Romania Sociala logo
Menu

Atribuiri ale cauzelor sărăciei

autor:   29 March 2023  

Numeroase cercetările empirice au urmărit să verifice relația dintre caracteristicile de personalitate și atribuirea cauzelor sărăciei, un fenomen social complex, multidimensional (Chelcea, 2023). Spre exemplu, într-un sondaj de opinie pe bază de chestionar cu răspunsuri dihotomice prestabilite, realizat în 2017 în SUA pe un eșantion de 1 501 adulți, s-a constatat că există o diferență statistic semnificativă între republicani și susținătorii lor, pe de o parte, și democrați și susținătorii lor, pe de altă parte, în ceea ce privește atribuirea cauzelor sărăciei. (Tabelul 1)

            Tabelul 1. În opinia dvs., în general, ce are mai mult de-a face cu persoanele sărace?

 Lipsa efortului personalCircumstanțe independente de controlul persoanelor
Total eșantion34%53%
Republicani/Susținători56%32%
Democrați/Susținători19%72%

 Notă. În tabel nu sunt trecute „Nonrăspunsurile”.

Majoritatea membrilor Partidului Republican și ai susținătorilor acestui partid opinează că individul este răspunzător pentru starea lui de sărăcia (56%), spre deosebire de marea majoritate a membrilor Partidului Democrat și ai susținătorilor acestuia, care apreciază că starea de sărăcie de datorează unor circumstanțe pe care indivizii nu le pot controla (72%). Samantha Smith, cercetător științific la Pew Research Center, din lucrarea căreia am preluat datele privind atribuirea cauzelor sărăciei, notează că divergența opiniilor membrilor celor două principale partide politice din SUA (și ale susținătorilor acestora) s-a adâncit în intervalul 2014 – 2017 (Smith, 2017).

Datele sondajului de opinie au relevat diferențe semnificative în atribuirea cauzelor sărăciei în funcție de apartenența la gen (pe ansamblul eșantionului, 42% dintre bărbați opinează că lipsa efortului persoanelor este cauza sărăciei, în timp ce femeile, într-o proporție mult mai mică (26%), atribuie cauzalitatea lipsei efortului persoanelor.

S-au înregistrat diferențe de opinie referitoare la cauzele sărăciei și în funcție de nivelul de școlarizare al persoanelor. (Tabelul 2)

Tabelul 2. În opinia dvs., în general, ce are mai mult de-a face cu persoanele sărace?

 Lipsa efortului personalCircumstanțe independente de controlul persoanelor
Studii postuniversitare20%62%
Absolvenți de facultate28%59%
Absolvenți de colegii35%54%
Nivel de școlarizare mai scăzut38%49%

Notă. În tabel nu sunt trecute „Nonrăspunsurile”.

Din datele tabelului rezultă că atribuirea cauzelor sărăciei circumstanțelor independente de controlul persoanelor este cu atât mai prevalentă cu cât nivelul de școlarizare al celor intervievați este mai ridicat.

Sondajele de opinie privind atribuirea cauzalității sărăciei pot ajuta la stabilirea programelor guvernamentale antisărăcie, dacă liderii partidelor politice iau în considerare atitudinea populației generale și mai ales modul în care membrii de partid și simpatizanții partidului respectiv se raportează la fenomenul socio-economic al sărăciei. Rezultatele sondajelor au o anumită valabilitate pentru zona geografică sau țara în care au fost realizate, în raport direct cu metodologia lor. Nu pot fi preluate tale quale pentru cunoașterea situației din alte țări, de exemplu din SUA, unde predomină tipul de cultură individualistă, în Japonia, unde predomină tipul de cultură colectivistă, sau în România, țară cu un tip de cultură intermediară pe continuumul individualism – colectivism (Chelcea, 2021, p. 330).

Pe teritoriul fiecărei țări, sunt zone în care bogăția și sărăcia sunt diferit distribuite. În România, spre exemplu, în Regiunea Sud-Est proporția persoanelor expuse riscului sărăciei este mult mai mare decât în Regiunea Nord-Vest. Nu îmi imaginez că populația din regiunile amintite face aceleași atribuiri ale cauzelor sărăciei.

Fig. 1. Harta sărăciei în România, publicată de Ziua de Constanța (28.03.2023), pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Astfel de sondaje au un plus de valoare dacă rezultatele obținute sunt prezentate diferențiat pe zone în funcție de formele sărăciei și dacă, dincolo de datele demografice ale respondenților, se pun în discuție mai multe caracteristici de personalitate.

În legătură cu formele sărăciei, sugerez că s-ar putea apela la clasificarea propusă de Serge Paugam, director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris, care distinge trei „forme elementare” ale sărăciei:

1) Sărăcia integrată (situația celor săraci într-un teritoriu în general sărac). Această formă a sărăciei este caracteristică societăților mai puțin avansate economic, în care sărăcia se reproduce din generație în generație, iar cei săraci nu sunt stigmatizați.

2) Sărăcia marginală (situația celor săraci în societățile dezvoltate economic). În acest caz, sărăcia este privită ca un fenomen marginal, iar cei săraci sunt stigmatizați.

3) Sărăcia descalificantă (situația celor care muncesc în țările bogate). Este situația persoanelor care muncesc ocazional și sunt prost plătite. De asemenea, este situația șomerilor (Paugam, 2021).

Sugerez, de asemenea, că „inteligența de iertare” (engl., forgiveness intelligence; fr., l’intelligence du pardon) moderează atribuirea cauzelor sărăciei. Inteligența de iertare este un atribut al persoanei, care constă în „capacitatea de a identifica, de a înţelege şi de a accepta acţiunile şi alegerile proprii şi ale altora, care sunt considerate greşite şi, suplimentar, de a le reîncadra din perspectiva iertării, printr-un act conştient şi deliberat” (Armanu, 2017, p. 45). Inteligența de iertare poate fi măsurată cu ajutorul diferitelor scale, de exemplu, Bolton Forgiveness Scale, Heartland Forgiveness Scale, Wade Forgiveness Scale (Rye et al., 2001, p. 260). Din bugetul de stat sunt alocate sume importante pentru ajutorarea persoanelor care se află în pragul sărăciei extreme din cauza consumului de droguri, alcoolismului, deciziilor nechibzuite. Presupun că atitudinea contribuabililor la bugetul de stat variază nu numai în funcție de caracteristile demografice ale contribuabililor, ci și în funcție de inteligența de iertare: cei care au un nivel ridicat al inteligenței de iertare probabil că manifestă compasiune pentru cei în suferință, spre deosebire de cei care au un nivel scăzut al acestui atribut. Rămâne de verificat prin cercetări concrete această supoziție.

Bibliografie

Armanu, Nicoleta L. (2017). „Adicţiile şi relaţia lor cu inteligenţa de iertare şi cu experienţele spirituale zilnice”, Psihologia Socială, 39, 1, pp. 43-55.

Chelcea, Septimiu (2021). Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații. București, Editura Pro Universitaria.

Chelcea, Septimiu (2023). „Sărăcia, dincolo de statistici”, România Socială (

Paugam, Serge (2005). Les formes élémentaires de la pauvreté. Paris, Presses Universitaires de France.

Rye, Mark S. et al. (2001). „Evaluation of the psychometric properties of two forgiveness scales”, Current
Psychology, 20, 3, pp. 260-277.

Smith, Samantha (2017). „Why people are rich and poor: Republicans and Democrats have very different views”. Pew Research Center.



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...