Romania Sociala logo
Menu

Atribuiri ale cauzelor sărăciei

autor:   29 March 2023  

Numeroase cercetările empirice au urmărit să verifice relația dintre caracteristicile de personalitate și atribuirea cauzelor sărăciei, un fenomen social complex, multidimensional (Chelcea, 2023). Spre exemplu, într-un sondaj de opinie pe bază de chestionar cu răspunsuri dihotomice prestabilite, realizat în 2017 în SUA pe un eșantion de 1 501 adulți, s-a constatat că există o diferență statistic semnificativă între republicani și susținătorii lor, pe de o parte, și democrați și susținătorii lor, pe de altă parte, în ceea ce privește atribuirea cauzelor sărăciei. (Tabelul 1)

            Tabelul 1. În opinia dvs., în general, ce are mai mult de-a face cu persoanele sărace?

 Lipsa efortului personalCircumstanțe independente de controlul persoanelor
Total eșantion34%53%
Republicani/Susținători56%32%
Democrați/Susținători19%72%

 Notă. În tabel nu sunt trecute „Nonrăspunsurile”.

Majoritatea membrilor Partidului Republican și ai susținătorilor acestui partid opinează că individul este răspunzător pentru starea lui de sărăcia (56%), spre deosebire de marea majoritate a membrilor Partidului Democrat și ai susținătorilor acestuia, care apreciază că starea de sărăcie de datorează unor circumstanțe pe care indivizii nu le pot controla (72%). Samantha Smith, cercetător științific la Pew Research Center, din lucrarea căreia am preluat datele privind atribuirea cauzelor sărăciei, notează că divergența opiniilor membrilor celor două principale partide politice din SUA (și ale susținătorilor acestora) s-a adâncit în intervalul 2014 – 2017 (Smith, 2017).

Datele sondajului de opinie au relevat diferențe semnificative în atribuirea cauzelor sărăciei în funcție de apartenența la gen (pe ansamblul eșantionului, 42% dintre bărbați opinează că lipsa efortului persoanelor este cauza sărăciei, în timp ce femeile, într-o proporție mult mai mică (26%), atribuie cauzalitatea lipsei efortului persoanelor.

S-au înregistrat diferențe de opinie referitoare la cauzele sărăciei și în funcție de nivelul de școlarizare al persoanelor. (Tabelul 2)

Tabelul 2. În opinia dvs., în general, ce are mai mult de-a face cu persoanele sărace?

 Lipsa efortului personalCircumstanțe independente de controlul persoanelor
Studii postuniversitare20%62%
Absolvenți de facultate28%59%
Absolvenți de colegii35%54%
Nivel de școlarizare mai scăzut38%49%

Notă. În tabel nu sunt trecute „Nonrăspunsurile”.

Din datele tabelului rezultă că atribuirea cauzelor sărăciei circumstanțelor independente de controlul persoanelor este cu atât mai prevalentă cu cât nivelul de școlarizare al celor intervievați este mai ridicat.

Sondajele de opinie privind atribuirea cauzalității sărăciei pot ajuta la stabilirea programelor guvernamentale antisărăcie, dacă liderii partidelor politice iau în considerare atitudinea populației generale și mai ales modul în care membrii de partid și simpatizanții partidului respectiv se raportează la fenomenul socio-economic al sărăciei. Rezultatele sondajelor au o anumită valabilitate pentru zona geografică sau țara în care au fost realizate, în raport direct cu metodologia lor. Nu pot fi preluate tale quale pentru cunoașterea situației din alte țări, de exemplu din SUA, unde predomină tipul de cultură individualistă, în Japonia, unde predomină tipul de cultură colectivistă, sau în România, țară cu un tip de cultură intermediară pe continuumul individualism – colectivism (Chelcea, 2021, p. 330).

Pe teritoriul fiecărei țări, sunt zone în care bogăția și sărăcia sunt diferit distribuite. În România, spre exemplu, în Regiunea Sud-Est proporția persoanelor expuse riscului sărăciei este mult mai mare decât în Regiunea Nord-Vest. Nu îmi imaginez că populația din regiunile amintite face aceleași atribuiri ale cauzelor sărăciei.

Fig. 1. Harta sărăciei în România, publicată de Ziua de Constanța (28.03.2023), pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Astfel de sondaje au un plus de valoare dacă rezultatele obținute sunt prezentate diferențiat pe zone în funcție de formele sărăciei și dacă, dincolo de datele demografice ale respondenților, se pun în discuție mai multe caracteristici de personalitate.

În legătură cu formele sărăciei, sugerez că s-ar putea apela la clasificarea propusă de Serge Paugam, director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris, care distinge trei „forme elementare” ale sărăciei:

1) Sărăcia integrată (situația celor săraci într-un teritoriu în general sărac). Această formă a sărăciei este caracteristică societăților mai puțin avansate economic, în care sărăcia se reproduce din generație în generație, iar cei săraci nu sunt stigmatizați.

2) Sărăcia marginală (situația celor săraci în societățile dezvoltate economic). În acest caz, sărăcia este privită ca un fenomen marginal, iar cei săraci sunt stigmatizați.

