Iulian Stănescu este doctor în sociologie, cercetător științific II la ICCV
Semnalăm apariţia volumul colectiv Avuţia naţională a României, coordonator prof. univ. dr. Florin Georgescu, autori Gheorghe Gherghina, Bogdan Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia, Livia Drăguşin.
Lucrarea are la bază analizele privind formarea şi evoluţia capitalului şi a capitalismului în România de după 1989 realizate de Florin Georgescu în Capitalul în România postcomunistă (2018) şi Capitalism şi capitalişti fără capital în România (2021). De această dată, subiectul analizei îl reprezintă avuţia naţională, pe care autorii o spun atenţiei cititorilor pe multiple planuri – conceptual, metodologic şi analitic (pe ramuri şi în profil sectorial). Potrivit autorilor, „cunoaşterea valorii, evoluţiei, structurii şi distribuţiei avuţiei ...
Se cuvine să aducem în discuţie Constituţia din 1923, adoptată acum 100 de ani, din cel puţin două motive. Mai întâi, dezbaterile despre legea fundamentală reprezintă un subiect care revine mereu în actualitate. În al doilea rând, este întotdeauna util să învăţăm din propria istorie, cu părţile sale mai luminoase şi mai puţin luminoase.
În cele ce urmează, voi aborda, pe scurt, trei subiecte privind Constituţia din 1923:
de ce a fost necesară;
împlinirile şi elementele de noutate ale acesteia;
lipsurile sau deficienţele sale.
Constituţia din 1923 a fost necesară deoarece baza organizării politico-statale a României a cunoscut schimbări majore. Mai întâi, unirea Basarabiei, Bucovinei ...
Semnalăm apariţia volumului colectiv de studii Politici sociale în România după 30 de ani: aşteptări şi răspunsuri.
Apărut la Editura Academiei Române, volumul cuprinde 16 studii. Autorii volumului tratează problemele societăţii româneşti şi politicile sociale de răspuns din cei 30 de ani trecuţi de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 prin prisma mai multor teme: regimuri de furnizare a bunăstării, asistenţa socială, serviciile sociale, sistemul de protecţie a copilului, inechitatea socială, sărăcia şi deprivarea materială, excluziunea şi incluziunea socială, veniturile şi consumul populaţiei (metoda normativă), economia socială, îmbătrânirea populaţiei, politici privind minoritatea romă.
Apariţia volumului marchează şi 30 de ani de la ...
România se confruntă cu o criză majoră şi impredictibilă, generată de răspândirea coronavirus (COVID-19). Suntem într-o situaţie de incertitudine: nu putem şti cum vor evolua lucrurile, la ce prag va ajunge numărul celor infectaţi/suspecţi/carantinaţi, cât de mare va fi impactul negativ în economie şi societate.
Devine limpede că trebuie:
o planificare pe scenarii
scenariul de bază sau scenariul secundar trebuie gândit acoperitor, luând în calcul că evenimentele merg în direcţia cea mai indezirabilă.
În egală măsură, este clar că politica de gestionare a crizei coronavirus trebuie structurată pe paliere diferite, după conţinutul măsurilor şi aria de competenţă a acelora care le elaborează şi le ...
Biroul Electoral Central
încă nu a dat publicităţii rezultate finale ale alegerilor din 26 mai.
Analizele politice asupra partidelor şi liderilor politici au sens - şi vor fi
destule, pentru toate gusturile - abia
după publicarea rezultatelor finale. Până atunci, se pot face unele
consideraţii de natură sociologică.
Prezenţa la vot (peste
49%) este, în ordine cronologică, prima mare surpriză. Este cu mult peste
participarea cu care ne-am obişnuit la alegerile pentru Parlamentul European
(27-33%), dar nu este o participare record pentru România. Alegerile
prezidenţiale, indiferent de tur, rămân de maximă importanţă pentru electorat. Ce
ne arată prezenţa neaşteptat de ridicată este că miza acestor alegeri a fost
mai mare decât ...
