Romania Sociala logo
Menu

Atribuiri ale cauzelor sărăciei

autor:   29 March 2023  

Numeroase cercetările empirice au urmărit să verifice relația dintre caracteristicile de personalitate și atribuirea cauzelor sărăciei, un fenomen social complex, multidimensional (Chelcea, 2023). Spre exemplu, într-un sondaj de opinie pe bază de chestionar cu răspunsuri dihotomice prestabilite, realizat în 2017 în SUA pe un eșantion de 1 501 adulți, s-a constatat că există o diferență statistic semnificativă între republicani și susținătorii lor, pe de o parte, și democrați și susținătorii lor, pe de altă parte, în ceea ce privește atribuirea cauzelor sărăciei. (Tabelul 1)

            Tabelul 1. În opinia dvs., în general, ce are mai mult de-a face cu persoanele sărace?

 Lipsa efortului personalCircumstanțe independente de controlul persoanelor
Total eșantion34%53%
Republicani/Susținători56%32%
Democrați/Susținători19%72%

 Notă. În tabel nu sunt trecute „Nonrăspunsurile”.

Majoritatea membrilor Partidului Republican și ai susținătorilor acestui partid opinează că individul este răspunzător pentru starea lui de sărăcia (56%), spre deosebire de marea majoritate a membrilor Partidului Democrat și ai susținătorilor acestuia, care apreciază că starea de sărăcie de datorează unor circumstanțe pe care indivizii nu le pot controla (72%). Samantha Smith, cercetător științific la Pew Research Center, din lucrarea căreia am preluat datele privind atribuirea cauzelor sărăciei, notează că divergența opiniilor membrilor celor două principale partide politice din SUA (și ale susținătorilor acestora) s-a adâncit în intervalul 2014 – 2017 (Smith, 2017).

Datele sondajului de opinie au relevat diferențe semnificative în atribuirea cauzelor sărăciei în funcție de apartenența la gen (pe ansamblul eșantionului, 42% dintre bărbați opinează că lipsa efortului persoanelor este cauza sărăciei, în timp ce femeile, într-o proporție mult mai mică (26%), atribuie cauzalitatea lipsei efortului persoanelor.

S-au înregistrat diferențe de opinie referitoare la cauzele sărăciei și în funcție de nivelul de școlarizare al persoanelor. (Tabelul 2)

Tabelul 2. În opinia dvs., în general, ce are mai mult de-a face cu persoanele sărace?

 Lipsa efortului personalCircumstanțe independente de controlul persoanelor
Studii postuniversitare20%62%
Absolvenți de facultate28%59%
Absolvenți de colegii35%54%
Nivel de școlarizare mai scăzut38%49%

Notă. În tabel nu sunt trecute „Nonrăspunsurile”.

Din datele tabelului rezultă că atribuirea cauzelor sărăciei circumstanțelor independente de controlul persoanelor este cu atât mai prevalentă cu cât nivelul de școlarizare al celor intervievați este mai ridicat.

Sondajele de opinie privind atribuirea cauzalității sărăciei pot ajuta la stabilirea programelor guvernamentale antisărăcie, dacă liderii partidelor politice iau în considerare atitudinea populației generale și mai ales modul în care membrii de partid și simpatizanții partidului respectiv se raportează la fenomenul socio-economic al sărăciei. Rezultatele sondajelor au o anumită valabilitate pentru zona geografică sau țara în care au fost realizate, în raport direct cu metodologia lor. Nu pot fi preluate tale quale pentru cunoașterea situației din alte țări, de exemplu din SUA, unde predomină tipul de cultură individualistă, în Japonia, unde predomină tipul de cultură colectivistă, sau în România, țară cu un tip de cultură intermediară pe continuumul individualism – colectivism (Chelcea, 2021, p. 330).

Pe teritoriul fiecărei țări, sunt zone în care bogăția și sărăcia sunt diferit distribuite. În România, spre exemplu, în Regiunea Sud-Est proporția persoanelor expuse riscului sărăciei este mult mai mare decât în Regiunea Nord-Vest. Nu îmi imaginez că populația din regiunile amintite face aceleași atribuiri ale cauzelor sărăciei.

Fig. 1. Harta sărăciei în România, publicată de Ziua de Constanța (28.03.2023), pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

Astfel de sondaje au un plus de valoare dacă rezultatele obținute sunt prezentate diferențiat pe zone în funcție de formele sărăciei și dacă, dincolo de datele demografice ale respondenților, se pun în discuție mai multe caracteristici de personalitate.

În legătură cu formele sărăciei, sugerez că s-ar putea apela la clasificarea propusă de Serge Paugam, director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris, care distinge trei „forme elementare” ale sărăciei:

1) Sărăcia integrată (situația celor săraci într-un teritoriu în general sărac). Această formă a sărăciei este caracteristică societăților mai puțin avansate economic, în care sărăcia se reproduce din generație în generație, iar cei săraci nu sunt stigmatizați.

2) Sărăcia marginală (situația celor săraci în societățile dezvoltate economic). În acest caz, sărăcia este privită ca un fenomen marginal, iar cei săraci sunt stigmatizați.

3) Sărăcia descalificantă (situația celor care muncesc în țările bogate). Este situația persoanelor care muncesc ocazional și sunt prost plătite. De asemenea, este situația șomerilor (Paugam, 2021).

Sugerez, de asemenea, că „inteligența de iertare” (engl., forgiveness intelligence; fr., l’intelligence du pardon) moderează atribuirea cauzelor sărăciei. Inteligența de iertare este un atribut al persoanei, care constă în „capacitatea de a identifica, de a înţelege şi de a accepta acţiunile şi alegerile proprii şi ale altora, care sunt considerate greşite şi, suplimentar, de a le reîncadra din perspectiva iertării, printr-un act conştient şi deliberat” (Armanu, 2017, p. 45). Inteligența de iertare poate fi măsurată cu ajutorul diferitelor scale, de exemplu, Bolton Forgiveness Scale, Heartland Forgiveness Scale, Wade Forgiveness Scale (Rye et al., 2001, p. 260). Din bugetul de stat sunt alocate sume importante pentru ajutorarea persoanelor care se află în pragul sărăciei extreme din cauza consumului de droguri, alcoolismului, deciziilor nechibzuite. Presupun că atitudinea contribuabililor la bugetul de stat variază nu numai în funcție de caracteristile demografice ale contribuabililor, ci și în funcție de inteligența de iertare: cei care au un nivel ridicat al inteligenței de iertare probabil că manifestă compasiune pentru cei în suferință, spre deosebire de cei care au un nivel scăzut al acestui atribut. Rămâne de verificat prin cercetări concrete această supoziție.

Bibliografie

Armanu, Nicoleta L. (2017). „Adicţiile şi relaţia lor cu inteligenţa de iertare şi cu experienţele spirituale zilnice”, Psihologia Socială, 39, 1, pp. 43-55.

Chelcea, Septimiu (2021). Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații. București, Editura Pro Universitaria.

Chelcea, Septimiu (2023). „Sărăcia, dincolo de statistici”, România Socială (

Paugam, Serge (2005). Les formes élémentaires de la pauvreté. Paris, Presses Universitaires de France.

Rye, Mark S. et al. (2001). „Evaluation of the psychometric properties of two forgiveness scales”, Current
Psychology, 20, 3, pp. 260-277.

Smith, Samantha (2017). „Why people are rich and poor: Republicans and Democrats have very different views”. Pew Research Center.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...