Romania Sociala logo
Menu

Apel la utilizarea responsabilă a datelor publice

autor:   26 June 2020  

Indicatorii Covid-19 nu reprezintă o simplă statistică medicală, ci au devenit unii dintre indicatorii sociali critici ai României, generând măsuri politice care ne afectează pe toți.

Citesc/ aud/ văd la TV mesaje înspăimântătoare: „creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri”. Astăzi s-a înregistrat o cifră enormă: 460 noi îmbolnăviri. Mesajul: suntem într-o situație disperată. Un lider PNL a declarat chiar: PSD este vinovatul creșterii îmbolnăvirilor”. Nu cred că oamenii politici pot fi scutiți de a fi responsabili.

Dacă analizăm cu atenție datele, acestea nu indică o situație catastrofală. Să utilizăm indicatorul cel mai relevant: numărul de bolnavi activi. Aceștia sunt foarte importanți pentru că ei îmbolnăvesc pe alții.

În ultimul timp am urmărit cu interes statistica Covid-19. Am formulat, în 30 aprilie, și o ipoteză: vârful îmbolnăvirii în România a fost deja atins în 29 aprilie: 7 730 bolnavi activi și apoi a început să scadă, ajungând la 4 530 în 11 iunie.

Numărul de boli active COVID-19: numărul de îmbolnăviri active, în mii, în fiecare zi. 1 iunie.

Din 1 iunie, cât prezintă Graficul, tendința de scădere a continuat până în 11 iunie. Apoi se înregistrează o creșteri lente, ajungând în 24 iunie, la 5 880.

29 aprilie: 7 730 bolnavi activi

11 iunie 4 530

24 iunie 5 880

25 iunie 5 815

Ce s-a întâmplat? Să ne uităm cu atenție la aceste date. Unde este situația catastrofală azi? Nivelul îmbolnăvirii de azi, 5 815, este mult mai mic decât vârful din 29 aprilie, 7 730. Chiar azi e o scădere față de ieri, deși ciudat azi s-a înregistrat o nouă îmbolnăvire șocantă de 460. Nu e o contradicție. Azi au fost multe îmbolnăviri și mai multe însănătoșiri, 515. Deci un număr de bolnavi activi mai mic.

Orice serie de indicatori presupune cu strictețe menținerea acelorași crierii și proceduri de măsurare. Dar numărul de îmbolnăviri a fost măsurat cu metode diferite. La început îmbolnăvirea era înregistrată la spitale: persoane care se simțeau bolnave se prezentau la spital și erau înregistrate ca bolnavi. Deci o statistică a persoanelor care aveau simptome de boală: simptomatici.

Testarea a introdus o perspectivă nouă. Testarea dă mai mulți bolnavi decât cei înregistrați la spitale. Și ei, dacă înțeleg eu bine, nu se simțeau bolnavi și boala lor se pare că era puțin transmisibilă: asimptomatici. Cu ajutorul testării s-au înregistrat noi bolnavi, care sunt de un alt tip, încă insuficient de clarificat. Dar apare o problemă gravă pentru conștiința publică: cei 460 de noi bolnavi de azi (25 iunie) sunt simptomatici, deci mult mai mulți decât în zilele dinainte, sau cei mai mulți dintre ei sunt asimptomatici ? E posibil deci ca azi să nu fie chiar mai mulți bolnavi simptomatici decât ieri.

De ce nu se face cu claritate statistică distincția între aceste două categorii ? Am văzut date referitoare la mai multe zile: în zilele în care se făceau mai puține teste, se înregistrau mai puțini bolnavi. În zilele care testările erau mult mai multe, acestea înregistrau mult mai mulți bolnavi. Deci cine măsoară: spitalele sau testele ? Cele două sisteme de înregistrare măsoară același lucru sau lucruri diferite ?

Dacă am măsura, cum putem presupune că se făcea mai înainte, doar îmbolnăvirile simptomatice, am avea aceeași creștere sau dimpotrivă, o scădere ?

Datele încep să fie ciudate. Azi, 25 iunie se înregistrează cea mai mare creștere de 460 noi bolnavi înregistrați. Găsesc o nouă informație interesantă: azi s-au făcut un număr mare de testări: 12 500. În alte zile se făcea mult mai puține, două trei mii. Cei 460 de noi bolnavi sunt mai mulți simptomatici, sau asimptomatici ?

O concluzie. Să fim foarte atenți la semnificația datelor. Semnificația confuză generează posibile interpretări diferite.

Și eu recomand prudență, măști, distanță fizică. Dar numai persoanele informate corect pot fi responsabile.   

Notă. Datele  utilizate aici sunt prezentate de instituția publică românească responsabilă de administrarea acestei crize. Ele, într-un forma mai complet și comparativ cu celelalte țări, pot fi găsite în https://www.worldometers.info/



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...