Romania Sociala logo
Menu

Asistenţa socială: spaţiu de colaborare socio-medicală

autor:   24 April 2019   

Elena Zamfir

Comunicarea de faţă face o scurtă incursiune în istoria asistenţei sociale în România şi a rolului ei în schimbările sociale. Pornind de la profilul multi şi interdisciplinar al asistenţei sociale, se accentuează aici contribuţia remarcabilă a şcolii sociologice de la Bucureşti a lui D. Gusti în apariţia statutului ei modern. Prin aceasta, asistenţa socială se legitimează ca domeniu instituţional distinct, ca profesie specializată la nivel universitar şi post-liceal şi, nu în ultimul rând ca practică de specialitate, cu un vădit rol transformator.

Dimitrie Gusti, cu o deschidere profesional-ştiinţifică de excepţie (studii de filozofie, sociologie, etică, ştiinţe sociale şi politice, statistică socială etc.) a fost promotorul unui amplu Program de reforme sociale de pe poziţiile cunoaşterii ştiinţifice a societăţii. Programul său a avut ca obiectiv central orientarea procesului de evoluţie a României pe o cale modernă de dezvoltare. În centrul unui proiect extins de reforme a stat asumarea unei responsabilităţi sociale a sociologiei şi a ştiinţelor socio-umane. Sociologia apare în viziunea gustiană ca una din ştiinţele sociale de bază implicate în procesele de schimbare a societăţii.  

Ca „sociologie militans”, sociologia este pusă în slujba naţiunii, a comunităţii. Alături de sociologie, asistenţa socială, cu funcţia sa transformatoare, se impune cu rol esenţial în abordarea, soluţionarea şi prevenţia fenomenelor sociale grave. Schimbările cerute de modernizarea României au avut şi efecte perverse în plan social, uman şi moral prin multiplicarea /apariţia unor riscuri generatoare de marginalizare şi excluziune socială pentru o bună parte a societăţii. Astfel, sociologia şi asistenţa socială (centrată pe sprijinul comunităţilor/persoanelor vulnerabile) au dobândit un rol cu totul aparte în modelul de reformă propus de Şcoala sociologică de la Bucureşti. Aici, ştiinţele sociale şi socio-umane erau privite nu numai ca instrumente active de cunoaştere a societăţii şi a omului dar şi ca mijloace eficiente de intervenţie şi de schimbare. Prin tehnicitatea şi profesionalismul lor, ştiinţele sociale şi umane în general, în special sociologia şi asistenţa socială, erau considerate în procesul schimbărilor sociale, adevărate „inginerii sociale şi umane” (Zamfir, E. 1981). Astfel, Şcoala sociologică de la Bucureşti a lui D. Gusti, susţinută de instituţii de cultură şi politico-administrative, a mobilizat şi o colectivitate largă a specialiştilor, intelectualilor, oameni de cultură, cu deschideri multi şi interdisciplinare cerute de  procesele transformatoare.

Obiectivele proiectului gustian de reformă erau clar structurate pe baza unei teorii generale a sistemului social. Acestea erau orientate prioritar spre cunoaşterea societăţii pornind de la cercetări empirice privind comunităţile locale, ca atare. Centrarea pe cercetări de teren a realităţii comunităţilor în integralitatea lor, a subliniat ideea că satele s‑au dezvoltat istoric, ca unităţi sociale distincte.

În consecinţă, cercetarea şi cunoaşterea lor impunea o analiză de tip monografic. În viziunea şcolii sociologice de la Bucureşti, satul, comunităţile devin repere sigure ale dezvoltării şi ale activismului social. În acest context, asistenţa socială joacă un rol central nu numai în înregistrarea nevoilor celor vulnerabili dar şi în soluţionarea problemelor lor specifice printr-o abordare multiplă de tip integrat, multidisciplinar. Această ipostază participativă a asistenţei sociale de intervenţie şi suport la nivel comunitar şi individual este susţinută de „cercetări-tip acţiune” (”action-research”). Astfel, luând în consideraţie nivelurile ei multiple de intervenţie practică în realitatea socială, asistenţa dobândeşte şi o misiune specială de prevenţie şi reducere a riscurilor moderne.

Elena Zamfir Asistenta sociala: spatiu de colaborare socio-medicala by Romania Sociala on Scribd





Facebook

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...