Romania Sociala logo
Menu

Asistenţa socială: spaţiu de colaborare socio-medicală

autor:   24 April 2019   

Elena Zamfir

Comunicarea de faţă face o scurtă incursiune în istoria asistenţei sociale în România şi a rolului ei în schimbările sociale. Pornind de la profilul multi şi interdisciplinar al asistenţei sociale, se accentuează aici contribuţia remarcabilă a şcolii sociologice de la Bucureşti a lui D. Gusti în apariţia statutului ei modern. Prin aceasta, asistenţa socială se legitimează ca domeniu instituţional distinct, ca profesie specializată la nivel universitar şi post-liceal şi, nu în ultimul rând ca practică de specialitate, cu un vădit rol transformator.

Dimitrie Gusti, cu o deschidere profesional-ştiinţifică de excepţie (studii de filozofie, sociologie, etică, ştiinţe sociale şi politice, statistică socială etc.) a fost promotorul unui amplu Program de reforme sociale de pe poziţiile cunoaşterii ştiinţifice a societăţii. Programul său a avut ca obiectiv central orientarea procesului de evoluţie a României pe o cale modernă de dezvoltare. În centrul unui proiect extins de reforme a stat asumarea unei responsabilităţi sociale a sociologiei şi a ştiinţelor socio-umane. Sociologia apare în viziunea gustiană ca una din ştiinţele sociale de bază implicate în procesele de schimbare a societăţii.  

Ca „sociologie militans”, sociologia este pusă în slujba naţiunii, a comunităţii. Alături de sociologie, asistenţa socială, cu funcţia sa transformatoare, se impune cu rol esenţial în abordarea, soluţionarea şi prevenţia fenomenelor sociale grave. Schimbările cerute de modernizarea României au avut şi efecte perverse în plan social, uman şi moral prin multiplicarea /apariţia unor riscuri generatoare de marginalizare şi excluziune socială pentru o bună parte a societăţii. Astfel, sociologia şi asistenţa socială (centrată pe sprijinul comunităţilor/persoanelor vulnerabile) au dobândit un rol cu totul aparte în modelul de reformă propus de Şcoala sociologică de la Bucureşti. Aici, ştiinţele sociale şi socio-umane erau privite nu numai ca instrumente active de cunoaştere a societăţii şi a omului dar şi ca mijloace eficiente de intervenţie şi de schimbare. Prin tehnicitatea şi profesionalismul lor, ştiinţele sociale şi umane în general, în special sociologia şi asistenţa socială, erau considerate în procesul schimbărilor sociale, adevărate „inginerii sociale şi umane” (Zamfir, E. 1981). Astfel, Şcoala sociologică de la Bucureşti a lui D. Gusti, susţinută de instituţii de cultură şi politico-administrative, a mobilizat şi o colectivitate largă a specialiştilor, intelectualilor, oameni de cultură, cu deschideri multi şi interdisciplinare cerute de  procesele transformatoare.

Obiectivele proiectului gustian de reformă erau clar structurate pe baza unei teorii generale a sistemului social. Acestea erau orientate prioritar spre cunoaşterea societăţii pornind de la cercetări empirice privind comunităţile locale, ca atare. Centrarea pe cercetări de teren a realităţii comunităţilor în integralitatea lor, a subliniat ideea că satele s‑au dezvoltat istoric, ca unităţi sociale distincte.

În consecinţă, cercetarea şi cunoaşterea lor impunea o analiză de tip monografic. În viziunea şcolii sociologice de la Bucureşti, satul, comunităţile devin repere sigure ale dezvoltării şi ale activismului social. În acest context, asistenţa socială joacă un rol central nu numai în înregistrarea nevoilor celor vulnerabili dar şi în soluţionarea problemelor lor specifice printr-o abordare multiplă de tip integrat, multidisciplinar. Această ipostază participativă a asistenţei sociale de intervenţie şi suport la nivel comunitar şi individual este susţinută de „cercetări-tip acţiune” (”action-research”). Astfel, luând în consideraţie nivelurile ei multiple de intervenţie practică în realitatea socială, asistenţa dobândeşte şi o misiune specială de prevenţie şi reducere a riscurilor moderne.

Elena Zamfir Asistenta sociala: spatiu de colaborare socio-medicala by Romania Sociala on Scribd





Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...