Academnicianul Cătălin Zamfir este profesor universitar doctor, director al Insitutului de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române
“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi nu discutăm candidații posibili, ci poziția președintelui în sistemul nostru politic. Stimați colegi, vă invităm să vă exprimați punctul dumneavoastră de vedere. “ – Cătălin Zamfir
Vor fi alegeri generale: alegeri parlamentare, alegeri locale și alegerea Președintelui.
Cu un an înainte au început discuții aprinse. Alegerile parlamentare sunt mai clare. Știm ce ...
Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.
Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului”
Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei științei, am impresia că venim din planete diferite. Când spun asta, desigur, e o metaforă. Toți avem ca obiect de cercetare realitatea. Dar realitatea cu care se ocupă fiecare știință este altceva.
Un fizician nu se ocupă cu pietre și fulgi, ci cu ”corpuri” fizice. Chimistul analizează nu realitatea în întreaga ...
Cine a creat sociologia?
Din Biblia după sfinții sociologi (”oficiali”)
Auguste Comte a formulat o listă clasică de cinci științe globale fundamentale: matematica, fizica, chimia, biologia și sociologia. Fiecare mare domeniu al realității are nevoie de o știință sintetică a ei.
E impropriu să consideri pe Auguste Comte întemeietorul sociologiei. El a formulat doar o viziune. De fapt un vis.
Și, așa cum Dumnezeu a spus, sociologia s-a făcut. Actul creației este formularea unei viziuni. Nu vei ști cum va fi creația pe care ai inițiat-o. Nici Dumnezeu nu a știut, în prima zi a creației sale, cum va fi lumea. E clar că ...
Președintele Johannis a lansată o formulare repetată în spațiul public: statul român este un stat eșuat. Cred că est singura afirmație a președintelui larg acceptată.
De la început, mie nu mi-a plăcut formularea. Termenul de eșuat nu este adecvat. Eșuat ar însemna că statul român nu mai funcționează. Un vapor când eșuează, el este împotmolit pe undeva și nu mai poate să funcționeze. Statul român funcționează și riscă să continue să funcționeze. El funcționează, dar ca un stat prizonier. Problema este că statul român este prizonierul nu al unei singure forțe, ci a multora, care îl controlează, restrângându-i spațiul de liberate.
Democrația ...
Programul Gusti: 1920 - 1940.
Să medităm asupra acestui fapt. „În doar 20 de ani”, Dimitrie Gusti a produs o adevărată revoluție, nu doar în sociologie, ci în gândirea românească. În opinia mea, este utilizat impropriu termenul de „Școala de la București”. A fost mult mai mult decât o „școală”, ci o mișcare socială națională care a antrenat o foarte mare parte a intelectualității românești (profesori, medici, preoți), primari, țărani de frunte din multe sate, sute de studenți.
Gusti nu a propus doar un proiect „intelectual” de ieșire a României din subdezvoltare, ci și un program de acțiune. A inițiat o mișcare ...
În 1989 Francisc Fukuyama a publicat o carte care a stârnit un interes mondial. O carte de 49 de pagini. Foarte concentrat, dar cu o capacitate remarcabilă de sineză, cartea face o estimare a stării de atunci a omenirii: lumea a începu deja să părăsească istoria ei. Pentru Fukuyama istoria începe să nu mai aibă un sens.
Aranjând biblioteca mea, dau peste această ”carte”. Mărturisesc că la începutul anilor 90, zile fierbinți pentru România, auzisem de ea, dar nu am citit-o. România părăsea o istorie, dar intra într-o altă istorie. Terminând cartea mea despre Criza României... aveam un timp de liberate. ...
Tema conferinței organizată la BNR este ”(Re)Deșteptarea României: un plan de țară acum!”,.
O inițiativă excelentă. Este absolut nevoie de ea.
Cristian Grosu face o introducere foarte precisă:
”NU e economia cu care putem intra în viitor: ea se bazează pe consumul de import finanțat prin credite guvernamentale...” ”O țară bogată care a pornit-o prost și șovăielnic la drum...” Și formulează cu claritate două idei cu care sunt complet de acord: Cum vom realiza această a doua tranziție? Și avem nevoie urgentă de un plan de țară.
Valentin Lazea, economist șef al BNR, punctează cu claritate cum plecăm la ”a doua tranziție”. Suntem pregătiți să înțelegem cauzele profunde ale crizei în care ...
Paradigma globalistă s-a dezvoltat în contextul ideologiei neoliberale. În centrul acestei ideologii stă un model de economie. Economia de piață depășește rapid granițele naționale, devenind o economie mondială. Națiunile/grupurile etnice își pierd rapid consistența, făcând loc unei societăți globale. Diferențele dintre actualele țări se estompează. Desigur, diferențe vor exista, dar ele nu sunt între țări, ci între actorii economici, în funcție de capacitatea și motivarea lor pentru performanță.
Acum trei ani, un student care nu susținea această viziune nu avea șanse să ia o notă de trecere. Dar dacă el ar da examen azi? Nu există o singură lume, ci mai ...
Cartea ”Panorama Postcomunismului”1 stârnește uimire dar și sinceră admirație pentru elaborarea ei. La prima vedere ea este impresionantă atât prin numărul de pagini cât și prin numărul de autori. Cartea Doamnei Liliana Corobca are 1055 de pagini, cu 46 studii de autor. Cred că e singura carte așa de voluminoasă (cu excepția celor 2 anterioare coordonate tot de doamna Liliana Corobca ” Panorame comunismului în România- 2020 și Panorama Comunismului în Republica Moldova ) care, toate au apărut la prestigioasa Editură Polirom.
La o analiză mai atentă, realizez că o asemenea carte nu trebuie să mire, ci să fie apreciată prin ...
Am ales ca profesie sociologia pentru că realitatea social ”văzută” pe fereastră e foare parțială. Am nevoie să văd realitate mult mai mult decât ”văd la fereastră”. Sociologia este un mare producător de ”fapte”. Ea oferă o descriere diferită a realității, cu mijloace proprii: fapte obiective și subiective obținute prin interviuri, chestionare, statisica social-economică. Ce văd pe fereastră e înlocuit cu tabele și grafice.
Dar am avut și dezamăgiri. Obținute cu mari eforturi, datele din marile noastre tabele nu spun mare lucru. 3,45.. și 3,70 și… Adică ? Ei și ? E mult sau puțin ? Noi, sociologii, avem o problemă. ...
Next Page »
