Academnicianul Cătălin Zamfir este profesor universitar doctor, director al Insitutului de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române
Într-o împrejurare, am constatat că în jurul nostru sunt mult mai multe conflicte între persoane decât ne așteptăm. Constat că sociologia a acordat puțină atenție acestei probleme. Și am pus pe hârtie câteva gânduri.
Relația interumană s-a diversificat enorm: de la dragoste și prietenie, la încredere și cooperare, diferențe de opinii care evoluează spre luptă și chiar cu ură.
În domeniul animal, lupta între indivizii aceleiași specii este, se pare, foarte limitată. Sunt specii animale în care lupta ”internă” este inexistentă. Este cred cazul pinguinilor. Leii se luptă între ei, dar doar în unele situații: lupta pentru ”teritoriu” sau pentru o pradă ...
4 octombrie 2022: am aflat, cu surprindere, că încă pe 9 septembrie s-a pus în discuţie publică un document important pentru ţara noastră - România: Diagnostic Sistematic de Ţară. Un document extrem de important: problemele critice ale României şi direcţiile de acţiune în viitor. Soarta României. Documentul este elaborat de un grup de experţi străini, probabil la cererea guvernului român.
9 octombrie: ultimul termen pentru a primi reacţii din partea publicului. M-am interesat la secretariatul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV): am primit o invitaţie de a participa la vreo discuţie? Nu, ICCV nu a fost invitat. Se pare că ...
Evaluarea rezultatelor cercetării noastre este vitală pentru noi. Desigur, facem eforturi de a ”descoperi adevărul”. Da, dar cine-l știe? Noi avem o procedură mai practică. Care este impactul ideilor noastre: le receptează ceilalți colegi? le utilizează în activitatea lor? ei le apreciază? Prestigiul științific este rezultatul produselor noastre.
Voi lua cazul sociologiei. Și voi imagina un caz, nu real, ci posibil.
Să presupunem că sunt directorul unei instituții de cercetare științifică. În calitate de director sunt responsabil, printre altele, de selectarea și promovarea cercetătorilor din institut, de moralul institutului. ”Moralul” instituției este afectată de corectitudinea procesului de selecție și promovare.
Presupunem că un ...
Animalele sunt orientate de necesități. Când le satisfac sunt satisfăcute. Nu știu dacă ele au și starea de fericire.
Omul a creat o lume a idealului. Ideile frumoase nu se referă la realitate, ci la ceva care nu există, dar ar fi bine dacă ar fi. Ideile frumoase pot deveni idealuri care ar fi bine să fie realizate. Depinde de efortul pe care îl faci, dar și de o mulțime de condiții.
Omul e rupt între lume reală și lumea ideală. Starea de satisfacție/ fericire s-a dezvoltat în relația dinte ideal și real. Dacă fixezi prea sus idealul, acesta produce nemulțumire, nefericire. ...
Probabil prima mirare a oamenilor a fost cum au putut fi construite piramidele. Construcția lor părea a depăși chiar capacitatea constructorilor moderni. Nu e de mirare că unora le-a venit ideea că singura explicație ar fi venirea marțienilor.
Dar sunt construcții mult mai complexe decât piramidele: limbile, religiile, muzica...
Oamenii construiesc sisteme sociale extrem de complexe pe care, după ce le-au terminat, nu mai sunt capabili să explice cum au făcut.
În ultimii 100 milenii oamenii au creat marile sisteme sociale în care trăiesc. Ei au creat cetăți/ state, unele evoluând în imperii care au controlat largi teritorii și populații. Toate aceste mari ...
Este o veste tristă: a încetat din viață Prof. dr. Victor Axenciuc, unul dintre marii noștri economiști. Și-a dedicat întreaga sa viața istoriei social-economice a României.
Citez doar câteva dintre cărțile sale care reprezintă contribuții fundamentale:
Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859-1947, două volume, Avuția națională a României. Cercetări istorice comparate 1860-1939, 2001, Formarea sistemului industrial în România în secolul al XX-lea. Demarajul industrial, 2008, Considerații asupra tranzițiilor la alte sisteme economico-sociale în secolele XIX-XX în România, 2004
Lucrările Profesorului Victor Axenciuc sunt ale unui economist, dar sunt foarte importante pentru înțelegerea și a istoriei sociale a României.
Acad. Cătălin Zamfir,
director al Institutului de Cercetare ...
Ca cetățean cred în democrație: ”puterea poporului”. În fine, o formulare frumoasă, dar ea spune prea mult... Mă mulțumesc cu o definiție mai modestă, în acord cu un grup de criterii practice.
Cel mai important este votul. Din când în când ești chemat să votezi pentru un program politic sau altul, pentru un partid sau altul, pentru o persoană sau alta. Desigur, e o alegere limitată. Nu poți să alegi orice, ci doar dintre variantele oferite la alegeri.
Votul meu este egal cu votul celorlalți votanți. E drept, un vot din câteva milioane.
Orice organism politic de decizie este ales într-un fel sau ...
De la început am considerat că introducerea Pilonului II de pensii, rezultat al presiunilor externe, a fost o eroare care va fi plătită în viitor.
Inițial, Pilonul II a fost gândit să înlocuiască complet sistemul de pensii Pilonul I bazat pe solidaritatea între generații și dinte membrii comunității. Comunitatea a avut meritul să reziste la excluderea Pilonului I. S-a produs o ”negociere” (cine cu cine ?) și ne-am trezit cu trei piloni de pensii.
Pilonul II a avut trei mari probleme.
1. El reproduce sărăcia inițială în viitorul generației tranziției. În întreaga perioadă a tranziției salariile au un nivel scăzut. Și în prezent ...
Este foarte greu să-ți asumi responsabilitatea de a spune câteva cuvinte, în numele Institutului nostru, despre un tragic eveniment. Șoc emoțional greu să-l exprimi în cuvinte. Dispariția colegului nostru Mădălin Țigănilă a venit ca un trăsnet. A dispărut un foarte bun coleg care a adus o contribuție cheie la funcționarea Institutului. A avut grije de ”infrastructura” acestuia. Din umbra tehnologiei, de care a fost responsabil, a asigurat funcționarea zecilor de calculatoare și coagularea întregului sistem de comunicare între calculatoare.
Imaginea mea a lui Mădălin: un coleg mereu zâmbitor și erai sigur că răspunde cu promptitudine și competență la orice solicitare. Eram ...
Primesc un telefon. O doamnă, reprezentanta unei organizații..., a lansat un proiect de evaluare a rezultatelor politicilor de suport pentru romi. Vrea să-mi ia un interviu.O discuție de o oră cu un tânăr foarte isteț.
În 1992-93, împreună cu soția, am coordonat o carte realizată de un larg colectiv de colegi sociologi de la noul Institut de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română,și Facultatea de Sociologie și asistență socială, Universitatea București: ȚIGANII, între ignorare și îngrijorare[1].
Romii reprezintă una dintre problemele critice ale societății românești și a multor țări europene.
Câteva secole, țiganii/romii au fost robi în România.
În 1855,Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, ...
« Previous Page — Next Page »
