Romania Sociala logo
Menu

Apel la utilizarea responsabilă a datelor publice

autor:   26 June 2020  

Indicatorii Covid-19 nu reprezintă o simplă statistică medicală, ci au devenit unii dintre indicatorii sociali critici ai României, generând măsuri politice care ne afectează pe toți.

Citesc/ aud/ văd la TV mesaje înspăimântătoare: „creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri”. Astăzi s-a înregistrat o cifră enormă: 460 noi îmbolnăviri. Mesajul: suntem într-o situație disperată. Un lider PNL a declarat chiar: PSD este vinovatul creșterii îmbolnăvirilor”. Nu cred că oamenii politici pot fi scutiți de a fi responsabili.

Dacă analizăm cu atenție datele, acestea nu indică o situație catastrofală. Să utilizăm indicatorul cel mai relevant: numărul de bolnavi activi. Aceștia sunt foarte importanți pentru că ei îmbolnăvesc pe alții.

În ultimul timp am urmărit cu interes statistica Covid-19. Am formulat, în 30 aprilie, și o ipoteză: vârful îmbolnăvirii în România a fost deja atins în 29 aprilie: 7 730 bolnavi activi și apoi a început să scadă, ajungând la 4 530 în 11 iunie.

Numărul de boli active COVID-19: numărul de îmbolnăviri active, în mii, în fiecare zi. 1 iunie.

Din 1 iunie, cât prezintă Graficul, tendința de scădere a continuat până în 11 iunie. Apoi se înregistrează o creșteri lente, ajungând în 24 iunie, la 5 880.

29 aprilie: 7 730 bolnavi activi

11 iunie 4 530

24 iunie 5 880

25 iunie 5 815

Ce s-a întâmplat? Să ne uităm cu atenție la aceste date. Unde este situația catastrofală azi? Nivelul îmbolnăvirii de azi, 5 815, este mult mai mic decât vârful din 29 aprilie, 7 730. Chiar azi e o scădere față de ieri, deși ciudat azi s-a înregistrat o nouă îmbolnăvire șocantă de 460. Nu e o contradicție. Azi au fost multe îmbolnăviri și mai multe însănătoșiri, 515. Deci un număr de bolnavi activi mai mic.

Orice serie de indicatori presupune cu strictețe menținerea acelorași crierii și proceduri de măsurare. Dar numărul de îmbolnăviri a fost măsurat cu metode diferite. La început îmbolnăvirea era înregistrată la spitale: persoane care se simțeau bolnave se prezentau la spital și erau înregistrate ca bolnavi. Deci o statistică a persoanelor care aveau simptome de boală: simptomatici.

Testarea a introdus o perspectivă nouă. Testarea dă mai mulți bolnavi decât cei înregistrați la spitale. Și ei, dacă înțeleg eu bine, nu se simțeau bolnavi și boala lor se pare că era puțin transmisibilă: asimptomatici. Cu ajutorul testării s-au înregistrat noi bolnavi, care sunt de un alt tip, încă insuficient de clarificat. Dar apare o problemă gravă pentru conștiința publică: cei 460 de noi bolnavi de azi (25 iunie) sunt simptomatici, deci mult mai mulți decât în zilele dinainte, sau cei mai mulți dintre ei sunt asimptomatici ? E posibil deci ca azi să nu fie chiar mai mulți bolnavi simptomatici decât ieri.

De ce nu se face cu claritate statistică distincția între aceste două categorii ? Am văzut date referitoare la mai multe zile: în zilele în care se făceau mai puține teste, se înregistrau mai puțini bolnavi. În zilele care testările erau mult mai multe, acestea înregistrau mult mai mulți bolnavi. Deci cine măsoară: spitalele sau testele ? Cele două sisteme de înregistrare măsoară același lucru sau lucruri diferite ?

Dacă am măsura, cum putem presupune că se făcea mai înainte, doar îmbolnăvirile simptomatice, am avea aceeași creștere sau dimpotrivă, o scădere ?

Datele încep să fie ciudate. Azi, 25 iunie se înregistrează cea mai mare creștere de 460 noi bolnavi înregistrați. Găsesc o nouă informație interesantă: azi s-au făcut un număr mare de testări: 12 500. În alte zile se făcea mult mai puține, două trei mii. Cei 460 de noi bolnavi sunt mai mulți simptomatici, sau asimptomatici ?

O concluzie. Să fim foarte atenți la semnificația datelor. Semnificația confuză generează posibile interpretări diferite.

Și eu recomand prudență, măști, distanță fizică. Dar numai persoanele informate corect pot fi responsabile.   

Notă. Datele  utilizate aici sunt prezentate de instituția publică românească responsabilă de administrarea acestei crize. Ele, într-un forma mai complet și comparativ cu celelalte țări, pot fi găsite în https://www.worldometers.info/



Facebook

Campanie electorală. Încă odată despre schimbare

Totul a început în noiembrie 2024... Să încercăm o analiză sistemică și sistematică a alegerilor prezidențiale. Sistemică în măsura în care vom lua în calcul contextul, actorii politici, provocările și iritantele în confruntarea electorală.    În noiembrie 2024 au fost primele alegeri prezidențiale după decembrie 1989, organizate în același timp cu alegeri locale, ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...