde leadership-ul Germaniei, afluxul de migranți dar și relația sinuoasă cu Rusia o deranjau și să se replieze pe componența Commonwealth. Imigranții din India, Bangladesh, etc. nu au deranjat, deranjează „imigranții” din Europa?”. Să ne aducem aminte că discursul antimigrație a fost punctul forte al propagandei Brexit prin care Marea Britanie a optat pentru o nouă cale.
Fostul premier a atras atenția și asupra impactului economic care se va resimți în întreaga comunitate europeană.
„Va urma un efect de bulgăre de zăpadă – în Olanda, Turcia, Franța. Vor fi urmări interne în Marea Britanie -relațiile Angliei cu Scoția, Țara Galilor. Vor urma cereri de referendum în Europa cu posibile efecte teritoriale. Vor fi efecte economice și valutare. Vor fi afectați, evident, și cei 300000 de români aflați în Marea Britanie. Unii dintre ei au fost folosiți, ca material pedagogic, pentru cei care au argumentat Brexitul. Mulți vor dori să-și consolideze statutul legal acolo, alții se vor reloca în țările UE, alții vor reveni acasă. Va fi pregătit guvernul să-i primească? Problema valului de migranți, aflați în Turcia sau în Germania, va deveni și mai acută”, a mai declarat Adrian Năstase.
Europa va intra într-un regres acut de imagine. „Uniunea Europeană se restrânge teritorial, în loc de extindere („proces ireversibil”?), apărând un proces de marche-arrière, de fapt o întoarcere cu decenii în urmă. De la ambiția de putere globală, UE va redeveni o putere regională, mai dependentă de umbrela de securitate americană și sub presiunea unor compromisuri și mai mari cu Rusia”, a adăugat fostul premier.
În urma acestui Brexit Adrian Năstase este convins că nimeni nu va avea de câștigat. „Cine castigă și cine pierde? Eu nu cred că va câștiga cineva din Marea Britanie (devalorizarea monedei, incidentă în ceea ce privește City-ul, sediile multinaționalelor, comerțul, etc) sau din Uniunea Europeană (politici de dezvoltare, finanțare, politici de apărare, politică externă, etc) . Nu cred insă nici că este „inceputul sfarsitului” dar este evident un semnal clar pentru o reformă structurală a Uniunii Europene. În mod categoric, visul unei Europe federale s-a sfârșit”.
Este Europa pregătită pentru reforme reale ca răspuns viu spre o nouă viziune sau efectul de domino prezis de fostul premier va înclina balanța către o nouă criză economică?
Fostul ministru de externe, Adrian Năstase, a declarat pe 25 iunie la Realitatea.tv că “Germania a câştigat după 70 de ani războiul cu Mare Britanie”. La prima vedere, declarația sa este cinică și tranșantă, dar deschide o nouă perspectivă cu privire la implicațiile Brexitului pe plan european și geopolitic.
“Sigur, sunt surprins de Brexit. Nu am urmărit atât de atent evoluţiile şi campania pentru referendum, dar raţional, erau mai curând aşteptări legate de un răspuns favorabil rămânerii în UE. Am învăţat, în anii aceştia de politică, că de fapt la un referendum populaţia nu răspunde la întrebarea pusă, ci unor frustrări legate de numeroase alte chestiuni, de politică internă. Practic, dacă facem comparaţie cu Urzeala Tronurilor, Marea Britanie e împărţită în două regate: cel de nord şi cel de sud, (…) aş titra, pentru emisiune, mai degrabă, Cod Portocaliu în UE. Pentru că este începutul unui efect de bulgăre de zăpadă şi este extrem de important să ne imaginăm toate efectele care vor urma. Această decizie britanică evidenţiază o mare frondă în UE şi revigorarea unui concept de suveranitate naţională. Uitaţi-vă ce se întâmplă în grupul Visegrad, se încearcă redefinirea unor relaţii cu Bruxelles-ul. Noi rămânem disciplinaţi.Vedem că, după 70 de ani, Germania a câştigat războiul cu Marea Britanie. E clar că Germania va controla zona europeană iar Marea Britanie se va îndrepta spre Commonwealth, pornind şi de la ideea că piaţa europeană a fost deja ocupată, mâna de lucru nu mai este aşa de ieftină. Sunt probleme: va continua limba engleză să fie limba oficială la Bruxelles? Poate, în numele Irlandei. Politica internă de uniformizare a Europei dusă de la Bruxelles a dus la o mare nemulţumire şi la un drum în marşarier.”
În ceea ce ne privește pe noi românii, fostul premier atrage atenția asupra discriminării britanice: “premierul britanic cerea ca nivelul alocaţiilor pentru copiii români să fie la nivelul alocaţiilor din România, dar nu cerea ca taxele plătite de părinţi să fie la acelaşi nivel ca în România.” Există totuși un avantaj: “E clar că România primeşte o lecţie puternică…iată că fiecare dintre ţările europene îşi caută ţările de interes peste tot în lume, ori la noi este o situaţie destul de complicată, mai ales că un alt tip de război rece este pe frontiera estică şi în toată Marea Neagră. Germania tinde să respingă cât mai mult influenţa SUA, acest Brexit ajută la acest lucru, noi rămânem într-o relaţie de interdependenţă necesară cu SUA…(…)
Noi ar trebui să ne luăm înapoi politica externă şi să determinăm şi relaţia cu vecinii, s-a văzut deteriorarea şi în relaţia cu Bulgaria, şi cu Ungaria, relaţia cu Polonia nu mi s-a părut niciodată foarte bună iar Turcia ar dori să facă un referendum pentru a arunca în aer acel tratat din 1962, deci şi cu ei am putea avea o relaţie tensionată”, a mai precizat fostul premier și ministru al Afacerilor Externe, Adrian Năstase.
Din aceste motive, este limpede de ce în relațiile internaționale, “americanii, după Brexit, vor avea mai puţină influenţă în interiorul Uniunii Europene”.
Surse:
2. https://nastase.wordpress.com/2016/06/26/cod-portocaliu-in-uniunea-europeana/
