Constantin Schifirneţ este profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Cercetător la Centrul de cercetări pentru problemele tineretului (1968-1990, 1994-2004). Cofondator al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Creştină ,,Dimitrie Cantemir”, al cărei decan a fost în perioada 1999-2002. Director al Şcolii Doctorale ,,Ştiinţele comunicării” din cadrul S.N.S.P.A. (2008-2012).
Constantin Schifirneț, TENDENTIAL MODERNITY, Saarbrücken: LAP Lambert Academic Publishing, 2021.
https://www.lap-publishing.com/.../tendential-modernity...
This book brings together my essays principally concerned with tendential modernity and its relations with Europeanisation, mass media, religion and education. These papers highlight the multiple approaches in the analysis of the impact of tendential modernity in the analysis of Romanian society.
The book explores the concept of tendential modernity, which is presented as the most appropriate approach to an explanation of the process of modernization in contemporary societies. In opposition to the classical definition of modernity, related to progress and linear evolution, and to never-ending advances in a pre-determined direction, tendential ...
Termenul de socializare a căpătat, în ultimul timp, semnificaţii contrare sensului său real. În mediul politic, monden şi media circulă frecvent expresiile: ,,am socializat”, ,,mă socializez”, ,,ne-am socializat”.
Adolescenţi şi tineri afirmă că petrec, dansează şi se socializează la discotecă sau în alte locuri. A sta la un pahar de vorbă sau a merge la bere cu prietenii ar fi socializare. Despre un demnitar s-a scris ca a socializat cu omologii săi. Până şi un coleg de blog îşi pune problema dacă frecventarea bisericii este ,,o adunare de socializare.” Şi despre copiii se spune că se socializează la joacă sau la grădiniţă. Ba mai mult: s-a ...
În perioada 13 iulie-16 iulie 1994 l-am însoțit, în
calitate de director al Direcției Biblioteci, pe Ministrul Culturii
Marin Sorescu în Slovacia.
Pe 13 iulie, am aterizat la Viena pe aeroportul Schwechat
la 15,50 și de aici am plecat spre
Bratislava cu mașina pe o distanță de aproape 80 km parcursă în o oră.
Am fost cazați la Oficiul Ministerului Culturii al
Slovaciei din strada Biela din Bratislava.
În aceeași zi, la ora 18,00, a fost programată întâlnirea ministrului Marin Sorescu cu ministrul Lubo Roman,
cunoscut actor slovac. Coborând în hol,
a apărut ministrul slovac și suita lui. S-a îndreptat spre mine și mi-a strâns mâna fără nici ...
Regret sincer eroarea conținută în cartea mea cu privire la poziția instituțională a Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului. Te rog sa fii convins că s-a datorat informației eronate. Imi asum integral responsabilitatea pentru ca nu am verificat.
Cu sincere păreri de rău,
Cătălin Zamfir
______________________________________________________________________________
Așa cum am spus în articolul Treizeci de ani de cercetare ştiinţifică a tineretului, Sociologie românească, nr.1, 1999, pp.137-143, înființarea Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului (CCPT) în anul 1968 a fost determinată de contextul internaţional al timpului, dominat de mişcările puternice ale tineretului din diverse zone ale lumii, care au relevat existenţa unei problematici de studiu a tineretului. ...
Aderarea României la Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie pregătită de o amplă mişcare intelectuală, care să declanşeze acţiuni de evaluare a europenizării societăţii româneşti în contextul perioadei postcomuniste.
Europenizarea societăţii româneşti se înscrie ca o direcţie fundamentală de dezvoltare din perioada postaderare, ceea ce reprezintă un consens naţional pentru toate grupurile sociale. Întrebarea este cum se construieşte acest proiect? Evoluţia evenimentelor interne de după 2007 evidenţiază lipsa unei viziuni proprii asupra europenizării şi, ca o consecinţă, politicile de dezvoltare au la bază recomandări şi principii ale instituţiilor internaţionale, acestea având foarte puţin de a face cu particularităţile istorice ale ...
În cartea de față încerc să explic că modernitatea există în orice societate, însă valorile și standardele sale nu ființează peste tot în integralitatea lor, ci doar ca procese tendențiale universale. Astăzi, este dificil de a cunoaște societăți neatinse deloc de modernitate. Fără îndoială, trebuie făcută distincția între folosirea unor produse ale modernității și organizarea societății după principii și norme ale modernității.
Eu abordez modernitatea ca tip de evoluţie în societăţile și în zonele cu o economie insuficient funcţională. Din cauza decalajului dintre ritmul mai alert de înnoire instituţională şi progresul economic mai lent, modernizarea culturală, politică şi intelectuală devansează modernizarea ...
În studiile despre europenizare se discută doar tangenţial despre interesele, motivaţiile şi aspiraţiile societăţii româneşti de a se europeniza, despre contextele economice, sociale şi istorice interne în care se produce şi se afirmă europenizarea în România. Prioritar, este abordată europenizarea politică, fără a se da atenţie altor tipuri de europenizare – socială, culturală, economică.
Europenizarea înseamnă o construcţie instituţională şi nu doar politică, având în vedere particularităţile sale de evoluţie istorică. Procesul de europenizare cuprinde un evantai foarte larg de acţiuni:urbanizare, instruire, industrializare, mijloace de comunicare, democraţie, stabilitate, diferenţiere structurală, modele de dezvoltare, integrare europeană, înlăturarea decalajelor interne şi a discrepanţelor ...
Despre rolul intelectualilor în europenizare nu trebuie discutat ca despre o forţă omnipotentă, aşa cum există tendinţa, în spaţiul est-european, de a-i supraîncărca cu misiuni şi roluri multiple.
Încă de acum 75 de ani, C. Rădulescu-Motru sublinia că termenul ,,intelectual” în spaţiul românesc are un înţeles „destul de înalt”, iar în Rusia este şi mai înalt. În schimb, în Occident intelectualii sunt consideraţi muncitori calificaţi, fără a li se acorda un rang deosebit sau chiar un monopol al lor asupra opiniei publice. În societăţile unde ocupaţiile intelectuale „sunt relativ de dată recentă, ei sunt supraestimaţi”. [1]
De ce se întâmplă această diferenţă în ...
Eminescu este, în aceeaşi măsură, mare poet şi un gânditor profund. S-a scris foarte mult despre opera lui, însă cu toate acestea, nu dispunem de o lucrare fundamentală despre gândirea sa, iar dificultatea vine, probabil, din faptul că poetul a exprimat ideile sale în articolul de ziar, considerat efemer, şi nu într-o lucrare sistematică aplicată.
Poetul s-a adaptat condiţiei de existenţă a intelectualului român în secolul al XIX-lea, aceea, de afirmare răspicată a unei poziţii proprii, ca ziarist.
Fiecare epocă are priorităţile sale, dar este important să le identificam pe cele de astăzi şi în idei ale unor personalităţi din trecut. ...
O data cu aderarea României la Uniunea Europeană, misiunea socială a intelectualilor se schimbă radical, ea fiind axată pe europenizarea societăţii şi integrarea europeană.
Consider că intelectualitatea este îndrituită să se europenizeze mai repede decât alte categorii sociale dată fiind disponibilitatea ei pentru valorile europene. În acest context se profilează rolul intelectualilor români în europenizarea societăţii româneşti, în promovarea intereselor cetăţenilor români.[1]
Se constată însă o anumită indiferenţă a intelectualilor români faţă de Uniunea Europeană - noul centru de putere pentru toate categoriile sociale interne. Intrarea României în structurile europene ar fi trebuit să declanşeze o amplă mişcare intelectuală de evaluare a ...
Next Page »
