Academnicianul Cătălin Zamfir este profesor universitar doctor, director al Insitutului de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române
Material republicat: acest material a fost ;ublicat initial la data de 27 December 2023
Sfârțilul lui 2023. Foarte bine că românii sunt preoupați de sărbători. După un an vor fi noi alegeri. Și acestea vor veni ca toate celelate. E prea devreme să tot facem predicții. Devine un exercițiu obositor prin lipsa sensului.
Dar pe mine de ce mă preocupă ? Mă liniștesc. Nu sunt interesat cine va fi, ci sunt obsedat de întrebarea: chuar avem neoie de un prședinte ? Ca sociolog tebuie să vin cu o analiză. Chiar spre surprinderea mea, concluzia este NEGATIVĂ. Dintre țările occidentale, doar câteava, eu am găsit doar ...
Evaluare institutelor de cercetare științifică este o problemă constantă. Complexitatea problemei a făcut însă ca tentativele să fie dificile.
Problema a fost reluată acum și s-a finalizat într-o formă pe care eu o consider jenantă.
Iată de ce.
Faza 1. Elaborarea metodologiei. Evaluatorii (fără ”față”) au elaborat un proiect complex de criterii și, așa cum e normal, l-au difuzat pentru discuții.
În institutul nostru (Institutul de Cercetare a Calității Vieții) au fost multe discuții și am formulat un text cu punctul nostru de vedere și propuneri. Prima problemă: cui să-l trimitem ? L-am trimis la mai multe instituții care credeam că se ocupă de ...
Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre.
Este și va rămâne un mare scriitor, romancier, journalist, editor,scenarist și regizor dar nu numai atât. Doar un simplu episod deosebit aș vrea să-l menționâm acum. A fost autorul unui film care a zguduit cultura românească” Diminețile unui băiat cuminte”. Un film în aparență normal, dar a șocat. Nu a spus lucruri neașteptate. Dar după ce stai ...
Ministerul cercetării lucrează cu propriul său personal, dar, ca orice ministru, are nevoie și de consultanți. Prin definiție consultanții nu iau decizii, ci consultă Ministrul în procesul lui de decizie. Consultații vin cu propria competență, nu reprezintă pe nimeni, ci doar pe ei înșiși; ei nu iau decizii, ci fac doar propuneri.
Ministrul are consultanții săi personali. Dar are și ”comisii consultative”. Dar aici există o confuzie: în ce sens comisiile ministerului sunt comisii consultative ?
În realitate, comisiile Ministerului nu sunt consultative, ci în fapt decidente. Ministrul doar semnează ”propunerile” comisiilor. Niciun ministru nu are competența în toate domeniile ceretării științifice ...
Scuze că începe cu o mărturisire. Încă de la începutul tranziției noastre, când s-a coagulat sistemul nostru politic, tema președintelui nu mi-a plăcut. Poate mai mult intuitiv, fără o analiză mai sistematică. Istoria noastră de 35 de ani pare a confirma intuiția mea inițială. Toată seria de patru președinți ar fi puțin spus că a fost mediocră. Ultimii doi, în stiluri diferite, au fost, mulți credem, catastrofali.
Am simțit deci nevoia să supun verificării intuiția mea și am scris un studiu, fără a intra în prea multe detalii tehnice: ”Iar alegem un președinte ? ” (27 decembrie 2023, în România Socială). ...
Invitație: colegiicare suntinteresați să participe (și) la Programul ROMÂNIA 50 sunt invitați să participe la discutarea acestui Program mâine, 11 martie ora 10.
Prezidiul Academiei a decis să declanșeze un program prioritar al Academiei ”Viziunea Academiei a strategiei de dezvoltare social-economică a României în perspectiva anului 2050” (formulare provizorie).
Institutul nostru a decis ca componenta socială a acestui program să fie inclusă ca un program prioritar de cercetare al ICCV pentru 2024: ”Viziunea ICCV a Strategiei de dezvoltare socială a României în perspectiva anului 2050”.
Conducerea Academie a decis ca prioritate pentru următoarea lună (martie ?) să publice un volum de circa 100 pagini ...
Discuția declanșată de Institutul de istorie m-a pus pe gânduri. Rezultatul este un eseu mai larg decât mă așteptam.
Dezrobirea. Institutul de istorie al Academiei a prezentat 5 comunicări despre una dintre schimbările sociale importante ale istoriei României: abandonare ”robiei”. Un proces social-politic și cultural extrem de important care a avut loc la jumătatea secolului XIX, aproximativ în anii 30-60 ai acelui secol. Au fost discuții publice la care au participat personalități intelectuale și politice ale vremii. Comunicările ne oferă acum, în secolul XXI, o imagine impresionantă a acelei epoci: cum trăiau țiganii [2] în acele condiții de robie.
Până la mijlocul ...
Ieri, la Realitatea a fost o nouă discuție pe tema pensiilor. De 3 ani, aproape zilnic, sunt discuții pe metodologia calcului pensiilor. Concluzia discuțiilor din ultimii ani de dezbatere a fost că pensiile sunt foarte scăzute și, desigur, e necesar o creștere a lor. În plus, sistemul este plin de incoerențe și e necesar a se pune ordine în sistem. Deci se așteaptă cu speranța că noua lege va soluționa acceptabil nemulțumirile acumulate.
Înțeleg că s-a adoptat o lege nouă a pensiilor, și vor fi prezentate noile reglementări de aplicare. Alte reglementări decât cele pe care le-am tot discutat ? Mărturisesc ...
FMI ne-a vizitat. Un moment foarte important. FMI este o instituție internațională foarte importantă, cu o forță de competență și economică extraordinară. E important să utilizăm competența acestei instituții și, desigur, sprijinul ei.
Pe baza informațiilor obținute din mass-media mi-am făcut o imagine asupra situației. Scuze dacă ea nu este exactă.
Ca unul dintre beneficiari, îmi permit, cu tot respectul și prietenia, să-mi exprim și eu punctul meu de vedere.
Situația economiei, și mai general a societății românești, este foarte dificilă, ca să nu zicem deschis proastă. Ce este de făcut?
FMI face un pachet de recomandări. Fiecare dintre ele ...
24 ianuarie, sărbătoare națională. Este ziua unirii românilor. La 165 de ani, o nouă etapă a unirii noastre: Moldova și Țara Românească, împreună, au creat România Mică. Sentimentul unirii era mult mai vechi, de două milenii: o limbă comună. În 1859 a avut loc o unire „oficială”, administrativ-politică. 1918: România Mare. 1944: din Al Doilea Război Mondial, România a reușit să-și conserve independența națională, dar a fost o Românie ciuntită.
Da, 24 ianuarie este ziua cea mai importantă a românilor. Mărturisesc însă că „ceva” m-a împiedicat mereu să trăiesc unirea cu o bucurie deplină. Parada militară, da, este o instituție care ...
Next Page »
