Academnicianul Cătălin Zamfir este profesor universitar doctor, director al Insitutului de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române
Tema conferinței organizată la BNR este ”(Re)Deșteptarea României: un plan de țară acum!”,.
O inițiativă excelentă. Este absolut nevoie de ea.
Cristian Grosu face o introducere foarte precisă:
”NU e economia cu care putem intra în viitor: ea se bazează pe consumul de import finanțat prin credite guvernamentale...” ”O țară bogată care a pornit-o prost și șovăielnic la drum...” Și formulează cu claritate două idei cu care sunt complet de acord: Cum vom realiza această a doua tranziție? Și avem nevoie urgentă de un plan de țară.
Valentin Lazea, economist șef al BNR, punctează cu claritate cum plecăm la ”a doua tranziție”. Suntem pregătiți să înțelegem cauzele profunde ale crizei în care ...
Paradigma globalistă s-a dezvoltat în contextul ideologiei neoliberale. În centrul acestei ideologii stă un model de economie. Economia de piață depășește rapid granițele naționale, devenind o economie mondială. Națiunile/grupurile etnice își pierd rapid consistența, făcând loc unei societăți globale. Diferențele dintre actualele țări se estompează. Desigur, diferențe vor exista, dar ele nu sunt între țări, ci între actorii economici, în funcție de capacitatea și motivarea lor pentru performanță.
Acum trei ani, un student care nu susținea această viziune nu avea șanse să ia o notă de trecere. Dar dacă el ar da examen azi? Nu există o singură lume, ci mai ...
Cartea ”Panorama Postcomunismului”1 stârnește uimire dar și sinceră admirație pentru elaborarea ei. La prima vedere ea este impresionantă atât prin numărul de pagini cât și prin numărul de autori. Cartea Doamnei Liliana Corobca are 1055 de pagini, cu 46 studii de autor. Cred că e singura carte așa de voluminoasă (cu excepția celor 2 anterioare coordonate tot de doamna Liliana Corobca ” Panorame comunismului în România- 2020 și Panorama Comunismului în Republica Moldova ) care, toate au apărut la prestigioasa Editură Polirom.
La o analiză mai atentă, realizez că o asemenea carte nu trebuie să mire, ci să fie apreciată prin ...
Am ales ca profesie sociologia pentru că realitatea social ”văzută” pe fereastră e foare parțială. Am nevoie să văd realitate mult mai mult decât ”văd la fereastră”. Sociologia este un mare producător de ”fapte”. Ea oferă o descriere diferită a realității, cu mijloace proprii: fapte obiective și subiective obținute prin interviuri, chestionare, statisica social-economică. Ce văd pe fereastră e înlocuit cu tabele și grafice.
Dar am avut și dezamăgiri. Obținute cu mari eforturi, datele din marile noastre tabele nu spun mare lucru. 3,45.. și 3,70 și… Adică ? Ei și ? E mult sau puțin ? Noi, sociologii, avem o problemă. ...
Într-o împrejurare, am constatat că în jurul nostru sunt mult mai multe conflicte între persoane decât ne așteptăm. Constat că sociologia a acordat puțină atenție acestei probleme. Și am pus pe hârtie câteva gânduri.
Relația interumană s-a diversificat enorm: de la dragoste și prietenie, la încredere și cooperare, diferențe de opinii care evoluează spre luptă și chiar cu ură.
În domeniul animal, lupta între indivizii aceleiași specii este, se pare, foarte limitată. Sunt specii animale în care lupta ”internă” este inexistentă. Este cred cazul pinguinilor. Leii se luptă între ei, dar doar în unele situații: lupta pentru ”teritoriu” sau pentru o pradă ...
4 octombrie 2022: am aflat, cu surprindere, că încă pe 9 septembrie s-a pus în discuţie publică un document important pentru ţara noastră - România: Diagnostic Sistematic de Ţară. Un document extrem de important: problemele critice ale României şi direcţiile de acţiune în viitor. Soarta României. Documentul este elaborat de un grup de experţi străini, probabil la cererea guvernului român.
9 octombrie: ultimul termen pentru a primi reacţii din partea publicului. M-am interesat la secretariatul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV): am primit o invitaţie de a participa la vreo discuţie? Nu, ICCV nu a fost invitat. Se pare că ...
Evaluarea rezultatelor cercetării noastre este vitală pentru noi. Desigur, facem eforturi de a ”descoperi adevărul”. Da, dar cine-l știe? Noi avem o procedură mai practică. Care este impactul ideilor noastre: le receptează ceilalți colegi? le utilizează în activitatea lor? ei le apreciază? Prestigiul științific este rezultatul produselor noastre.
Voi lua cazul sociologiei. Și voi imagina un caz, nu real, ci posibil.
Să presupunem că sunt directorul unei instituții de cercetare științifică. În calitate de director sunt responsabil, printre altele, de selectarea și promovarea cercetătorilor din institut, de moralul institutului. ”Moralul” instituției este afectată de corectitudinea procesului de selecție și promovare.
Presupunem că un ...
Animalele sunt orientate de necesități. Când le satisfac sunt satisfăcute. Nu știu dacă ele au și starea de fericire.
Omul a creat o lume a idealului. Ideile frumoase nu se referă la realitate, ci la ceva care nu există, dar ar fi bine dacă ar fi. Ideile frumoase pot deveni idealuri care ar fi bine să fie realizate. Depinde de efortul pe care îl faci, dar și de o mulțime de condiții.
Omul e rupt între lume reală și lumea ideală. Starea de satisfacție/ fericire s-a dezvoltat în relația dinte ideal și real. Dacă fixezi prea sus idealul, acesta produce nemulțumire, nefericire. ...
Probabil prima mirare a oamenilor a fost cum au putut fi construite piramidele. Construcția lor părea a depăși chiar capacitatea constructorilor moderni. Nu e de mirare că unora le-a venit ideea că singura explicație ar fi venirea marțienilor.
Dar sunt construcții mult mai complexe decât piramidele: limbile, religiile, muzica...
Oamenii construiesc sisteme sociale extrem de complexe pe care, după ce le-au terminat, nu mai sunt capabili să explice cum au făcut.
În ultimii 100 milenii oamenii au creat marile sisteme sociale în care trăiesc. Ei au creat cetăți/ state, unele evoluând în imperii care au controlat largi teritorii și populații. Toate aceste mari ...
Este o veste tristă: a încetat din viață Prof. dr. Victor Axenciuc, unul dintre marii noștri economiști. Și-a dedicat întreaga sa viața istoriei social-economice a României.
Citez doar câteva dintre cărțile sale care reprezintă contribuții fundamentale:
Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859-1947, două volume, Avuția națională a României. Cercetări istorice comparate 1860-1939, 2001, Formarea sistemului industrial în România în secolul al XX-lea. Demarajul industrial, 2008, Considerații asupra tranzițiilor la alte sisteme economico-sociale în secolele XIX-XX în România, 2004
Lucrările Profesorului Victor Axenciuc sunt ale unui economist, dar sunt foarte importante pentru înțelegerea și a istoriei sociale a României.
Acad. Cătălin Zamfir,
director al Institutului de Cercetare ...
Next Page »