În Omul
unidimensional, Herbert Marcuse făcea
observaţia că formele de control social evoluează, la rândul lor, în ritmul
dezvoltării tehnologice a omenirii. În forma pe care o cunoaştem astăzi, corectitudinea
politică oglindeşte una dintre faţetele exercitării puterii (în sens de
realizare a dominaţiei), care spune foarte multe despre tipul de societate în
care trăim.
Dezbaterea despre corectitudinea politică (CP)
se învârte în jurul întrebării dacă este sau nu este o formă de auto-cenzură, mai
precis de realizare a controlului social şi politic prin auto-cenzură. Corectitudinea
politică, în esenţă, constă în norme sau reguli sociale prin care se caută a fi
evitate elemente de limbaj, politici, măsuri etc. care produc ofense,
discriminare sau ...
Respingerea de către
Camera Comunelor a tratatului (acordului) de ieşire a Marii Britanii din
Uniunea Europeană a stârnit o mulţime de semne de întrebare şi incertitudini
legate de viitor. Cum va fi Brexit? Va mai fi un Brexit?
Populaţia pro-Brexit, Camera Comunelor anti-Brexit
O cale de a înţelege ce
se întâmplă în politica britanică porneşte de la raportul opţiunilor de ieşire
(Leave), respectiv de rămânere (Remain) în UE, în populaţie şi,
respectiv, între parlamentarii din Camera Comunelor.
Populaţia a fost şi
rămâne divizată în două părţi relativ egale. Dincolo de sondajele de opinie,
ceea ce contează este rezultatul referendumului din 2016, când 52% au optat
pentru Brexit. La nivel teritorial, majoritatea pentru ...
Semnalăm lucrarea Capitalul în România postcomunistă, autor prof. univ. dr. Florin Georgescu, fost ministru de finanţe, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României.
Lansată la finele anului 2018, lucrarea se prezintă
cititorilor în trei volume, realizate în condiţii grafice de excepţie la
prestigioasa Editură a Academiei Române.
Capitalul în România postcomunistă este o carte fundamentală pentru înţelegerea schimbărilor structurale din economia şi societatea românească de după Revoluţia din decembrie 1989. Cele trei volume ale cărţii ies în evidenţă prin nivelul de complexitate al temelor supuse cercetării ştiinţifice, la care se adaugă volumul datelor empirice utilizate, unele inedite.
După cum reiese şi din titlu, tema centrală
constă ...
Intensitatea şi amploarea opoziţiei din societatea americană, la toate nivelurile sale, faţă de Donald Trump ridică întrebarea dacă va rezista în funcţia de preşedinte al SUA.
Cum în articolul precedent am prezentat căile sau procedurile constituţionale prin care Trump ar putea fi îndepărtat de la Casa Albă, să vedem şi care sunt liniile de apărare.
O primă linie de apărare vine într-o prelungire firească a conduitei din campania electorală: polarizarea opiniei publice (interne şi internaţionale) şi prezenţa permanentă în media. Preşedintele este în centrul atenţiei; produce ştiri, comentarii, reacţii. De aceea, pentru Trump contează mai puţin dacă ştirile sunt pozitive sau negative. ...
Opoziţia faţă de Trump este atât de mare pentru un preşedinte al Statelor Unite, aflat abia la finele primului an de mandat, încât se pune întrebarea dacă mai poate rezista în funcţie.
Ca intensitate, tabăra anti-Trump respinge cu înverşunare prezenţa sa legitimă la Casa Albă.
De ce atâta înverşunare? Pentru că Trump a cucerit preşedinţia SUA pe o platformă anti-sistem, populistă, insurgentă, anti-globalistă, protecţionistă şi iliberală. Pentru adversarii săi, păcatul este atât de mare, încât nicio concesie trecută, prezentă sau viitoare nu îl poate şterge.
Ca amploare, opoziţia cuprinde segmente largi din electorat, ţinând cont că Trump a câştigat alegerile, dar nu şi ...
Next Page »