3) Sărăcia descalificantă (situația celor care muncesc în țările bogate). Este situația persoanelor care muncesc ocazional și sunt prost plătite. De asemenea, este situația șomerilor (Paugam, 2021).

Sugerez, de asemenea, că „inteligența de iertare” (engl., forgiveness intelligence; fr., l’intelligence du pardon) moderează atribuirea cauzelor sărăciei. Inteligența de iertare este un atribut al persoanei, care constă în „capacitatea de a identifica, de a înţelege şi de a accepta acţiunile şi alegerile proprii şi ale altora, care sunt considerate greşite şi, suplimentar, de a le reîncadra din perspectiva iertării, printr-un act conştient şi deliberat” (Armanu, 2017, p. 45). Inteligența de iertare poate fi măsurată cu ajutorul diferitelor scale, de exemplu, Bolton Forgiveness Scale, Heartland Forgiveness Scale, Wade Forgiveness Scale (Rye et al., 2001, p. 260). Din bugetul de stat sunt alocate sume importante pentru ajutorarea persoanelor care se află în pragul sărăciei extreme din cauza consumului de droguri, alcoolismului, deciziilor nechibzuite. Presupun că atitudinea contribuabililor la bugetul de stat variază nu numai în funcție de caracteristile demografice ale contribuabililor, ci și în funcție de inteligența de iertare: cei care au un nivel ridicat al inteligenței de iertare probabil că manifestă compasiune pentru cei în suferință, spre deosebire de cei care au un nivel scăzut al acestui atribut. Rămâne de verificat prin cercetări concrete această supoziție.

Bibliografie

Armanu, Nicoleta L. (2017). „Adicţiile şi relaţia lor cu inteligenţa de iertare şi cu experienţele spirituale zilnice”, Psihologia Socială, 39, 1, pp. 43-55.

Chelcea, Septimiu (2021). Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații. București, Editura Pro Universitaria.

Chelcea, Septimiu (2023). „Sărăcia, dincolo de statistici”, România Socială (

Paugam, Serge (2005). Les formes élémentaires de la pauvreté. Paris, Presses Universitaires de France.

Rye, Mark S. et al. (2001). „Evaluation of the psychometric properties of two forgiveness scales”, Current
Psychology, 20, 3, pp. 260-277.

Smith, Samantha (2017). „Why people are rich and poor: Republicans and Democrats have very different views”. Pew Research Center.



Facebook

Personalitatea machiavelică

Din 1968, când Richard Christie, profesor de psihologie socială la Columbia University (Canada), și Florence L. Geis, profesoară de psihologie la University of Delaware (SUA), au publicat primul studiu în care s-a folosit termenul „machiavelism” și până în prezent, s-au scris numeroase cărți și aticole științifice despre această trăsătură de ...

România deleuziană. Fragmentul XLIX (49) despre milă (VII)

James Tissot „Suite de l’enfant prodigue : le depart”- (vers 1880) [Musée des Beaux-Arts de Nantes] Mila ca bunătate „Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după ...

Avuţia naţională a României

Semnalăm apariţia volumul colectiv Avuţia naţională a României, coordonator prof. univ. dr. Florin Georgescu, autori Gheorghe Gherghina, Bogdan Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia, Livia Drăguşin. Lucrarea are la bază analizele privind formarea şi evoluţia capitalului şi a capitalismului în România de după 1989 realizate de Florin Georgescu în Capitalul în România ...

Gelozia la locul de muncă

Etimologic, cuvântul „gelozie”, provenit din limba greacă, semnifică un „Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită nu este fidelă” (vezi Dicționar esențial de neologisme al limbii române, 2009, p. 411). De remarcat că această definiție corespunde doar „geloziei romantice”, termen introdus în vocabularul psihologiei în anul 1981 ...

Gelozia retroactivă, o temă de cercetare excentrică?

Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia ...

Coordonate statistice privind îmbătrânirea populației României

Acest articol reprezintă o sinteză din studiul Demographic Ageing. Romania in the European Context, realizat în co-autorat și publicat în Romanian Journal of Population Studies (2022), la care am adăugat o serie de considerații ținând cont de datele provizorii de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, publicate de Institutul ...

Cercetare, militantism : pragul

Punere în oglindă  Am scris despre cuplul sociologie/literatură , pentru că literatura poate alimenta imaginația sociologică, în descrierea de situații, tipuri de personaje și interacțiuni între personaje .  Sociologia s-a îndepărtat de literatură pentru a se constituie ca disciplină, dar literatura era sociologică înainte de constituirea sociologiei ca disciplină. Să ne gândim de ...

O poveste de neadormit copiii petrecută în 31 decembrie 1989

Povestea de mai jos trimite, poate, pe oricare dintre noi, la gândul rolului întâmplărilor cu miez și coajă din viața noastră cea de toate zilele și nopțile. Mai ales a celor deosebite, importante pentru semnificația lor venită din lumina și negurile ceremonialelor de trecere de la un an la altul. ...